Autoare: Violeta Andriuța
La începutul anului 2025, Guvernul a propus modificarea regulilor privind protecția temporară a persoanelor refugiate din Ucraina, invocând alinierea la standardele europene. Unele dintre măsurile propuse trezesc îngrijorări.
Noile reguli ar priva de protecție temporară cetățenii/ele ucraineni/e aflați/te în Moldova înainte de 24 februarie 2022 și ar reduce sprijinul financiar pentru refugiații/tele din centrele de plasament. Această decizie ar pune sub semnul întrebării echitatea regimului de protecție temporară și riscă să vulnerabilizeze și mai mult persoanele afectate de război.
La 27 ianuarie, CPR și alte organizații ale societății civile au expediat un aviz către MAI cu solicitarea să se renunțe la acele modificări care au un impact negativ asupra refugiaților și care le va afecta integrarea în comunitate.
Care sunt principalele modificări propuse?
Principalele modificări ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2023 privind protecția temporară a refugiaților din Ucraina vizează prelungirea protecției, redefinirea criteriilor de eligibilitate și extinderea anumitor drepturi, dar conțin și măsuri care pot crea dificultăți pentru unii refugiați.
- Prelungirea protecției temporare până la 1 martie 2026, în conformitate cu deciziile Uniunii Europene.
- Excluderea ucrainenilor care se aflau în Moldova înainte de 24 februarie 2022. Această categorie de persoane refugiate nu va mai putea beneficia de protecție temporară, autoritățile considerând că acestea au avut timp suficient pentru a-și reglementa șederea prin alte mecanisme legale.
- Extinderea protecției pentru noi categorii. Vor putea primi protecție temporară persoanele care nu sunt cetățeni ucraineni, dar aveau reședința permanentă în Ucraina înainte de război, împreună cu membrii familiilor lor.
- Copiii născuți după 24 februarie 2022 vor putea beneficia de protecție temporară.
- Extinderea dreptului la protecție pentru familiile întemeiate după începerea războiului. Dacă două persoane refugiate s-au căsătorit în Ucraina după 24 februarie 2022, întreaga familie poate primi protecție temporară.
- Creșterea flexibilității privind documentele necesare. Pe lângă pașaport și buletin, vor fi acceptate și alte acte, precum Carnetul de marinar sau titlul de călătorie eliberat de Ambasada Ucrainei.
- Reglementarea statutului persoanelor minore neînsoțite. Se clarifică procedurile de trecere a frontierei și protecția oferită copiilor care ajung singuri în Moldova.
- Limitarea circulației multiple. Cetățenii/ele ucraineni/e care intră în Moldova folosind doar actul de identitate național vor putea traversa granița o singură dată.
- Restricții privind ajutorul financiar pentru persoanele din centrele de plasament. Refugiații/tele care sunt cazați/te în centrele de plasament nu vor mai primi ajutor financiar suplimentar. Autoriii propunerilor susțin că astfel vor încuraja integrarea acestora în societate.
- Verificarea copiilor înscriși în sistemul de învățământ. Se propune ca Ministerul Educației și Cercetării să facă verificări inopinate în școli pentru a verifica dacă elevii/ele refugiați/te sunt implicați/te în procesul educațional, fie în Moldova, fie online în sistemul educațional ucrainean. În cazul în care se vor descoperi copii refugiați care nu sunt implicați în procesul educațional, MEC va sesiza poliția pentru a aplica sancțiuni contravenționale părinților.
Cum justifică autoritățile modificările propuse?
Autoritățile susțin că schimbările în sistemul de protecție temporară sunt necesare pentru a răspunde atât nevoilor refugiaților/telor, cât și dificultăților administrative ale statului. În primul rând, autoritățile subliniază că prelungirea protecției este esențială, având în vedere că războiul din Ucraina continuă, iar refugiații/tele nu pot reveni în siguranță în țara lor de origine.
O altă justificare importantă este prevenirea supraîncărcării sistemului de azil. Fără o protecție temporară clar reglementată, autoritățile se tem de eventualitatea unui val masiv de cereri de azil, ceea ce ar pune presiune pe instituțiile responsabile. În plus, Guvernul invocă necesitatea armonizării legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, în contextul statutului de candidat al Republicii Moldova la aderare.
Nu în ultimul rând, se argumentează că modificările vor permite o gestionare mai eficientă a resurselor publice, prin delimitarea clară a categoriilor de beneficiari/e și ajustarea sprijinului financiar pentru anumite grupuri. Astfel, potrivit autorilor, măsurile propuse urmăresc să echilibreze protecția persoanelor refugiate cu capacitatea statului de a răspunde acestor dificultăți.
Modificările care vor afecta pozitiv persoanele refugiate
În ciuda îngrijorărilor legate de unele măsuri restrictive, modificările recente privind protecția temporară aduc și beneficii pentru refugiații/tele ucraineni/e din Republica Moldova.
Una dintre cele mai importante schimbări este prelungirea protecției temporare până în 2026. Această măsură le oferă refugiaților/telor stabilitate și siguranță, permițându-le să rămână în Moldova fără teama pierderii statutului legal sau a accesului la servicii esențiale, precum acces la educație, asistență medicală ș.a. Decizia Guvernului vine în contextul continuării războiului din Ucraina, recunoscându-se faptul că revenirea acestor persoane în țara de origine nu este o opțiune sigură.
Pe lângă prelungirea protecției, noile reguli extind acest statut către mai multe categorii de persoane. Copiii născuți după începutul războiului și familiile persoanelor refugiate vor beneficia acum oficial de protecție, reducându-se astfel incertitudinea pentru numeroase familii aflate în exil. În plus, se simplifică procesul birocratic, prin acceptarea unei varietăți mai mari de documente necesare pentru obținerea protecției. Pe lângă pașaport sau buletin, refugiații/tele vor putea folosi și Carnetul de marinar sau titlul de călătorie eliberat de Ambasada Ucrainei.
O atenție specială este acordată și copiilor neînsoțiți, una dintre cele mai vulnerabile categorii de refugiați/te. Noile reglementări definesc statutul acestora și le oferă protecție suplimentară.
De asemenea, protecția temporară nu se va limita doar la cetățenii/ele ucraineni/e. Persoanele care nu au cetățenie ucraineană, dar locuiau în Ucraina înainte de război și nu se pot întoarce în siguranță vor fi incluse în această categorie. La fel, membrii familiilor refugiaților vor putea primi același statut, ceea ce facilitează menținerea unității familiale și oferă o plasă de siguranță extinsă beneficiarilor.
Modificări care vor afecta negativ persoanele refugiate
Deși noile reglementări aduc unele beneficii, există și măsuri care ar putea afecta negativ refugiații/tele ucraineni/e din Republica Moldova. Una dintre cele mai controversate modificări este excluderea din protecția temporară a cetățenilor/elor ucraineni/e care se aflau în Moldova înainte de 24 februarie 2022. Această decizie lasă o categorie importantă de persoane fără un statut clar și fără acces la sprijin, ceea ce le-ar putea crea dificultăți în procesul de integrare în țara noastră.
O altă schimbare problematică este reducerea sprijinului financiar pentru refugiații/tele din centrele de plasament. Multe dintre aceste persoane nu au alte surse de venit, iar această măsură ar putea agrava situația lor economică, îngreunându-le integrarea și accesul la condiții minime de trai, deoarece majoritatea centrelor pentru refugiați nu acoperă nevoile de bază ale refugiaților.
De asemenea, noile restricții privind circulația persoanelor refugiate pot complica viața celor care trebuie să călătorească frecvent. Limitarea utilizării actului de identitate național pentru multiple intrări și ieșiri din țară poate crea obstacole pentru persoanele care se deplasează din motive familiale, medicale sau profesionale.
În plus, introducerea verificărilor școlare inopinate pune presiune asupra familiilor refugiate, în special asupra celor care întâmpină dificultăți la înscrierea copiilor la școală. Această măsură riscă să creeze anxietate și incertitudine, în loc să faciliteze integrarea educațională a copiilor.
Astfel, deși unele modificări aduc îmbunătățiri, altele ridică semne de întrebare privind echitatea și impactul real asupra vieții refugiaților/telor.
Ce urmează?
Noile modificări privind protecția temporară vor fi implementate treptat, însă unele dintre ele ridică deja întrebări și îngrijorări, în special în ceea ce privește persoanele care riscă să-și piardă acest statut și vor fi lipsite de ajutorul financiar.
Multe dintre persoanele refugiate care nu se vor mai încadra în noile criterii nu au o alternativă viabilă. Întoarcerea în Ucraina nu este sigură, iar pierderea protecției i-ar putea lăsa fără acces la servicii esențiale și fără mijloace de trai.
În acest context, rămâne de văzut cum autoritățile vor gestiona tranziția și dacă vor introduce măsuri compensatorii pentru persoanele care nu mai sunt eligibile.
De asemenea, implementarea acestor modificări trebuie să fie clară și accesibilă, astfel încât refugiații/tele să înțeleagă ce drepturi au și ce opțiuni le rămân disponibile.
Organizațiile internaționale și societatea civilă au un rol important în monitorizarea impactului acestor schimbări și în identificarea soluțiilor pentru a preveni situațiile de excluziune și vulnerabilitate extremă.
Este esențial ca, în perioada următoare, autoritățile să asigure un echilibru între gestionarea resurselor disponibile și protejarea celor care au nevoie de sprijin. O abordare umanitară și incluzivă este decisivă pentru menținerea unei politici de protecție eficiente și echitabile.
Așadar, recomandăm autorităților:
Să asigure acces la protecție temporară tuturor persoanelor afectate de război.
Toate persoanele ucrainene afectate de război ar trebui să primească protecție temporară, indiferent de data sosirii. Excluderea unora pe baza unor criterii restrictive contravine principiilor umanitare și poate afecta stabilitatea socială.
Să înlocuiască verificările inopinate cu un dialog deschis despre educația copiilor refugiați.
Ministerul Educației și Cercetării ar trebui să renunțe la verificările inopinate și să adopte o abordare bazată pe comunicare și colaborare cu familiile refugiate, pentru a identifica nevoile educaționale fără a genera neîncredere.
Să mențină suportul financiar pentru persoanele refugiate din centrele de plasament.
Guvernul ar trebui să păstreze și să extindă ajutoarele financiare pentru persoane refugiate, asigurându-le accesul la resursele necesare pentru o integrare eficientă și pentru a evita marginalizarea.
Aceste recomandări se regăsesc, așa cum am menționat mai sus, și în nota de poziție pe care am înaintat-o către MAI.
