Ediția a cincea „Instigare la Democrație” a început și iar adună cetățeni/e cu diverse experiențe de participare publică și din diverse localități ale țării.
Ce este activismul civic și ce legătură are el cu respectarea demnității umane? De ce să formez și să mențin o echipă în jurul unei probleme de care îmi pasă și ce asemănări are echipa cu o pădure sănătoasă? De ce și cum cercetăm o problemă?
Sunt câteva dintre subiectele pe care le-am abordat în profunzime împreună cu participantele/ții programului, la prima instruire: „Rolul cetățenilor/elor activi/e în dezvoltarea democrației: cu ce începem?”.
La început a fost problema
Fiecare participant/ă, indiferent de domeniul său de activitate (drepturile omului, administrație publică locală și centrală, educație, voluntariat), a venit cu motivația de a produce schimbări în localitatea sa și de a găsi posibile soluții pentru cel puțin o problemă comunitară.
Faptul că își doresc o schimbare spre bine, dar încă nu cunosc de unde să înceapă a adus toți acești oameni împreună, iar echipa CPR le este alături pe tot parcursul programului.
La prima sesiune, Vlada Ciobanu și Andrei Lutenco au vorbit despre activism, societate civilă și democrație și, împreună cu participanții/tele, au răspuns la întrebarea „De ce trebuie să ne implicăm?”. Fiecare a argumentat de ce anume acum vrea să facă o inițiativă comunitară și cum, vorba unei participante, „contextul creează, pentru fiecare om activ civic, oportunități de angajament pe termen lung pentru dezvoltarea democrației”.
Incluziunea copiilor și a altor persoane cu autism; prevenirea cazurilor de abuz sexual în rândul copiilor; crearea locurilor de muncă part-time; motivarea persoanelor tinere de a iniția și frecventa cluburi de lectură; amenajarea coșurilor de gunoi pe strada principală a localității; gestionarea eficientă a banilor publici – acestea sunt câteva dintre subiectele abordate în cadrul sesiunii „Cum identificăm și formulăm problema”.
Fiecare dintre ele conține cel puțin o problemă socială și toate au în comun fie o necesitate nesatisfăcută, un drept încălcat sau o nedreptate; fie ceva ce nu funcționează sau ceva care cauzează daune, fie un risc sau un pericol ce trebuie prevenit.
Cum abordăm problema, așa vor fi și soluțiile
Aceeași problemă poate avea soluții diferite și ele depind foarte mult de felul în care punem întrebările. De aceea, atunci când formulăm o problemă, este important să evităm generalizările și să ne concentrăm eforturile pe resursele pe care le avem la îndemână.
Pentru a aborda problema corect și pentru a identifica soluțiile, am vorbit despre procesul de cercetare, etapele, metodele și instrumentele cercetării, în cadrul sesiunii facilitate de Dan Nicorici.
Dan a subliniat că fiecare cercetare trebuie să aibă obiective clare. Atunci când stabilim obiectivele, ținem cont de următoarele aspecte:
- Aflăm cine poate influența soluționarea problemei: instituții, organizații, parteneri, cetățeni/e.
- Identificăm contextul: ce au făcut, ce fac sau vor să facă autoritățile; ce au făcut sau au reușit similar alte inițiative și unde au eșuat; ce legi și politici există pentru a gestiona și rezolva problema.
- Documentăm problema: colectăm informații despre o problemă și potențialele soluții.
- Estimăm costurile și eforturile pentru activitățile de soluționare a problemei.
În procesul de colectate a datelor, indiferent de metoda aleasă – „din ușă în ușă”, chestionar online, sondaj, focus-grup ș.a. – esențial este să formulăm întrebările astfel încât să ne ajute să ne atingem obiectivele fără ca să influențăm răspunsurile.
Cum ajungem să facem activism și cum implicăm comunitatea în soluționarea problemelor
Conștientizarea că ești activist/ă civică se întâmplă treptat, uneori – după mai mulți ani de implicare, alteori – în timp ce te revolți că unor oameni li se întâmplă o nedreptate sau atunci când, pur și simplu, îți aperi propriile drepturi și libertăți.
Despre asta ne-a vorbit Elizaveta Tentiuc, care a absolvit programul „Instigare la Democrație” în 2023. „Nu m-am trezit într-o dimineață și mi-am zis: Gata, de azi sunt activistă! Însă îmi pasă de ce văd în jurul meu”, ne-a spus ea.
Dacă în 2021 habar nu avea ce este activismul civic, în 2022 Elizaveta se implică în activități comunitare, descoperă CPR și programul „Instigare la Democrație” și obține un grant. În următorul an, mai obține un grant, își consolidează o echipă și adună oameni în jurul ei. În 2024 face două campanii de advocacy.
Pentru a inspira curaj participanților/telor să mobilizeze comunitatea, Elizaveta le-a oferit câteva recomandări:
- Definește-ți cauza: ce problemă vrei să rezolvi cu adevărat?
- Stabilește obiective realiste, dar ambițioase.
- Vorbește simplu și pe înțelesul tuturor.
- Ascultă comunitatea – activismul începe cu empatie, nu cu agendă.
- Setează limite: activismul nu trebuie să te epuizeze.
- Celebrează micile victorii – activismul e un maraton.
- Construiește relații.
De ce să formezi și să menții o echipă și ce legătură are ea cu o pădure sănătoasă
Singur e mai dificil. În echipă e mai interesant, mai uman, cu un impact mai mare și pe termen lung. Așa se simte activismul civic.
„Cum copacii, împreună cu alte microorganisme, păstrează o pădure sănătoasă, așa și fiecare persoană implicată contribuie la o mișcare civică bună”, consideră Vlada, folosind această metaforă în timpul sesiunii despre formarea și menținerea echipei.
Deci, contează implicarea fiecărui om căruia îi pasă, chiar dacă, la început, impactul încă nu se vede. Echipa se menține prin ascultare activă; încredere și colaborare; rezultate tangibile; oportunitatea ca alte persoane să se implice și să învețe prin practică; abordarea conflictului ca oportunitate.
Promovăm activismul civic ce respectă demnitatea umană a fiecărei persoane
Prima zi de instruire am încheiat-o cu proiecția scurtmetrajului documentar „Sub același acoperiș spart”, în regia lui Cristian Doroftei.
Scurtmetrajul vorbește, în perimetrul Casei Zemstvei, despre diverse probleme și inițiative civice și culturale independente și, cumva, evidențiază firul roșu al programului „Instigare la Democrație”, la fel și esența activismului civic pe care îl promovăm: putem avea o democrație veritabilă doar dacă respectăm drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
În baza filmului, împreună cu Cristian și Vitalie Sprînceană, de la „Platforma”, am discutat cât de important este ca fiecare cetățean/ă care vrea (sau nu neapărat) să rezolve o problemă comunitară să aibă un mediu de siguranță și respect, inclusiv un spațiu fizic în care oamenii să se poată bucura de libertatea de exprimare, să se întâlnească și să lucreze împreună pentru comunități mai bune.
Astfel, am atins și subiecte precum lipsa condițiilor decente de muncă pentru oamenii din sectorul cultural independent din Moldova și despre eforturile societății civile de a aduce această problemă pe agenda autorităților. Am vorbit despre necesitatea de a valorifica spațiile publice și de a avea parteneriat public civic, precum și despre artă și cultură ca dialog social continuu și instrument de activism civic.
O inițiativă civică poate începe de la un vis din studenție
Spre finalul instruirii, după ce echipa de mentore/i și grupul de participante/ți și-au fixat „temele pentru acasă”, ne-am pornit împreună, la pas, într-o vizită de studiu spre Parcul „Valea Trandafirilor”.
Ne-a ghidat Rolan Rotar, expert în arhitectură și urbanism la Platforma Urbană. Ne-a povestit cum, în iunie 2019, visul a cinci studenți, printre care și Rolan, devine realitate: inaugurarea unui parc de stakeboarding și a unui teren multifuncțional în Valea Trandafirilor.
De la vis până la realitate au durat cinci ani, iar implicarea civică a tinerilor din clubul sportiv de skateboarding a contat mult, ne-a spus el, pentru că așa au reușit să răzbată dincolo de multe uși închise și întredeschise ale autorităților și instituțiilor publice.
Acum, de acest spațiu public se bucură și persoane tinere, și copii, și persoane în etate.
În parc, vocile oamenilor din preajmă se amestecau cu zgomote de mingi lovind solul, trotinete huruind peste pavaj, foșnetul frunzelor, întrebările noastre și aroma florilor de castani, care își făcea puternic simțită prezența.
Rolan continua să ne povestească despre activismul său civic din perioada studenției. Noi și grupul de participante/ți ascultam la umbra copacilor. Și ce noroc de copaci! Pentru o zi din luna mai, temperaturile erau prea ridicate: 27 de grade Celsius.
Ce urmează
După două zile și de cunoștințe teoretice, și de exerciții practice, și de reflecții asupra percepțiilor despre activismul civic, și de schimb de experiențe, și de o vizită de studiu, partea cea mai importantă abia începe.
Urmează patru luni în care fiecare participant/ă va aplica în practică ce învață în cadrul instruirilor online și offline. În funcție de tema aleasă, va testa diverse instrumente, tehnici și metode de cercetare. La fiecare etapă de lucru, CPR va oferi mentorat de grup și, la necesitate, individual. Ne revedem în curând, cu entuziasm și noi forțe.
***
Programul „Instigare la Democrație” este implementat de Centrul de Politici și Reforme (CPR) cu suportul Suediei.
