În aprilie am continuat să lucrăm cu funcționare și funcționari din ministere și am explorat împreună cum instituțiile publice, prin diverse practici și metode, pot deveni mai deschise publicului și coopera cu fiecare cetățean/ă.
Am reamintit autorităților să depună mai multe eforturi pentru a combate discriminarea persoanelor rome, inclusiv a celor strămutate din Ucraina; să împădurească țara pentru natură și biodiversitate, nu pentru interes economic sau statistică.
Iar în contextul proiectului „Bugetul +PLUS”, am cerut Guvernului și Parlamentului să asigure respectarea legislației privind transparența în procesele decizionale.
Tot în aprilie am publicat rezultatele unei ample cercetări despre cum, în țara noastră, a fost respectată libertatea întrunirilor în 2024.
Dacă îți place ceea ce facem la CPR și vrei să afli despre activitățile noastre direct pe e-mail, în fiecare lună, te poți abona aici.
Îți mulțumim că ne citești și ne susții în misiunea noastră. Pentru noi, asta este esențial.
Ce am realizat
Am lansat Raportul de monitorizare a respectării libertății întrunirilor în Republica Moldova în 2024
Libertatea întrunirilor a fost, în mare parte, respectată de autoritățile publice în 2024, dar au fost și cazuri de restricționare disproporționată, mai ales a protestelor cu mesaj politic.
Aceasta este una dintre constatările Raportului de monitorizare a respectării libertății întrunirilor în Republica Moldova.
Raportul este rezultatul unei misiuni de monitorizare inițiate de Centrul de Politici și Reforme și Asociația Promo-LEX și desfășurate în baza mai multor criterii relevante din perspectiva drepturilor omului.
Raportul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Libertatea întrunirilor în Moldova”, cu suportul oferit de Suedia, și cofinanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul Proiectului „CSO Meter: Împuterniciți pentru acțiune”.
Cum a fost respectată libertatea întrunirilor în 2024, afli mai multe pe aici.
Esențial despre libertatea de întrunire, colegul nostru Andrei Lutenco a vorbit în cadrul unei emisiuni radio și TV online.
Am organizat sesiunea de informare pentru persoanele care s-au înscris la programul „Instigare la Democrație”
Ce activități și subiecte include ediția a cincea a programului „Instigare la Democrație”, cum vom lucra împreună, ce așteptări are atât grupul de participanți/te, cât și echipa de mentori/e? Sunt câteva dintre aspectele pe care le-am discutat la sesiunea de informare online din 16 aprilie.
Am prezentat pe scurt echipa de mentori/e și calendarul activităților, metodele, instrumentele și formatul de lucru. Și am discutat despre convingerile din jurul activismului civic, precum și despre legătura dintre acesta și drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
La sesiunea de informare au participat peste 30 de persoane, care, în următoarele cinci luni, se vor întâlni față în față și vor învăța împreună cum să producă schimbări benefice în comunitățile lor.
Am solicitat Guvernului și Parlamentului transparență în procesele decizionale, inclusiv prin organizarea unor consultări publice incluzive asupra proiectului Bugetul +PLUS
Pe 3 aprilie, Guvernul a anunțat aplicarea în Legea bugetului de stat 2025 a unui șir de modificări. Supranumit „Bugetul +PLUS”, acesta a fost prezentat ca „cel mai mare pachet financiar alocat de Guvernul Republicii Moldova pentru investiții și creștere economică”.
Adevărul este că Bugetul +PLUS are multe minusuri, iar noi le-am abordat pe cele ce țin de lipsa transparență și participare publică.
Pe 8 aprilie, mai multe organizații ale societății civile au condamnat modul în care a fost promovat și adoptat acest proiect, deoarece contravine principiilor transparenței și participării publice. Astfel, au publicat o declarație în care solicită Guvernului și Parlamentului următoarele:
Să asigure respectarea legislației privind transparența în procesele decizionale, inclusiv prin organizarea unor consultări publice incluzive asupra proiectului Bugetul +PLUS.
Să publice informațiile, analizele de impact care fundamentează propunerile de modificare a bugetului național.
Totuși, pe 17 aprilie, proiectul de lege a fost votat în lectura a doua.
Minusurile pe care le vedem în Bugetul +PLUS
Ce spune legea privind transparența în procesul decizional
Am continuat să oferim sprijin funcționarilor și funcționarelor din ministere ca să asigure procese decizionale în care să participe fiecare cetățean/ă interesat/ă
La instruirile de participare publică pe care le organizăm pentru ministere, observăm deschiderea participanților/telor și eforturile pe care le depun pentru a testa diverse forme de implicare a cetățenilor/elor în procesele decizionale.
Până în prezent, ne-am întâlnit cu cinci ministere și am discutat cum putem desfășura un proces participativ. Pentru a aborda acest subiect, împreună cu Cancelaria de Stat urmează să ajungem în toate 14 ministere.
Totodată, încurajăm cetățenii și cetățenele să se înregistreze ca părți interesate, să urmărească platforma particip.gov.md și paginile web ale ministerelor și să participe la consultări publice, în funcție de interesele și disponibilitatea lor.
Am continuat să informăm persoanele refugiate despre noile modificări privind protecția temporară
Începând cu luna martie 2025, sunt în vigoare mai multe modificări importante privind protecția temporară oferită persoanelor refugiate în Republica Moldova.
Noile prevederi clarifică procedurile administrative și extind categoriile de persoane eligibile, inclusiv apatrizii recunoscuți în Ucraina și membrii de familie ai cetățenilor/elor ucraineni/e. Totodată, a fost introdusă prelungirea automată a ID-urilor până la 1 martie 2026, fără a fi nevoie de reînnoire.
În contextul acestor prevederi, în lunile martie și aprilie am organizat o serie de sesiuni de informare dedicate drepturilor persoanelor refugiate.
La activități au participat 42 de refugiate și refugiați, care au aflat cum legea din Republica Moldova le protejează drepturile și libertățile și cum să și le revendice atunci când acestea le sunt încălcate.
Sesiunile de informare au fost facilitate de colega noastră, Violeta Andriuța, și s-au desfășurat în cadrul proiectului „Împuternicirea refugiaților și comunităților locale”, pe care CPR îl implementează cu sprijinul Fondation de France și în parteneriat cu organizațiile membre ale Inițiativei Moldova pentru Pace.
Rămânem alături de persoanele refugiate și promovăm soluții legale și politici publice care să le asigure protecția și respectarea drepturilor.
Ce îți recomandăm
Despre împădurirea pentru natură, nu pentru statistică
Țara noastră și-a propus să împădurească 145 de mii de hectare până în 2032.
Totuși, programul național de împădurire prioritizează „pădurile de producție” și nu are obiective specifice pentru cele de protecție.
Cu ocazia Zilei Pământului, am reamintit că biodiversitatea nu poate fi un gând secundar și că Republica Moldova are nevoie de o abordare ecocentrică, una care să pună natura și biodiversitatea în centrul atenției.
Vrem să avem 15% din țară acoperită de păduri, dar ce fel de păduri?
Citește articolul lui Eugen Muravschi
Despre potențialele beneficii și riscuri ale unei legi privind datele publice deschise
Republica Moldova a făcut progrese importante în ceea ce privește deschiderea datelor, adoptând — deocamdată în prima lectură — proiectul Legii privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public. Noua lege urmează să transpună Directiva (UE) 2019/1024 cu același nume.
Deși adoptarea proiectului de lege reprezintă un pas important, mai este încă foarte mult de lucru până când Republica Moldova se va putea bucura de un veritabil ecosistem de date deschise. Experiența țărilor europene, inclusiv a României, arată că deschiderea datelor este un obiectiv greu de atins.
Ce urmează după adoptarea Legii și ce putem învăța din lecțiile altora?
Află din articolul lui Alex Damian
Ce am mai făcut
Am cerut, împreună cu alte ONG-uri, justiție corectă pentru victimele abuzurilor din 7 aprilie 2009
Organizațiile și persoanele semnatare au solicitat:
- Desecretizarea imediată a dosarelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009;
- Combaterea impunității prin tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor vinovate, indiferent de funcțiile pe care le-au ocupat sau le ocupă;
- Adoptarea unor mecanisme eficiente de protecție a victimelor torturii, inclusiv asigurarea accesului real la reabilitare comprehensivă, conform Comentariului General nr. 3 la art. 14 din Convenția ONU împotriva Torturii;
- Aplicarea fermă a principiului toleranței zero față de tortură de către instituțiile statului.
Află restul solicitărilor din declarație
Ne-am alăturat Marșului Femeilor Rome și am reamintit autorităților să implementeze recomandările Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale
Cum Republica Moldova își onorează obligațiile de prevenire și combatere a discriminării persoanelor de etnie romă? CPR și Platforma Femeilor Rome „ROMNI” au depus către Comitet, în perioada 8 – 26 aprilie 2024, un raport alternativ despre situația persoanelor rome.
Ce urmează
În luna mai organizăm prima întâlnire offline a persoanelor care, înscriindu-se la programul „Instigare la Democrație”, au ales să lucreze împreună cu noi pentru comunități mai bune.
Tot în mai realizăm ceea ce nu am reușit în aprilie: dialogul cu primăriile despre cum trebuie să fie cadrul legal privind participarea publică.
Cu detalii revenim în ediția de mai a buletinului informativ. Vrei să-l citești direct pe e-mail în fiecare lună?
Totodată, dacă îți place ceea ce facem la CPR, ne poți fi alături pe Facebook și Instagram.
Împreună cu tine, contribuim la o societate liberă de corupție, cu o guvernare democratică, responsabilă și cu cetățeni/e care se implică.
