Participarea publică îmbunătățește deciziile adoptate și le oferă legitimitate, datorită faptului că include perspectivele diferitor grupuri de cetățeni/e. Pentru ca discuțiile să fie structurate și orientate spre soluție, nu conflict, e nevoie de diverse instrumente de facilitare.
Primăriile, de altfel, una dintre instituțiile cu cea mai mare încredere din partea populației, adoptă documente strategice, prestează servicii publice și funcționează în interesul cetățenilor/elor. Multe dintre acestea organizează procese tot mai participative: consultări la Primărie, adunări prin mahalale, adunări sătești sau sondaje pe rețelele de socializare. Totuși, provocările rămân: o legislație neclară, lipsa de resurse umane și financiare și implicarea limitată a oamenilor în timpul consultărilor.
În cadrul evenimentului „Instigare la Democrație: instituții transparente și digitale. Ediția 2”, organizat pe 14 mai, am căutat soluții împreună cu 15 primari și primare, funcționari/e și consilieri/e, care au beneficiat de instruirile și mentoratul echipei CPR, în perioada 2024-2025, precum și cu Cancelaria de Stat, Agenția de Guvernare Electronică și societatea civilă, mai ales în contextul procesului de modificare a cadrului legal în ceea ce ține de transparența în procesul decizional.
Un nou concept privind cadrul legal ce ține de transparența în procesul decizional
Îmbunătățirea cadrului legal în ceea ce ține de participarea publică a devenit o prioritate în ultimii ani. Această acțiune a fost inclusă în planul pentru guvernare deschisă pentru 2023-2025; este și o recomandare a Comisiei Europene din 2023 și, totodată, este o necesitate pentru a urma principiile internaționale. CPR a scris anterior despre necesitatea de modificare atât a cadrului legal, cât și a percepției despre însemnătatea participării publice și a organizat o serie de dialoguri cu reprezentanții/tele societății civile pentru a elabora în comun anumite recomandări.
Având în vedere angajamentul nostru de a lucra cu instituțiile publice, inclusiv cu primăriile, am decis să discutăm cu primari/e, funcționari/e publici/e și aleși/e locali/e pentru a înțelege perspectiva administrației publice locale în acest proces.
Sesiunea a început cu o prezentare din partea Cancelariei de Stat, care a explicat contextul ce a dus la modificarea cadrului legal și principalele direcții ce urmează a fi adoptate.
La această etapă, nu există un proiect de lege definitivat, ci au fost organizate, pe platforma guvernamentală, mai multe runde de consultări cu societatea civilă, APL și APC.
Astfel, legea urmează să definitiveze cadrul juridic pentru asigurarea transparenței și participării publicului în procesul decizional al autorităților publice, să definească responsabilitatea autorităților publice și să asigure participarea publică efectivă și creșterea calității deciziilor. Totodată, urmează să fie clarificate și specificate tipurile de decizii supuse consultărilor și metodele de consultare.
Prezentarea din partea Cancelariei, Direcția drepturile omului și cooperarea cu societatea civilă, a fost urmată de mai multe întrebări din partea reprezentanților/telor administrației publice locale. Printre cele discutate au fost:
- Când totuși organizăm consultări publice?
- Metoda focus-grup se consideră o consultare publică?
- Dacă avem unele metode care deja funcționează, trebuie să folosim și altele?
- Ce pot face consilierii/ele locali/e atunci când nu primesc informație?
Instrumente pentru administrația publică locală
Masa rotundă a fost urmată de o serie de prezentări despre instrumentele pe care le pot utiliza instituțiile. Tatiana Sincovschi, de la Agenția de Guvernare Electronică, a prezentat câteva instrumente digitale pentru administrația publică locală, printre care platforma e-APL și cum aceasta poate fi folosită pentru organizarea lucrului intern de către funcționarii/ele publice/e; platforma e-Democracy, care va oferi oportunitatea de a transmite centralizat solicitări de informație sau petiții individuale și colective; MLearn – pentru accesarea diferitor resurse de învățare.
Ulterior, Dan Nicorici, expert în digitalizare la CPR, a prezentat draftul unui ghid de transparență proactivă, conform noii Legi privind accesul la informație. Acesta a explicat care este procesul de publicare a informației – de la etapa în care furnizorul de informație colectează conținutul și îl validează până la faptul că administratorul actualizează informația. A fost reiterat principiul trasabilității, adică faptul că putem găsi orice informație despre un anumit proiect de decizie în același loc, de la inițierea acestuia la documentul final. Colegul nostru a explicat care sunt standardele de accesibilitate și ce formate ale informației trebuie să fie utilizate. Toate acestea se vor regăsi în ghidul destinat autorităților publice.
Andrei Lutenco, expert în acces la informație, a prezentat o schemă care poate simplifica pentru funcționarii/ele publici/e dilemele legate de procesarea cererilor de informație. Aceasta începe de la ce este o cerere de informație, dacă este în scris sau nu, dacă are toate datele necesare, dacă instituția deține informația până la refuzul de oferire a informației. Aceasta va fi curând publicată pe pagina CPR și să va găsi în ghidul pe acces la informație pentru instituții. Deocamdată, puteți citi ghidul de acces la informație pentru cetățeni/e.
Probleme, dileme și resurse în asigurarea participării publice la nivel local
Vlada Ciobanu, expertă în participare publică, a prezentat care sunt principiile participării publice, de ce este necesară implicarea cât mai timpurie a cetățenilor/elor și care sunt etapele consultărilor. Toate acestea pot fi regăsite în ghidul de participare publică pentru administrația publică locală. Ulterior, a urmat o discuție în care s-au abordat următoarele aspecte:
- Lipsa de resurse umane și financiare. Pentru că localitățile au bugete mici, nu își permit să angajeze persoane care să aibă printre responsabilități asigurarea participării publice sau promovare/comunicare.
- Prezența scăzută a persoanelor la consultări.
- Sporirea prezenței cetățenilor/elor și OSC-urilor prin utilizarea diverselor modalități de participare publică. Una dintre soluțiile menționate a fost adunările prin mahalale, care întrunește de obicei mai multe persoane și care sunt documentate prin procese-verbale.
- Utilizarea frecventă a rețelelor de socializare de către primării pentru a afla opiniile cetățenilor/elor, doar că acestea adesea rămân nedocumentate în procesele-verbale.
Ce urmează?
Prin acest eveniment am încheiat cea de-a doua ediție a programului „Instigare la democrație: Instituții transparente și digitale”, proiect care se axează pe acces la informație, participare publică, digitalizare și date deschise. În 2024 CPR a instruit, ghidat și ascultat peste 100 de primari, primare, consilieri, consiliere sau alți funcționari din peste 30 de localități, pentru care creăm și alte oportunități de implicare.
CPR îndeamnă și alți/alte reprezentanți/te ai/ale Primăriilor să completeze chestionarul nostru. Aceasta ne-ar ajuta să înțelegem care sunt necesitățile la nivel local pentru a asigura un proces participativ, încurajând grupuri diverse să își facă vocea auzită.
Totodată, am lansat apelul de înregistrare pentru Conferința de Implicare Civică, care va avea loc pe 9-10 iunie, la Chișinău și la care ne vom bucura să vedem reprezentanții/tele APL.
Iar de curând am publicat apelul de recrutare a participanților/telor pentru proiectul „Bugetul pentru Cetățeni/e: bani publici, decizii comune”.
***
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Instigare la democrație: Instituții transparente și digitale” și a fost realizat cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED) și cofinanțat de Suedia.
