fbpx

Autori: Vlada Ciobanu, Dan Nicorici. CPR Moldova

Informație neactualizată, documente lipsă, transparență bugetară redusă și haos – asta am găsit după analiza paginilor web ale administrațiilor publice locale din Moldova. Site-ul unei Primării se adresează atât locuitorilor, potențialilor rezidenți, investitorilor și turiștilor. Acesta trebuie să conțină informație despre serviciile publice prestate, informație despre administrația localității, datele lor de contact, toate documentele necesare unui proces decizional transparent și modalități de interacțiune și consultare a cetățenilor. Toate aceste funcționalități trebuie să fie clare, simple și ușor navigabile. CPR Moldova și-a propus să analizeze paginile web ale 16 adminstrații publice locale: orașe mari, mici și sate, a analizat legislația, practicile internaționale și a venit cu o serie de recomandări, inclusiv tehnice. Una din cele mai importante este de a vedea administrația publică locală ca un prestator de servicii publice către cetățeni, care încurajează comunicarea și participarea, respectiv, de a-și structura comunicarea în acest fel. Desigur, toate recomandările trebuie realizate în cadrul unui regulament cu mecanisme clare, eficiente, optimizate, cu monitorizare continuă, dar și o asumare la nivel guvernamental a publicării informației proactiv.  

 

E-Primăria Mea

Autoritățile publice locale sunt cele care asigură confortul și eficiența funcționării unei localități. Drumurile și trotuarele, iluminarea și ordinea publică, asigurarea cu gaze naturale, apă potabilă sau canalizare, amenajarea spațiilor verzi sau de agrement, colectarea deșeurilor și curățenia, construcțiile și asigurarea cu locuințe, comerțul țin de serviciile prestate de administrația publică locală. Autoritățile publice locale înseamnă puterea legislativă, adică un consiliul local, format din consilieri aleși direct, numărul acestora depinzând de numărul de locuitori și puterea executivă, adică un primar, la fel, ales direct. Deciziile consilierilor, strategiile și alte documente votate sunt executate de aparatul primăriei, format din funcționari publici. Autoritățile publice gestionează bugetul localității format inclusiv din impozitele cetățenilor, pe lângă alte taxe.

Așa cum intrăm pe site-ul unui operator de telefonie mobilă și putem vedea toată informația despre serviciile pe care le oferă, așa ar trebui să fie și site-ul unei administrații publice transparente și eficiente. Așa cum, nu vrem să dezarhivăm meniuri cu pizza sau la alegerea sosului să avem eroare (după trei click-uri!), așa și un site al Primăriei trebuie să fie funcțional, cu informația necesară, ușor accesibilă și ușor navigabilă. Spre deosebire de companii, o administrație publică, care gestionează resursele cetățenilor, mai are și obligațiuni de transparență.

Când intrăm pe pagina oficială a Consiliului orașului Birmingham, din Marea Britanie, o să vedem, în primul rând, informație despre colectarea deșeurilor, drumuri și parcări, școli și educație, plata taxei locale, asigurarea cu locuințe sau cum să primești compensații. Dacă o să căutăm mai multă informație despre deșeuri, o să găsim informație despre diferitele tipuri de gunoi, colectarea lui, vom putea să raportăm dacă gunoiul nu a fost evacuat, vom putea solicita tomberoane noi, vom putea vedea harta centrelor de colectare și vom avea informație despre starea mediului și altele. Inclusiv, vom putea raporta poluarea aerului.

Să nu plecăm însă prea departe. Primăria orașului Cluj-Napoca are o pagină web cu secțiunea comunitate (educație, cultură, sport, sănătate etc.), locuire (strategii urbane, urbanism, străzi, locuințe etc.), administrație (primar, consiliu și altele legate de transparență), mediu (salubritate, spații verzi, eficiență energetică etc.), mobilitate și economie. De exemplu, dacă cauți servicii de deratizare, le găsești cu ușurință pe site, citești anunțurile când acestea se întâmplă și ai telefoane de contact.

Pagina autorităților unui oraș trebuie să fie despre serviciile publice prestate, plătite deja de cetățeni (fie prin impozite, fie prin alte plăți), ușor accesibilă și să conțină toată informația necesară pentru un rezident. Totodată, trebuie să fie un instrument de comunicare dintre administrația publică locală și cetățeni. Dincolo de asta, o pagină web este o carte de vizită a unui oraș, respectiv, poate atrage alți rezidenți sau investitori. Nu în ultimul rând, prin informația prezentată despre cum sunt cheltuiți banii, cum se fac achizițiile, cum se consultă politici și strategii, arată cât de transparentă și eficientă este o administrație publică. Respectiv, o pagină web nu este doar despre roluri, ore de audiență, cine este primarul și documente aruncate aleatoriu, e pentru cetățeni, activiști, investitori și este despre servicii prestate, comunicare, implicare, oportunități și transparență.

 

Situația în Moldova: deloc sau câte oleacă

Accesul la informație nu înseamnă doar solicitări oficiale, răspunse conform legislației, este mai ales despre publicarea proactivă a informației, într-o formă accesibilă. Lipsa de informație pe paginile web ale instituțiilor publice nu înseamnă doar netransparență și un potențial risc de corupție, dar presupune și  necesitatea unui efort suplimentar din partea societății de a solicita informație. Pentru funcționarii publici aceasta poate însemna oferirea uneia și aceleiași informații, în repetate rânduri, diferitor solicitanți.

Pentru a înțelege situația din Republica Moldova, ne-am propus să analizăm paginile web a 16 administrații publice locale (Cahul, Durlești, Soroca, Codru, Hîncești, Stăuceni, Orhei, Cricova, Edineț, Bălți, Congaz, Comrat, Ceadîr-Lunga, Sîngera, Costești și Ungheni). Au fost alese orașele mai mari, suburbii ale Chișinăului și câteva sate cu o populație mai mare. La Costești nu am găsit un site, iar la Ungheni era în mare parte nefuncțional. Bunele practici le vom atribui unor primării, relele practici le vom generaliza, mai ales, că, așa cum vom vedea ulterior, nu doar autoritatea publică locală este responsabilă de starea în care se află paginile web.

 

 

Iată care sunt principalele constatări.

1. Paginile web nu sunt percepute ca un mijloc de comunicare despre serviciile prestate.  

Legea cu privire la administrația publică locală prevede o listă de responsabilități ale primarului și consiliului local, însă rar acestea sunt reflectate de pagina web. În mare parte, avem informație despre ce face primarul, ședințe ale consiliului local, evenimente publice (hram și alte sărbători). De exemplu, în loc de biografie, avere, ore de audiență și date de contact, la Hîncești avem un interviu destul de personal cu primarul. Putem afla ce ar fi făcut dacă nu ar fi fost primar, însă nu putem afla ce face cât este primar, încât secțiunea cu dispoziții ale primarului conține câteva documente aruncate aleatoriu.  

Mai puțină informație sau chiar deloc este despre colectarea deșeurilor, taxele locale, lucrări de reparații, locuri la grădinițe, orarul transportului sau alocarea de teren – toate servicii publice prestate de către administrația publică locală. Pe site-ul Primăriei Sîngerei avem acces la lista celor care așteaptă loturi de pământ, dar, în același timp, nu putem afla cine este primarul și cine sunt consilierii. Deși aceste informații nu sunt prevăzute ca fiind obligatorii, una din recomandările principale va fi de a gândi administrația publică locală ca prestatoare de servicii, respectiv, de a organiza și paginile web corespunzător. 

2. Nu există o coerență a structurării paginilor web – fiecare administrație publică locală decide la propria discreție felul organizării site-ului și a secțiunilor. Cele care se repetă la toate sunt primarul și consiliul local (desigur, sunt și aici excepții, uneori chiar și aceste secțiuni lipsesc). Unele primării publică secțiunea transparență decizională, altele – nu; unele fie nu publică deloc modelele de certificate (unul din serviciile prestate de APL), fie le plasează ascunse în alte secțiuni sub o varietate de denumiri. Nici dacă sunt de găsit, nu numaidecât acestea reflectă informația căutată, de exemplu, la Soroca vom găsi cum să înregistrăm un ONG, dar nu cum să obținem autorizație de comerț. Pagina mun. Bălți este exemplară din mai multe considerente: are secțiunea ghișeul unic, conține majoritatea potențialelor documente ce țin de comerț sau urbanism, în plus, pot fi găsite și alte decizii sau dispoziții legate de acestea. 

 

3. Secțiuni pentru bifă – secțiuni importante pentru interesul public ca transparența decizională, certificate de urbanism, bugetul și cele ce nu țin nemijlocit de APL, bunăoară, secțiuni despre ONG-uri, mass-media sau galerie pot exista fără a avea măcar o informație sau actualizare de ani buni. Eficiență energetică lipsește la majoritatea paginilor web, iar la cele care o prevăd, informația este nestructurată și așa și nu am reușit să înțelegem despre ce este aceasta, din lipsa informației sau din cauza  erorilor care apar după două click-uri. 

 

4. Informația incompletă sau neactualizată – la majoritatea site-urilor dispozițiile primarului, deciziile consiliului, anunțurile despre ședința consiliului și ordinea de zi, anunțurile referitoare la consultări sunt plasate aleatoriu. Secțiunea achizițiilor publice fie lipsește, fie este incompletă, fie neactualizată. Doar pe site-ul  primăriei din Bălți sunt plasate și actualizate anunțurile despre achiziții. 

 

5. Informația este prezentată neaccesibil – în mare parte documentele sunt PDF-uri scanate, uneori în forma inversă, PDF-uri arhivate care trebuie dezarhivate sau PDF-uri care se descarcă automat după ce îl accesezi. Un document în format PDF este mai dificil de găsit pe site, de citit, de folosit pentru a identifica imediat informația necesară și de menținut. Dincolo de asta, administrațiile publice mai avansate publică și explicația sau sinteza documentelor. Astfel ca cetățenii chiar să fie motivați să deschidă propunerea de decizie sau de buget. 

 

6. Transparența bugetară este limitată – doar la două localități am putut găsi bugetul pentru 2019 imediat. La altele două, printr-o căutare pe site. Altele nu se sfiesc să lase doar bugetul din anii precedenți sau să nu se refere deloc la aceste informații.  

 

7. Datele de contact sau ore de audiență sunt afișate sporadic, iar în majoritatea cazurilor datele de contact pentru consilierii locali lipsesc – fie este prezentat doar numele și partidul, fie doar numele. 

 

8. Aplicarea abuzivă a regulilor privind datele cu caracter personal – unele primării publică dispoziții și decizii cu numele raportorilor, funcționari publici sau aleși locali, cenzurate. De exemplu, la primăria or. Durlești numele raportorului, care trebuie să vorbească despre adoptarea bugetului în a doua lectură, este ascuns. Deciziile consiliului au numele președintelui ședinței și ale secretarului ascunse, în condițiile în care ședințele consiliului sunt publice, deciziile adoptate trebuie să fie accesibile pentru cetățeni, la fel trebuie să fie și numele celor care semnează.  

 

9. Consultările publice lipsesc – nicio administrație publică locală din cele studiate nu respectă organizarea consultărilor publice conform legii cu privire la transparența procesului decizional. Fie secțiunea despre consultări publice lipsește în totalitate, fie sunt afișate 1-2 consultări, fie sunt amestecate cu noutățile. Chiar și primăriile care par a actualiza această secțiune, nu publică sinteza recomandărilor sau actualizări după ce consultările s-au petrecut. Pe unele pagini am descoperit cereri de concediu la secțiunea consultări publice. Site-ul altei primării consultă populația printr-un sondaj online, întrebarea este „sondaj nou?”.

 

10. Achizițiile publice sunt prezentate aleatoriu – transparența achizițiilor publice este un indicator clar al transparenței administrației publice locale. De aceasta depinde calitatea lucrărilor făcute, calitatea produselor procurate, inclusiv, în școli și grădinițe, și asigurarea condițiilor egale pentru toți de a participa la concurs. La Cahul, Bălți și Soroca am găsit anunțurile de achiziții publice, în alte localități, informația este parțială, învechită sau chiar lipsește. 

 

11. Instrumentele cetățenilor de comunicare cu Primăria – așa și așa – doar către primăria Bălți cetățenii pot transmite petiții online: este prezent un modul de petiționare în care este explicat cum să petiționezi online sau fizic. Este și un compartiment în care cetățenii pot scrie sau adresa întrebări primăriei, iar administrația chiar răspunde aici la întrebări. La patru alte primării poți adresa întrebări primarului sau administrației direct pe site, totuși, nu este menționat când va fi răspuns, sau nu putem vedea câte întrebări au fost adresate și câte au primit un răspuns. Deseori aceste module există deoarece sunt prestabilite de programatori, iar angajații APL-urilor nici nu le utilizează.

 

12. Rapoarte de activitate inexistente – pentru a ști cum lucrează angajații unui cetățean, adică primarul și consilierii, rapoartele de activitate sunt binevenite. Am găsit câteva rapoarte de activitate învechite și un raport sec pentru anul 2018 al Primăriei Bălți, cu indicarea numărului proiectelor supuse consultărilor, numărul recomandărilor primite și altele.

  

13. Primării cu adrese neuniforme, hosting propriu și servicii publice cu site-uri separate. De exemplu, avem adrese ca primsoroca.md, cahul.md, primariacricova.md. Totodată, orașele mari și municipiile au tendința de a segmenta comunicarea despre serviciile care le prestează cetățenilor în mai multe pagini web, chiar dacă acestea fac parte din una și aceeași  administrație și sunt deseori dependente una de alta. De asemenea, avem pagini web aparte pentru Direcția Locativ Comunală și alte entități ale municipalității, care ar putea fi integrate într-o singură platformă. Municipiul Bălți are și el o platformă la care face referință în documentele oficiale. Toate aceste pagini segmentate reprezintă un cost adițional de stocare și procurare de domenii pentru o administrație publică locală, dar și necesitatea unui efort uman și tehnic mai mare pentru a le menține. 

 

14. Primăria de negăsit sau bara din parc ruptă! – așa cum nu există o coerență a structurii paginilor web, un buton de căutare ar fi de ajutor. Doar pe cinci pagini l-am găsit. Asta ne-a ajutat să găsim mai multe consultări publice, bugete și rapoarte de activitate, care nu aveau un loc bine definit în structura paginii. 


 

Desigur, toate aceste informații lipsă nu înseamnă numaidecât că o administrație publică locală este netransparentă sau coruptă. Unele administrații publice locale chiar depun eforturi de a asigura o comunicare cu cetățenii sau poate se concentrează mai mult pe comunicare offline. 

În același timp, niciodată nu știi ce poți găsi pe paginile unei primării sau unde poți găsi. La unele am găsit și regulamentul de funcționare al cimitirului, la altele – la secțiunea „păstrarea bunurilor”, am dat doar de o fotografie tristă a unei bănci cu titlul „bara din parc ruptă” și atât.  

Chiar dacă autoritățile publice locale fac informația disponibilă publicului prin metode offline, inclusiv, prin plasarea ei pe panouri informative fizice și sunt deschiși spre comunicare, oricum există anumite prevederi legale despre ce informație trebuie să fie publicată pe pagina web a unei primării. Acestea însă nu sunt perfecte și ar trebui îmbunătățite, dar mai ales să fie prevăzute mecanisme concrete de implementare, inclusiv, resursele necesare. 

 

Publicarea proactivă a informației 

În ultimii ani, accesul la informație a degradat în continuu. Atât jurnaliști, cât și reprezentanți ai societății civile au scris nenumărate apeluri și rapoarte despre limitările accesului la informație, despre solicitările fără răspuns/incomplete/redirecționate, au venit cu recomandări concrete și chiar cu proiecte de lege. (O cercetare CPR detaliată puteți citi aici). Jurnaliști și activiști sunt nevoiți să se judece pentru a obține informațiile de interes public. În toate cazurile procesul este tergiversat, iar informația este oferită deja când interesul public a scăzut sau aceasta nu mai este relevantă.

În discuțiile despre dreptul oricărui cetățean de a cere informație de la autorități, trebuie să adăugăm și responsabilitatea autorităților nu doar de a oferi informație, ci și de a publica informația într-o modalitate cât mai accesibilă pentru cetățeni și de a o promova. 

Foarte des solicitările se referă la informație care ar trebuie deja să fie publicată. 

Proiectul de lege pentru îmbunătățirea accesului la informație detaliază și responsabilitățile autorităților despre ce fel de informație trebuie publicată. Astfel, dacă acum este obligatoriu să fie publică informația despre structura, adresa, funcțiile subdiviziunile, programul de lucru al instituțiilor și deciziile finale adoptate, noul document prevede și alte informații, inclusiv, serviciile publice prestate persoanelor fizice și juridice, deciziile adoptate, achizițiile publice, rapoartele anuale și financiare și alte informații.

La fel, legea privind administrația publică locală prevede că proiectele de dispoziţii ale primarului în problemele de interes local se consultă public prin afișarea în locuri publice și plasarea pe pagina web oficială. (art. 31.11) Și ordinea de zi a ședinței consiliului local/raional se afișează înainte cu cel puțin 3 zile lucrătoare. (art. 101.3.).

Legea cu privire la transparența procesului decizional spune că pe paginile web trebuie să fie planurile anuale (art. 7),  proiectele de decizie cu 15 zile lucrătoare înainte de examinare (art.9), anunțurile despre desfăşurarea şedinţei publice (art. 13.2), deciziile adoptate (art. 15), la fel programe, strategii și alte documente. 

Dincolo de aceste legi mai generale, există o hotărâre de guvern din 2012 care se referă la prezentarea informației pe paginile web ale administrației publice, deși nu în particular la APL.

Aceste prevederi se referă strict la administrația publică locală, dar nu sunt deloc de ajuns. În condițiile în care tot mai mulți cetățeni au acces la Internet, se informează online, iar Moldova își asumă angajamente de e-guvernare și e-participare, o reglementare mai detaliată și eficientă este necesară. 

 

Reguli bune, dar nerealizabile

În 2012, este adoptată hotărârea  de Guvern nr. 188  privind paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet, care descrie cum trebuie să fie realizate paginile web ale instituțiilor oficiale, inclusiv, ale administrației publice locale. Opt ani mai târziu, în pofida ajustărilor făcute de-a lungul timpului, acesta este la fel de nefuncțional. Vom prezenta neajunsurile regulamentului actual. 

 

Regulament neactualizat

Deși regulamentul prezintă o descriere detaliată a felului în care datele și informația trebuie să fie disponibile online, acesta nu este adaptat la tehnologiile și posibilitățile moderne. Sistemele informaționale sunt într-un proces continuu de dezvoltare, iar inovațiile digitale în domeniul public trebuie implementate și să ajungă la cetățeni  mult mai rapid. Astfel, regulamentele și hotărârile privind funcționarea paginilor web trebuie actualizate mai des și adaptate la necesitățile cetățenilor conform noilor posibilități ce le oferă tehnologiile informaționale.

 

Prevederi bune, dar expuse neclar 

Regulamentul prevede mai multe elemente ale unei pagini web, dar nu explică cum acestea ar trebui să funcționeze. De exemplu:

Abonarea cetățenilor la știri (punctul 8 capitolul 1) spune că paginile web trebuie să asigure abonarea la mai multe tipuri de conținut, însă nu e descris ce se are în vedere prin abonare sau cum instituțiile trebuie să realizeze acest punct. În cele 14 pagini web evaluate, nu am identificat această funcționalitate. 

Același lucru se referă și la petiționare. Deși în regulament e scris că cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de interpelare a conducerii instituției prin petiționare, nu e definit cum aceștia să facă acest lucru și cum acest sistem trebuie implementat. Este indicat că trebuie să poată petiționa după legislația în vigoare, dar nicio informație sau modalitate de a urmări ce s-a întâmplat cu petiția. În cele 14 pagini web evaluate, am identificat această funcționalitate doar la Primăria mun. Bălți, unde e descris procesul de petiționare prin email, poștă sau fizic. 

 

Prevederi costisitoare 

Unele condiții sunt complicat de realizat și deseori prea costisitoare pentru instituții mici și cu buget limitat. De exemplu, modulul de căutare. Regulamentul impune implementarea unui modul de căutare prea complicat și costisitor. Căutarea propusă e realizată după introducerea a 4 simboluri, după care trebuie să fie afișate propunerile de căutare. Implementarea funcționalităților, după calculele CPR, ar costa cel puțin o mie dolari pentru fiecare pagină web.

 

Nu există nicio monitorizare 

Regulamentul prevede doar că controlul asupra executării prezentei Hotărâri se pune în sarcina Cancelariei de Stat. În același timp, nu există o entitate la nivelul Cancelariei de Stat care să monitorizeze implementarea și îndeplinirea acestor reguli sau vreun raport care să constate situația actuală. Agenția de Guvernare Electronică a elaborat un model structural al felului în care trebuie să arate paginile web, dar se pare că APL-urile nu mereu țin cont de el.

 

Nu există sancțiuni  

Legea prevede doar sancțiuni mici în cazul în care este încălcat dreptul de a solicita informație (Codul Contravențional, art. 71: Încălcarea dreptului la informaţie sau la petiţionare se sancţionează cu amendă de la 9 la 15 unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 18 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.), care sunt destul de mici. În același timp, nu există sancțiuni expres pentru nepublicarea informației pe paginile web.   

 

Formatele informației plasate pe site sunt reglementate de proceduri învechite

Regulamentul permite plasarea pe pagina web doar a imaginilor ce nu depășesc rezoluția de 500×350 pixeli. Această constrângere reduce accesul la informație a cetățenilor despre procesele și activitățile din primării. Astfel, multe documente se plasează ca imagini scanate, iar o astfel de rezoluție mică nu permite uneori citirea informației și a datelor din imagine. 

 

Recomandări:

1. Regândirea modului în care sunt construite paginile web ale administrației publice locale. Acestea trebuie văzute din perspectiva unor prestatori de servicii, care acceptă și încurajează comunicarea și implicarea. Ele trebuie să fie utile pentru cetățeni, ușor navigabile, să conțină informația necesară, să respecte toate rigorile de transparență și să încurajeze participarea cetățenilor în procesul decizional. Ele trebuie organizate, fie realizate, după publicul-țintă, adică cetățeni, turiști, investitori, fie după funcționalitățile pe care le are, adică după serviciile prestate și activitățile organizate. Pe lângă Birmingham sau Cluj-Napoca, menționate anterior, majoritatea paginilor orașelor sunt construite din perspectiva unor prestatori de servicii, de exemplu Phoenix, New York, Rio de Jainero, Nashville. Schimbarea viziunii asupra rolului paginii web a unei Primării ar rezolva și multitudinea de lacune care sunt în Moldova: lipsa informației sau informație plasată aleatoriu, inconsecvența achizițiilor, rapoartelor de activitate, lipsa consultărilor publice și, în general, o aparentă absență a autorității de pe acele pagini. O atare abordare înseamnă și creșterea e-participării. Un grup de experți al ONU sugerează trei etape: 1) creșterea e-informării cetățenilor pentru procesul decizional; 2) sporirea e-consultării în procesele participative și deliberative; 3) susținerea procesului online de luare a deciziilor și de creștere a contribuției cetățenilor în acest proces.

 

2. Crearea unui regulament special pentru paginile administrației publice locale. Există prevederi sporadice în anumite legi și există o hotărâre de guvern implementată parțial, dar care se referă la toate instituțiile administrației publice. Un asemenea regulament trebuie să prevadă mecanisme clare, realiste și eficiente de implementare și să stipuleze noțiuni și cerințe legate strict de APL-uri (primar și aparatul primăriei, consiliu local, întreprinderi locale etc.). De exemplu, acesta trebuie să prevadă:

– Informația necesară ajustată pentru diferite tipuri de localități, în funcție de numărul de locuitori sau tipul de servicii de care pot beneficia cetățenii. Astfel, nu putem impune aceleași cerințe pe alocuri greu de realizat din regulament pe o parte unui municipiu care are buget mai mare pentru dezvoltare, mententanță dar și resurse umane, și pe de altă parte unui oraș mic cu buget limitat. Aceste localități pot avea pagini web după un regulament mai simplificat și ajustat la nevoile principale ale cetățenilor;

– Utilizarea eficientă a resurselor. Guvernul trebuie să elaboreze la rândul său un model (șablon) cu toate necesitățile pentru cetățeni și APL-uri, și să îl pună la dispoziția acestora. La moment, deseori administrația publică locală realizează pagina sa web după propriul plac și aleator. Costurile implementării lor și a resurselor umane necesare pentru menținere deseori sunt exorbitante și ar putea fi optimizate substanțial dacă toate administrațiile vor realiza paginile după un model bine stabilit.

Explicația detaliată a mecanismelor de funcționare a paginii web. Trebuie elaborate module de petiționare online și abonarea la știri, care de asemenea vor fi ajustate la fiecare pagină web. Până la elaborarea acestor module, regulamentul trebuie să explice cum trebuie realizată petiționarea online, dacă e necesar doar o explicație despre cum de trimis pe poșta electronică o petiție și solicitare sau e nevoie ca fiecare administrație să își creeze un modul propriu.

– Instituția responsabilă de implementarea modificărilor și de menținerea acestor pagini. O instituție care să urmărească și să consulte implementarea paginilor web ar fi Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

– Lista clară a serviciilor și a informației care trebuie obligatoriu publicată pe pagina web (inclusiv, regulamente, tarife, modele de cereri date de contact, anunțuri de achiziții etc.);

– Interconectarea informației. Platformele informaționale de stat deseori nu sunt conectate cu cele ale APL-urilor. Rubricile despre primar sau consiliul municipal nu sunt conectate cu informația de pe Autoritatea Națională de Integritate. Cetățenii nu cunosc despre eventualele conflicte de interese ale administrației sau despre problemele de integritate ale aleșilor. Pentru asta, aceștia trebuie să caute informația pe pagina ANI.

 

3. Ajustarea continuă a regulamentului – tehnologiile informaționale se schimbă rapid, la fel și necesitățile de informare, comunicare și implicare a cetățenilor. Un asemenea document trebuie să urmărească schimbările din societate și inovațiile care apar și să fie  ajustat corespunzător. Dacă o administrație publică locală dorește ca tinerii să vină la dezbaterile despre buget, trebuie să creeze condițiile necesare pentru aceasta și să se asigure că aceștia vor putea găsi informațiile despre aceste dezbateri rapid și ușor.

 

4. Sancțiuni în caz că informația nu este actualizată, anunțurile nu sunt plasate conform legii, documentele esențiale deschise pentru publicul larg, anunțurile privind consultările publice și rezumatul acestora să respecte legislația în vigoare, nu există informație despre date de contact și alte componente esențiale;

 

Avem și câteva recomandări tehnice pentru regulament:

1. Ajustarea rezoluției imaginilor care pot fi plasate pe paginile web de la 500×350 pixeli la maxim 3840 × 2160 pixeli. Asta va permite citirea datelor de pe imagini și utilizarea lor în comunicarea digitală modernă. De asemenea, trebuie de limitat dimensiunea imaginii, adică spațiul care aceasta îl ocupă, nu și rezoluția cum este la moment.

2. Plasarea informației în formate care pot fi accesate instantaneu. Deseori la accesarea unui document, pagina fie îl descarcă, fie descarcă o arhivă în care putem găsi documentul. Arhivele trebuie să fie prezente doar pentru seturi de date, și nu pentru a fi citite. Recomandăm plasarea informației utilizând XML structurat sau JSON, tehnologii care permit indexarea și reutilizarea acesteia. De asemenea, în cazul în care totuși informația este plasată sub forma unui PDF scanat, website-ul trebuie să folosească module moderne de analizare a acestei informații astfel încât să permită căutarea online pe un PDF scanat și extragerea datelor.

3. Unificarea paginilor web ale preturilor, direcțiilor municipale și ale altor entități ale APL-urilor într-o singură platformă. Acestea ar putea deveni subdomenii pentru pagina primăriei, de exemplu ciocana.chisinau.md. Asta ar economisi costurile pentru dezvoltare și stocare a site-urilor. De asemenea, primăriile care nu au resurse pentru a procura un domeniu și a hosta paginile web, ar putea primi subdomenii guvrnamentare, de exemplu primaria.gov.md, după exemplul britanic.

4. Posibilitatea de a adresa întrebări publice direct pe platformele primăriilor și informația  despre numărul de întrebări și solicitări trimise și câte din ele au primit răspuns, pentru că un rol esențial al paginilor web ale APL este de a asigura comunicarea dintre cetățean și administrație și invers.

5. Oferirea de spațiu digital consilierilor pentru a-și putea face activitatea publică. Aceștia să poată stoca demersurile și solicitările expediate, pentru a le putea ulterior prezenta la consultări publice sau a le promova. Asta ar permite un lucru mai eficient al consilierilor și angajaților din APL-uri, dar și ar facilita comunicarea acestora cu cetățenii care i-au ales.

 

Concluzii:

O administrație publică locală prestează servicii pentru cetățenii săi, respectiv, trebuie să cheltuiască eficient și transparent banii din impozite și taxele locale. O pagină web a unei localități trebuie să conțină toată informația despre servicii, cum pot fi utilizate și cum sunt organizate de către funcționarii publici și aleșii locali. Totodată, aceasta trebuie să promoveze o localitate pentru alți cetățeni, turiști sau oameni de afaceri. Un site bine organizat înseamnă transparență, eficiență, o carte de vizită și încurajarea cetățenilor să participe.

Autoritățile moldovenești au responsabilitatea să publice proactiv informația despre activitatea lor. Analiza celor 16 site-uri ale primăriilor moldovenești ne-a arătat că puține administrații reușesc să informeze publicul despre activitatea lor, să publice transparent toate documentele necesare, să ajute cetățenii prin plasarea informațiilor utile, inclusiv, a diferitor modele de cereri, și aproape deloc nu reușesc să vorbească despre serviciile care le prestează sau să implice cetățenii în procesele decizionale. Regulamentul după care funcționează aceste pagini nu corespunde cerințelor moderne, o bună parte din cerințele din el nu sunt realizate de APL-uri, iar alte aspecte sunt greu realizabile și descrise foarte general. Regulamentul prevede implementarea petiționării online și abonării la știri – tehnologii care nu sunt disponibile nici pe platforma Guvernului, nici pe cea a Parlamentului. Cu alte cuvinte, nici paginile web a principalelor instituții din țară nu fac față unor elemente din regulamentul elaborat de guvern.

Am venit cu recomandările de a schimba abordarea în conceptualizarea paginilor web, de a eficientiza resursele, de avea reguli clare, de a monitoriza și de a sancționa. E-participarea este pe agenda tuturor guvernărilor democratice, iar dacă primăriile vor să fie în serviciul cetățenilor și să atragă tot mai mulți în procesele decizionale, trebuie să se ajusteze la noile cerințe de comunicare.

 

17 decembrie 2019


Articolele și informațiile sunt publicate în cadrul proiectului “A More Honest Government: Advancing Access to Information Standards in Moldova “, finanțat de National Endowment for Democracy și implementat în perioada septembrie 2018 – decembrie 2019.

Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția oficială a instituțiilor finanțatoare.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *