28.02.2019

Licitații aranjate „sub cineva”, achiziții publice inutile, transparență deficitară, limitarea accesului mai multor ofertanți și prevederi legislative ambigue care favorizează corupția sunt doar câteva din problemele achizițiilor din domeniul sănătății.

Scandalul licitațiilor trucate în domeniul sănătății și criza medicamentelor legată de gestionarea defectuoasă a acestora în 2015, au dus la recunoașterea problemelor grave din  sistemul autohton de achiziții publice, în special a riscurilor ce țin de fraude și corupție. În 2016, Ministerul Finanțelor a elaborat o strategie de dezvoltare a sistemului de achiziții pentru anii 2016-2020, de altfel, o prevedere impusă de către instituțiile europene odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. A fost creat Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), separat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMED),  cu scopul de a contribui la o organizare mai eficientă a procedurilor de achiziții publice, asigurarea unei transparențe mai mari și excluderea riscurilor de fraude și corupție. Ambele instituții se află în aceeași încăpere,  iar între aceste două instituții a avut loc un transfer de cadre. Actualmente, directorul CAPCS este Ivan Antoci, care anterior a deținut funcția de vice director AMED.

În această cercetare realizată de către CPR Moldova, se constată, în urma discuțiilor cu mai mulți furnizori de dispozitive medicale, dar și în urma studierii contestațiilor depuse la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor împotriva CAPSC-ului, că una din cele mai mari probleme cu care se confruntă agenții economici participanți în licitații este caietul de sarcini prea detaliat, încât pare a fi întocmit pentru un ofertant anume și, respectiv, limitează accesul unei varietăți de oferte. În special, există practica de includere a specificațiilor care fac referință la anumite mărci comerciale, ceea ce în mod evident favorizează anumiți competitori și îi limitează pe alți

O altă problemă identificată este cea a achizițiilor publice inutile. E vorba de dispozitive performante procurate, dar utilizate extrem de rar în spitale, fie pe motiv că nu sunt solicitate, fie nu există personal medical instruit să lucreze cu acestea. În alte cazuri, sunt procurate echipamente care, deși câștigă licitația, se dovedesc a fi nejustificat de costisitoare pe termen lung, în special, din cauza mentenanței sau consumabilelor scumpe.

Lipsa transparenței la fel este o deficiență a funcționării CAPCS. Fiecare ofertant care a prezentat o ofertă admisibilă, dar nu a câștigat, trebuie să fie informat despre oferta câștigătoare. Totuși în majoritatea cazurilor, ofertanții primesc date incomplete, inclusiv caracteristicile tehnice din oferta câștigătoare. Merită menționat și că de la înființarea CAPCS în 2016, pe site-ul acestuia nu a fost publicat niciun raport financiar, chiar dacă e obligat să le publice.

Cercetarea relevă și o serie de prevederi ambigue care ar favoriza corupția, inclusiv restricții ambigue despre participarea în consultările pe marginea licitațiilor, neclarități despre mandatul CAPCS, sau gestionarea finanțelor din taxe. În același timp, vine și cu o serie de recomandări care ar aborda deficiențele analizate.

Activitatea Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS)

Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) și Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMED) se află în aceeași încăpere, iar  între aceste două instituții a avut loc un transfer de cadre. Actualmente, directorul CAPCS este Ivan Antoci, care anterior a deținut funcția de vice director AMED. Acesta a figurat pe lista PDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Igor Olievschi, actualul șef al secției Achiziții de Dispozitive Medicale din cadrul CAPCS, în perioada aprilie 2016-octombrie 2016, a lucrat în calitate de consultant juridic la AMED.

Odată ce CAPCS a fost creat inclusiv pentru desfășurarea unei activități transparente și înlăturarea riscului comiterii unor posibile fraude, funcțiile cheie trebuiau să fie atribuite unor persoane competente, independente, neafiliate politic și care nu au deținut anterior anumite funcții în cadrul AMED. Or, odată cu apariția dosarului licitațiilor trucate, a devenit evident că în activitatea AMED sunt comise multe neregularități, respectiv profesionalismul unor angajați este disputabil.

Prevederi cu caracter ambiguu

În scopul eliminării oricărei posibilități de desfășurare a unei scheme de corupție, au fost adoptate câteva schimbări în legislație, însă  modul în care sunt formulate unele articole lasă loc pentru interpretări:

Aliniatul (2) din art. 74. Reguli de evitare a conflictului de interese din Legea 131, privind achizițiile publice din 03.07.2015 prevede că persoana fizică sau juridică care a participat la consultările organizate pentru desfășurarea licitațiilor de către CAPCS are dreptul de a participa la tender doar în cazul în care implicarea sa nu denaturează concurența. În astfel de situații, CAPCS este obligat să comunice și celorlalți ofertanți toată informația la care a avut acces persoana fizică/juridică respectivă. În cazul în care persoana fizică/juridică în cauză nu poate demonstra că implicarea sa nu denaturează concurența, CAPCS are dreptul să îi interzică participarea la licitație.

În pofida modificărilor incluse, acest aliniat, în continuare, trezește întrebări și suspiciuni. Nu este clar cum anume este măsurat gradul de implicare, ce presupune, de fapt, această implicare și, cu atât mai mult, nu este clar modul în care persoana fizică sau juridică specificată urmează să demonstreze că implicarea sa nu creează un conflict de interese și nu va periclita întregul proces de achiziție în viitor.

În conformitate cu pct. 19 din Regulamentul de organizare și funcționare al CAPCS-ului, bugetul pentru desfășurarea activității centrului se acumulează din taxele achitate de instituțiile medico-sanitare publice și alte persoane juridice beneficiare (anexa nr.2).

Cu toate acestea, prevederile Regulamentului nu reglementează aspecte ce vizează modalitatea de gestionare a surplusului rezultat ca urmare a perceperii taxelor ce depășesc eventuale cheltuieli ale instituției. Lipsa unor prevederi în acest sens, creează precondiții pentru gestionarea abuzivă și discreționară a mijloacelor financiare în speță.

Prevederile proiectului, de asemenea, nu reglementează exhaustiv o listă de servicii care sunt prestate de către instituția dată. În consecință, este neclar spectrul de activități ce vor genera profit pentru instituție, fapt care afectează nivelul de transparență a modului de formare a veniturilor acesteia. Merită menționat că, deși orice instituție publică este obligată să prezinte în mod deschis rapoartele anuale, de la înființarea CAPCS pe 10 octombrie, 2016 și până la ziua de azi, pe site-ul acestuia nu a fost publicat niciun raport financiar.

Un alt aspect ce ține de administrarea netransparentă sau, mai exact, ineficientă a finanțelor ce rezultă din penalitățile aplicate furnizorilor pentru întârzierile de livrare sau refuzul de a vinde Bunurile prevăzute în contract, rezidă în punctul 9. Reclamații și Sancțiuni, din Anexa la Regulamentul privind achiziționarea de medicamente, alte produse de uz medical,  dispozitive medicale, transport specializat medical, servicii de mentenanță a dispozitivelor medicale și a sistemelor informaționale incluse în Registrul medical, servicii de tratare și eliminare a deșeurilor medicale pentru necesitățile sistemului de sănătate.

ReclamațiileSancțiunile stipulate

9.8. Pentru refuzul de a vinde Bunurile prevăzute în prezentul Contract, Vânzătorul suportă o penalitate în valoare de 30% din suma Bunurilor nelivrate.

9.9. Pentru livrarea cu întârziere a Bunurilor

Vânzătorul poartă răspundere materială: a) pentru primele 30 de zile calendaristice de întârziere, penalitatea constituie 0,1% din suma Bunurilor nelivrate pentru fiecare zi de întârziere; b) pentru următoarele zile de întârziere, care depășesc perioada de 30 de zile calendaristice, penalitatea constituie 0,5% din suma Bunurilor nelivrate pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 30% din suma Bunurilor nelivrate pentru întreaga perioadă de întârziere.

9.10. Pentru transferul cu întârziere a mijloacelor financiare către Centru

Beneficiarul poartă răspundere materială în valoare de 0,1% din suma Bunurilor neachitate pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 5% din suma totală a Bunurilor neachitate.

9.11. Pentru achitarea cu întârziere a mijloacelor financiare către Vânzător

Centrul poartă răspundere materială în valoare de 0,1% din suma Bunurilor neachitate pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 5% din suma totală a Bunurilor neachitate.

Toate mijloacele financiare parvenite din achitarea penalităților ajung în bugetul de stat. Viitorul parcurs al acestora este, practic, imposibil de urmărit. De fapt, instituția medicală este cea care are de suferit în urma încălcărilor comise și ar fi mult mai eficient și transparent ca aceste mijloace financiare să fie transferate direct în contul instituției vizate.

Iregularități în respectarea legislației

Specificații aranjate/Manipularea specificațiilor

În urma discuțiilor cu mai mulți furnizori de dispozitive medicale, dar și în urma studierii contestațiilor depuse la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) împotriva CAPCS-ului, am ajuns la concluzia că una din cele mai mari probleme cu care se confruntă agenții economici la participarea licitațiilor este modul de întocmire a caietului de sarcini.
Documentul dat reprezintă o descriere detaliată a specificațiilor tehnice pe care trebuie să le întrunească obiectul achiziției. În mod normal, acesta ar trebui să includă un șir de parametri generali, fără includerea unor date exacte. Acest aspect este prevăzut în art. 37 (7) al Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice , în care este menționat că specificațiile tehnice nu trebuie să facă referință la o anumită marcă comercială, agent economic, brevet etc. Respectarea acestui articol ar asigura accesul liber al fiecărui ofertant la procedura de atribuire.

În practică, caietul de sarcini, de cele mai multe ori, este întocmit foarte detaliat, astfel încât pare a fi întocmit pentru un ofertant anume, care corespunde specificațiilor tehnice și cerințelor solicitate. În majoritatea contestațiilor înregistrate de ANSC întâlnim aceeași formulare: cerințele tehnice indicate de autoritatea contractantă în documentația de atribuire sunt elaborate sub un anumit producător.

Astfel de condiții permit avantajarea unui anumit ofertant. Având în vedere că fiecare companie furnizoare lucrează cu anumiți producători, parametrii dispozitivelor oferite de către aceștia sunt cunoscute sau pot fi ușor stabilite.

Mai mult, evitarea unei descrieri generice în favoarea unor date specifice permite realizarea unor scheme de corupție cum am ar fi transferul de date, practică denumită în limbajul de specialitate – oferte discrepante.

E de menționat că lista de specificații a fost creată încă de AMED. Odată cu asumarea responsabilităților pentru desfășurarea achizițiilor de către CAPCS, acesteia i-a revenit și lista respectivă. Deși aceasta nu are un temei legal, fiind doar o recomandare, CAPCS impune IMSP-urilor să se ghideze după ea.


Expertul în achiziții publice, Vadim Țurcan, de asemenea, remarcă că întâietatea înregistrată de CAPCS în numărul de contestații depuse la ANSC împotriva acesteia indică că domeniul dat, în continuare, se confruntă cu numeroase probleme, iar una din cele mai importante e practica de includere în caietul de sarcini a specificațiilor ce fac referințe la unele mărci comerciale. În opinia acestuia, eventuale soluții pentru evitarea acestei practici ar fi:

  • studiul amănunțit al pieței și descrierea bunurilor ce urmează a fi livrate, fără a face referire la un producător.
  • atribuirea contractelor de achiziție publică folosind diverse proceduri: licitație restrânsă, dialogului competitiv sau proceduri negociate. Totodată, pot fi folosite și instrumente care să faciliteze atribuirea contractului cum ar fi acordul cadru.

Concomitent, acesta susține că odată cu implementarea noului sistem de procurări electronice SIA RSAP MTender, nivelul transparenței a crescut considerabil. Toate procedurile de achiziție publice conform Legii 131/15 sunt organizate electronic, iar sistemul permite vizualizarea atât a documentației de atribuire, cât și a ofertele depuse de către participanți, pentru toate persoanele interesate în acest proces. Astfel atestăm un interes sporit din partea societății civile care devine un «watchdog» al procesului de achiziție publică. Totodată și operatorii economici sunt mai cointeresați, deoarece au mai mult timp ca să-și întocmească oferta, fără a fi necesar să se deplaseze la locul de deschidere a ofertelor. La fel, aceștia au posibilitatea să evalueze «în paralel» oferta depusă de către participanții clasați pe primul loc după criteriul de atribuire, fapt care le permite să verifice corectitudinea evaluării ofertelor de către autoritatea contractantă și să contracareze evaluări tendențioase.”

Achiziții publice inutile

De-a lungul mai multor ani, atât înainte, cât și după crearea CAPCS au fost consemnate cazuri (depistate sau diseminate de către mass media) când anumite dispozitive performante procurate sunt extrem de rar utilizate în spitale, fie pe motiv că nu sunt solicitate sau deoarece nu există personal medical instruit să lucreze cu acestea.

De asemenea, mentenanța multor utilaje medicale este foarte costisitoare.
Este important de menționat că în contractul de achiziție producătorul oferă o garanție și își asumă mentenanța dispozitivului pentru perioada prevăzută de aceasta.

Un alt aspect important sunt reagenții sau consumabilele folosite pentru dispozitivele medicale.
În acest sens, este de menționat că în dependență de sistemele de operare (softwares), echipamentele medicale pot fi  divizate în următoarele categorii:

Echipamente cu sisteme deschise

Sistemele deschise sunt sisteme automate care permit includerea de hardware, software și instrumente de la mai mulți producători. Unul din avantajele majore ale unui sistem deschis este oferirea unei flexibilități mai mari pentru opțiunile de instrumentație și permiterea unui grad mai mare de adaptabilitate la orice schimbare care poate fi dorită în timp. Acest lucru presupune că anumite componente ale sistemului pot fi integrate unul cu celălalt, iar echipamentele medicale pot fi compatibile cu instrumente (inclusiv reagenți) de la mai mulți producători.

Echipamente cu sisteme închise

Sistemele închise există ca pachete de automatizare preanalitică, instrumente de fază analitică și sisteme post-analitice de la un singur furnizor. Hardware-ul și software-ul însoțitor sunt concepute special pentru a fi integrate împreună cu alte instrumente și aplicații ale unui singur producător. Avantajul sistemului închis este conceptul „la cheie”, deoarece sistemele închise sunt „gata de plecare” și pot fi adesea operate mai rapid și cu mai puține eforturi de planificare și implementare de către instituție beneficiară. Cu toate acestea, echipamentele cu sisteme închise au o flexibilitate mai mică pe termen lung, deoarece sistemele închise pot fi adesea mai dificile sau mai costisitoare pentru a fi modificate după instalare. Dacă se dorește modificarea instrumentației în viitor, poate fi dificil sau imposibil ca toate componentele sistemului închis existente să fie integrate cu hardware-ul, software-ul sau instrumentația furnizorilor concurenți.

Cu toate că mai mulți producători internaționali de echipamente medicale optează pentru sisteme deschise pentru a fi mai flexibili și competitivi pe piață, acest lucru de multe ori este folosit neconștiincios de către distribuitorii locali de dispozitive medicale, care pot introduce modificări în sistemul de operare a echipamentului, limitând în mod intenționat compatibilitatea acestuia cu alte componente/instrumente, decât cele oferite de ei înșiși.   


În astfel de cazuri, la licitațiile următoare de consumabile și reagenți, va fi desemnat câștigător acel furnizor, care a și livrat dispozitivul. În cazul dispozitivelor cu sistem deschis, având în vederea compatibilitatea cu mai mulți reagenți și consumabile, mai mulți furnizori vor avea posibilitatea să participe la licitație.

De asemenea, de multe ori, oferta câștigătoare în cazul unei licitații pentru un dispozitiv medical pare cea mai convenabilă, însă în perspectivă se dovedește a fi foarte costisitoare. În rezultat, avem un dispozitiv convenabil ca preț și calitate, dar a cărui funcționare ulterioară se dovedește a fi mult mai costisitoare. În cazul în care bugetul spitalului nu mai permite acoperirea cheltuielilor pentru respectivii reagenți și consumabile, dispozitivul ajunge să fie utilizat tot mai rar sau deloc.


http://protv.md/stiri/actualitate/ministrul-sanatatii-in-inspectie-prin-spitale-dupa-ce-s-au-investit---1351411.html

Astfel de cazuri au avut loc atât înainte de crearea CAPCS, cât și în prezent. Făcând abstracție de posibile situații de neglijență în serviciu, putem presupune că la bază este o înțelegere între spitale și distribuitori, când cerințele tehnice sunt elaborate sub un anumit producător. Fiecare spital are un buget aparte, iar de multe ori modul în care e administrat acesta nu este controlat îndeajuns de minuțios. Prin urmare, apare posibilitatea stabilirii unei înțelegeri între directorul spitalului și furnizorul de dispozitive ce presupune în final o împărțire a banilor între cei doi.

Lipsa transparenței

Conform punctului b) din Articolului nr. 6. Principiile de reglementare a relațiilor privind achizițiile publice, unul din principiile în baza căruia are loc reglementarea relațiilor date este transparenţa achiziţiilor publice.;

De asemenea, conform punctului c) din Articolul 30. Informarea și atribuirea contractului de achiziții publice, fiecare ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă și conformă, prin urmare admisibilă, dar care nu a fost declarată câștigătoare trebuie să primească informația privind oferta câștigătoare, atât caracteristicile tehnice, cât și prețul sau gama prețurilor plătite. Doar că aceste reglementări nu sunt respectate întocmai. Fiecare participant la licitație ar trebui să primească, fără a solicita, două formulare completate:

F4.1 – oferta tehnică și F4.2 – oferta financiară

Doar că în majoritatea cazurilor, ofertanții primesc date incomplete. Mai exact, în formularul F4.1 nu sunt incluse specificațiile tehnice ale câștigătorului licitației.

În situația dată, ceilalți ofertanți sunt lipsiți de posibilitatea de a compara propria ofertă cu cea câștigătoare.

E de menționat că procedura de achiziție publică este un document public, iar publicarea informației complete privind oferta tehnică și oferta financiară a câștigătorului nu contravine în niciun mod punctului (2) din Articolul 73. Darea de seamă privind procedura de achiziție publică, deoarece aceste date nu reprezintă un secret comercial sau tehnic.

Selectarea ofertanților

Există mai multe criterii pe care trebuie să le întrunească un agent economic pentru a fi admis la licitație. Paradoxal e că pe cât de stricte sunt unele, pe atât de permisive sunt altele. Spre exemplu, pentru ca un agent economic să fie admis la licitație, conform punctului a) al art. 21 din Legea nr. 131 privind Achizițiile Publice, acesta trebuie să aibă o experiență pe piață de minim trei ani.

În acest mod, este înlăturat riscul ca unii oamenii de afaceri să recurgă la tertipuri, cum ar fi înființarea peste noapte a unei noi companii în cazul în care cea din urmă a fost introdusă în Lista de Interdicție a AAP (Agenția Achiziții Publice). Pe de altă parte, nu este încurajată concurența. O companie abia lansată pe piață nu poate participa la licitațiile publice, unica soluție fiind colaborarea cu instituțiile private. Însă având în vedere că piața este foarte mică, în trei ani agentul economic nici nu poate acumula foarte multă experiență și, per general, nu poate miza pe un profit.

Poziția CAPCS

În data de 30 mai 2017, în cadrul Ministerului Sănătății, a fost organizată o masă rotundă  Achiziții Publice Centralizate în Sănătate – Provocări și soluții. Zero Corupție în Sănătate”. La eveniment au participat Ministrul Sănătății, directorul Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), 24 specialiști delegați ai IMSP-urilor (Instituțiile Medico-Sanitare Publice) de nivel republican, municipal și raional, precum și 5 reprezentanți ai operatorilor economici desemnați câștigători la licitații. Având în vedere că pe site-ul CAPCS nu a fost publicat niciun material amplu în acest sens, am înaintat o solicitare de obținere a informației despre cele discutate și am primit următorul răspuns:

De la fondare, CAPCS a organizat și desfășurat 250 de proceduri de achiziție.
Numărul de proceduri de achiziții de dispozitive medicale

2016 – 4, 2017 – 54, 2018 – 80

Pentru a asigura o participare mai largă a operatorilor economici, CAPCS a revizuit și criteriile de calificare, stipulate în documentația de atribuire, inclusive contractual de achiziție. Urmare a modificărilor efectuate, numărul de operatori economici, participanți la achiziții publice desfășurate de către CAPCS practice s-a dublat (ex: licitația anuală de dispozitive medicale de țară – 2016 – 31 oferte; 2017 – 51 de oferte).

Măsurile întreprinse de CAPCS au dus la diminuarea prețurilor și respectiv la economisirea mijloacelor financiare și/sau achiziționarea suplimentară a bunurilor, precum și asigurarea IMSP-urilor cu cantități necesare de medicamente, dispozitive medicale și produse farmaceutice.

Pentru a asigura transparența, CAPCS a creat pagina-web, pe care plasează și actualizează informația cu privire la procedurile de achiziție organizate.

E de menționat că, deși la eveniment au participat 5 reprezentanți ai operatorilor economici desemnați câștigători la licitații, iar CAPCS își propune să desfășoare o activitate cât mai transparentă, mulți furnizori de dispozitive medicale nu au fost informați cu privire la acest eveniment, inclusiv Asociația Patronală a Antreprenorilor de Dispozitive Medicale și Echipamente de Laborator (DISMED).  

În acest context, am discutat cu Maria Covalciuc, responsabilă pentru monitorizare și colectarea datelor (AGER), care la finele anului 2017/începutul anului 2018, a urmărit desfășurarea a două proceduri de achiziții publice organizate de către CAPCS.

Aceasta ne-a relatat că  în cazul celor două proceduri nu a fost depistată nicio încălcare. Au fost respectate întocmai toate prevederile legale, fără nicio abatere, inclusiv în respectarea  termenilor. Mai mult, au fost analizate și contestațiile depuse la ANSC. Acestea din urmă au confirmat același lucru procedurile au fost efectuate corect, deoarece majoritatea contestațiile au fost respinse în baza unor argumente, cu adevărat, concludente.

Cu toate acestea, reprezentanta AGER recunoaște că monitorizarea achizițiilor publice în domeniul sănătății este destul de dificilă, având în vederea complexitatea domeniului și necesitatea de a avea anumite cunoștință în medicină.

Recomandări

  • Desemnarea în funcțiile cheie a CAPCS a persoanelor ce nu au deținut anterior funcții cheie la AMED și nu sunt afiliate politic, în scopul evitării conflictelor de interese și sporirii încrederii operatorilor economici în corectitudinea procedurilor desfășurate de CAPCS.

  • Revizuirea și reactualizarea bazei de date cu specificațiile tehnice. Aceasta ar trebui să includă doar specificații tehnice minime, fără parametri exacți. Ar fi binevenit ca în grupul de lucru responsabil de revizuirea bazei de date cu specificații tehnice să fie reprezentanți ai IMSP-urilor, reprezentanți ai furnizorilor de dispozitive medicale, reprezentanți ai unor organizații precum Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul (IDIS Viitorul), Agenția pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) și experți independenți.

  • Noua bază de date ar urma să fie aprobată cu un acord normativ, prin ordin ministerial sau al CAPCS, având un caracter de recomandare, și nicidecum obligatoriu.

  • Este oportună analiza atentă a clasei de dispozitiv vs. categoria de instituție medico-sanitară publică, pentru evitarea cazurilor de achiziții publice inutile. Am putea spera ca această problemă va dispărea parțial odată cu implementarea reformei spitalelor. Clasificarea spitalelor în câteva tipuri: spital central, spital regional, spital local și spital specializat ar putea fi o soluție pentru o utilizarea eficientă a capacităților spitalelor conform competențelor. Ulterior, în cazul înregistrării unor rezultate pozitive, practica dată ar putea fi aplicată și asupra altor instituții medico-sanitare publice.

  • Respectarea prevederilor legale privind publicarea rapoartele financiare anuale.
    Asigurarea unui grad mai mare de transparență și eficiență, prin alocarea mijloacele financiare parvenite din achitarea penalităților direct instituției medicale ce a avut de suferit ca urmare a încălcărilor.

  • Expedierea fiecărui ofertant a informației complete privind specificațiile tehnice și specificațiile de preț ale ofertantului desemnat câștigător. Mai exact, prezentarea unei informații complete în formularele F 4.1 și F 4.2. Respectarea acestei proceduri va duce și la eficientizarea activității ANSC.

  • Crearea de condiții pentru participarea la licitații a unui număr mai mare de ofertanți, prin includerea unor criterii de calificare și selecție nerestrictive.

Concluzii

Ideea de a crea o instituție aparte pentru desfășurarea achizițiilor în domeniul sănătății a fost încurajată atât de către instituțiile medico-sanitare publice, cât și de către operatorii economici responsabili de furnizarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale. În teorie, divizarea atribuțiilor între AMED și CAPCS ar fi trebuit să ducă la o organizare mai eficientă a procedurilor de achiziții publice, asigurarea unei transparențe mai mari și excluderea riscurilor de fraude și corupție. Mai mult, aceasta se încadra perfect în lista de măsuri necesare de a fi aplicate, conform prevederilor Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană.
În practică, ne-am ales, din nou, cu eternele „forme fără fond”. A fost creată o instituție, doar că, de facto, a avut loc un transfer de personal, care a adus cu el și practicile vechi. În continuare, în spatele caracterului „public” al procedurilor de achiziții sunt ascunse scopurile și interesele unor persoane anume. Astfel se explică numeroasele contestații depuse la ANSC, având la bază motivul întocmirea caietului de sarcini sub un producător, prin urmare favorizarea unui operator economic concret. Mai mult, nici aceste plângeri, de multe ori, nu își au rostul, fiind catalogate drept nefondate, odată ce contestatarul nu poate face referință la specificațiile tehnice ale câștigătorului licitației. Atâta timp cât legislația nu va fi respectată de către autoritatea contractantă și baza de date a specificațiilor nu va fi actualizată de către un grup de lucru cu reprezentanți din instituții diferite, inclusiv experți independenți, formula „specificații întocmite sub un producător” va continua să fie un laitmotiv. Acesta fapt nu va face decât să diminueze și mai mult gradul de încredere al agenților economici în respectarea principiului concurenței de către CAPCS și, eventual, retragerea acestora din domeniu.

De asemenea, în lipsa unei revizuiri a bazei de date întocmite de AMED și amânarea implementării reformei spitalelor, riscul de achiziție a unor dispozitive inutile nu vă dispărea. Drept urmare, ne vom confrunta cu aceleași cazuri de utilizare ineficientă a bugetului.

Proiectul „Instigare la ordine”: comunitatea împotriva corupției este implementat de CPR Moldova cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova / Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului și opiniile exprimate în cadrul acestei publicații țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova