Autor: Alex Damian, expert asociat CPR Moldova
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a generat un cutremur la București. Un candidat prorus și antieuropean s-a clasat pe primul loc, o apariție aproape de nicăieri, dar cu o puternică campanie în ultimele luni pe rețelele sociale și în special TikTok. Ascensiunea incredibilă a lui Călin Georgescu, un candidat declarat antisistem, dar pe care investigațiile jurnalistice l-au identificat ca fiind conectat la rețelele de putere de la București, creează panică pentru viitorul democratic și european al României.
Călin Georgescu a obținut peste 2,1 milioane de voturi (22,94%), depășindu-i pe Elena Lasconi, candidata proeuropeană a Uniunii Salvați România (USR), cu 1,772 milioane voturi (19,17%) și pe Marcel Ciolacu, candidatul Partidului Social Democrat, cu 1,769 milioane voturi (19,14%).
Sub semnul întrebării
Singura consolare a mișcării proeuropene și reformatoare de la București este intrarea în turul 2 a Elenei Lasconi, reprezentanta unui partid progresist, reformator și proeuropean, care a reușit să-i depășească pe candidații PSD, Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidului Național Liberal (PNL). Acest lucru se datorează și Republicii Moldova, cu vot covârșitor pentru Elena Lasconi, aleasă de 56% dintre moldovenii cu dublă cetățenie prezenți la urne.
Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale este însă sub semnul întrebării după o decizie controversată a Curții Constituționale din România (CCR), care a cerut renumărarea voturilor. Procesul de renumărare ar trebui finalizat până duminică, 1 decembrie, iar o eventuală decizie a CCR privind validarea să fie luată ulterior. Între timp, și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se întrunește pentru a discuta posibile interferențe în procesul legislativ.
Naționaliști vs mainstream vs reformatori
Alegerile parlamentare de la București de duminică ne vor indica impactul primului tur al alegerilor prezidențiale și deciziei CCR. Așa-zisele partide naționaliste și suveraniste, cu viziuni antieuropene și în unele cazuri prorusești sunt grupate în jurul SOS România (Diana Șoșoacă), AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), Partidul Oamenilor Tineri (partid recent creat de foști membri AUR ce și-a declarat suportul pentru Călin Georgescu) și Partidul Național Conservator Român (PNCR, Cristian Vasile Terheș). Un scor semnificativ al acestora ar reprezenta o lovitură puternică pentru fragila democrație românească și viitorul său european și ar putea influența semnificativ și turul 2 al alegerilor prezidențiale.
Partidele tradiționale de la București, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) – parte din familiile politice europene ale Social Democraților și, respectiv, Popularilor Europeni – au eșuat în a-și trimite candidatul în turul 2 al alegerilor prezidențiale, pierzând mai bine de 20% față de alegerile europarlamentare din iunie 2024. Președinții PSD și PNL au demisionat a doua zi după alegeri, iar noua conducere a PNL a decis să o susțină fără negocieri pe Elena Lasconi, în timp ce PSD nu și-a asumat încă nicio poziție, o decizie mai mult decât controversată pentru un partid ce se consideră proeuropean.
Uniunea Salvați România (USR) poate depăși cel puțin Partidul Național Liberal și își poate consolida poziția de principala forță politică cu adevărat reformatoare, mai ales după succesul Elenei Lasconi și accederea acesteia în turul 2. Partid proeuropean, de centru-dreapta, parte a Renew Europe, USR a fost principala opoziție la guvernarea PSD-PNL sub președintele Klaus Iohannis.
Polul reformator include și partidele Reînnoim Proiectul European al României (REPER), format din foști membri USR, dar și Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate (SENS), partid progresist de stânga, susținut de europarlamentarul Nicu Ștefănuță. Pentru susținerea Elenei Lasconi și-au declarat suportul și Partidul Forța Dreptei (Ludovic Orban, susținut și de Partidul Mișcarea Populară al lui Eugen Tomac) sau DREPT (partid grupat în jurul fostului europarlamentar Vlad Gheorghe).
Cine se va mobiliza?
Momentul Călin Georgescu din turul 1 poate genera o mobilizare ridicată la vot care să propulseze partidele proeuropene sau, din contră, poate da un imbold mișcărilor suveraniste și antieuropene. Decizia CCR de a cere renumărarea voturilor și potențiala schimbare a rezultatului sau chiar anularea alegerilor pare să încline spre varianta secundă.
Călin Georgescu a beneficiat de avantajul candidatului surpriză, pretins antisistem, venit de nicăieri, susținut de o schemă de influențat voturi similară cu cea promovată de Ilan Șor în Republica Moldova, iar acum poate beneficia de o decizie controversată care să promoveze polul de partide antieuropene.
Cum se va desfășura votul în R. Moldova
Alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 au loc în Republica Moldova și diasporă în zilele de sâmbătă, 30 noiembrie, și duminică, 1 decembrie. Secțiile de vot se deschid la ora 07:00 și se închid la ora 21:00 în ambele zile. Pot vota la secțiile de votare organizate în Republica Moldova sau în străinătate doar cetățenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reședința în străinătate, care au vârsta de cel puțin 18 ani. Ghidul alegătorului român din străinătate este disponibil pe pagina Ministerului Afacerilor Externe de la București.
Alegătorii români cu domiciliul în străinătate votează pe baza următoarelor acte de identitate românești: pașaport simplu, pașaport simplu temporar, pașaport simplu electronic, având menționată țara de domiciliu. Alegătorii români cu reședința în străinătate votează pe baza unui act de identitate românesc (carte de identitate, buletin de identitate, pașaport) și a unui document emis de autoritățile străine care dovedește dreptul legal de ședere în străinătate pe o durată mai mare de 90 de zile.
Altfel spus, orice cetățean din Republica Moldova care locuiește în Republica Moldova, dar are și cetățenie românească și documente românești valabile, poate vota la alegerile parlamentare pentru Senat și Camera Deputaților.
În Republica Moldova sunt deschise 58 de secții de votare, iar lista lor este disponibilă pe pagina Ministerului Afacerilor Externe de la București. 16 dintre acestea sunt în Chișinău. Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate votează în cadrul alegerilor parlamentare pentru senatorii și deputații circumscripției electorale pentru cetățenii din afara țării. Circumscripția electorală pentru cetățenii români din afara țării (Circumscripția nr. 43) este reprezentată de 4 deputați și 2 senatori.
Alex Damian este expert asociat la CPR Moldova (Centrul de Politici și Reforme) și cercetător la CRPE România (Centrul Român de Politici Europene), implicat în programele CRPE ce țin de Afaceri Europene, Alegeri Europene, Justiție și politica de vecinătate a Uniunii Europene.
Articol publicat cu susținerea Suediei. Conținutul articolului nu reflectă neapărat viziunea CPR și nici pe cea a donatorului.
