Cum combatem efectul chimicalelor și poluării eterne în Republica Moldova?

Autoare: Alina Anghel

N-au miros, gust, nu se văd. Sunt peste tot: în apă, în sol, alimente, articole de larg consum, în animale și în corpul uman. Pot cauza boli precum cancerul, infertilitatea, imunitatea scăzută, disfuncții tiroidiene ș.a. Odată pătrunse în mediul înconjurător sau în țesutul uman, rămân acolo, de regulă, pentru totdeauna. De aici și denumirea chimicale eterne (forever chemicals) sau PFAS. Tot aceste substanțe se fac vinovate de fenomenul poluării eterne, problemă de care R. Moldova nu este ferită. 

Ce sunt PFAS, unde se găsesc și cum reducem contactul cu ele (evitarea completă e imposibilă) – la aceste și alte întrebări vom răspunde mai jos. În lipsa unui plan de acțiuni de combatere a efectelor PFAS, vom veni cu propuneri pentru autoritățile moldovenești în vederea identificării locațiilor ce ar putea fi contaminate și a informării populației despre riscurile PFAS.

Ce reprezintă compușii PFAS?

PFAS sunt un grup de peste 10.000 (după unele date 15.000) de substanțe per- și polifluoroalchilice. Ele au fost descoperite de către concernul DuPont din SUA, iar primul produs ce conținea PFAS (pus în vânzare încă în 1946) au fost tigăile cu Teflon. De atunci, aceste chimicale se întrebuințează masiv în industrie datorită proprietăților sale: resping apa, murdăria și grăsimile, sunt foarte stabile și durabile. Printre cele mai otrăvitoare PFAS se numără PFOA (acidul perfluorooctanoic), PFOS (acidul perfluoroctansulfonic), PFBS (acidul perfluorbutansulfonic) și altele. Câte din cele 10.000 de substanțe PFAS se folosesc astăzi în industrie - nu știe cu exactitate nimeni. 

Dark Waters, trailer oficial. Filmul se bazează pe un articol de Nathaniel Rich, publicat în 2016 de revista New York Times.

Istoria chimicalelor eterne a devenit cunoscută pe larg datorită filmului „Dark Waters” (2019, cu Mark Ruffalo în rolul principal). Filmul se bazează pe fapte reale și îl are în centrul atenției pe avocatul Rob Bilott, care în 1998 a adus dovezi șocante ale otrăvirii vitelor dintr-un orășel din Virginia de Vest (SUA). Îmbolnăvite fără o cauză clară, vacile mureau pe un cap, având tumori și malformații teribile. Bilott a descoperit că mii de tone de chimicale PFAS ale companiei DuPont fuseseră aruncate zeci de ani la rând la gunoiștea și în râulețul din localitate. Acest lucru a dus la contaminarea apelor subterane și la îmbolnăvirea animalelor și localnicilor de cancer.  

Cifre de luat aminte

Problema cea mai mare legată de PFAS este că aceste substanțe, în majoritatea cazurilor, nu se descompun. Iar asta înseamnă: cu cât mai multe chimicale eterne se produc, cu atât mai multe se acumulează în mediu. Ziarul german Die Zeit afirmă că, anual, doar în Europa se produc mai mult de 100.000 de tone de PFAS. Totodată, în întreaga lume, peste 75.000 de tone de PFAS (în special PFOA și PFOS) sunt emise în mediul înconjurător în timpul producerii și utilizării acestora.  

Evident, aceste emisii uriașe au un impact negativ asupra întregii planete, contribuind la o poluare eternă în creștere. Studiile au descoperit diferite niveluri de PFAS în cele mai îndepărtate regiuni ale Terrei, inclusiv în corpul urșilor polari și al pinguinilor, precum și într-o varietate mare de produse alimentare. Cercetătorii consideră că 99 la sută dintre oamenii din întreaga lume au niveluri măsurabile de PFAS în sânge. În Germania, toți copiii a căror plasmă sanguină a fost examinată în cadrul unui studiu au prezentat PFAS, iar 20 dintre cei 100 de copii aveau nivelul depășit la PFOA. Sângele tuturor celor 16 politicieni europeni care au participat voluntar la un experiment al ONG-urilor de mediu conținea cel puțin șapte tipuri de PFAS. În cinci cazuri, cantitatea depășea pragul de siguranță admis. 

Situația devine și mai alarmantă când vorbim de apele de suprafață și cele subterane, ape care ajung în robinetele noastre sub formă de apă potabilă. Savanții din cadrul Studiului Global 2000 au luat 6 probe din apele subterane și 23 de probe din râurile din zece țări UE, inclusiv din Dunăre (teritoriul Austriei). Toate probele au indicat un nivel îngrijorător de contaminare cu trifluoroacetat (TFA), care este un produs de degradare al pesticidelor PFAS. Studiul Global 2000 a fost efectuat după ce savanții au observat o creștere alarmantă de fructe și legume contaminate cu pesticide PFAS în țări ca Belgia, Olanda, Austria, Spania și Portugalia. Aceste pesticide au căpătat numele de „pesticide eterne”. 

sursa: foreverpollution.eu 

Conform Forever Pollution Project, anul trecut, Europa număra peste 25.000 de situri contaminate cu PFAS (marcate cu roșu pe harta de mai sus) și peste 21.000 cu potențial de contaminare (colorate albastru). Totuși, în lipsa testărilor sistematice chiar și aceste cifre sunt aproximative.

În ceea ce privește România, în ultimii 15 ani acolo au fost descoperite mai multe locuri unde apa de suprafață conține PFAS. Câteva din ele se află în imediata apropiere de râul Prut, fiind vorba de localitățile Galați, Hermeziu, Luncavița ș.a.  

Care este situația din R. Moldova vizavi de contaminarea cu PFAS, deocamdată, nu se știe. 

Cum sunt reglementate PFAS în UE și în R. Moldova?

În momentul de față nu există o interdicție asupra tuturor PFAS, atât în UE, cât și în lume. În Uniunea Europeană, utilizarea acidurilor PFOS și PFOA a fost în mare parte interzisă: în 2006 și, respectiv, în 2020. Pe lângă acestea două, au fost stabilite niveluri maxime admise pentru PFNA (acidul perfluorononanoic) și PFHxS (acidul perfluorohexansulfonic) în alimente precum ouă, carnea de pește, crustacee și midii, carnea și organele comestibile. 

În februarie 2023, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a cerut ca fabricarea, utilizarea și comercializarea, inclusiv importul de PFAS, să fie totalmente interzise în Spațiul Economic European. Această propunere vizează toate cele 10.000 de PFAS și a fost elaborată de experți din Germania, Olanda, Danemarca, Norvegia și Suedia. O decizie a Comisiei Europene în acest sens este așteptată în 2025. 

În ceea ce privește R. Moldova, subiectul chimicalelor eterne pare să nu figureze pe agenda politicienilor, jurnaliștilor sau a specialiștilor de mediu. Organele de decizie și presa din majoritatea țărilor europene bat neîncetat alarma din cauza pericolului prezentat de PFAS, publicând în acest sens listele articolelor și produselor alimentare care conțin sau sunt contaminate cu PFAS și informând oamenii din zonele poluate despre contaminarea existentă.  

La noi, tace ministerul de profil, tac jurnaliștii și organizațiile de protecție a mediului. Grigore Stratulat, Secretar de Stat la Ministerul Mediului, ne-a spus la telefon că PFAS nu reprezintă, în momentul de față, o prioritate, deoarece ministerul încearcă să rezolve problema poluanților organici persistenți (POP). 

La nivel internațional, R. Moldova este parte a Convenției de la Stockholm (2006) privind POP, care prevede protejarea sănătății umane și a mediului împotriva acestora.  Printre substanțele menționate de Convenție se numără și câteva PFAS, cum ar fi PFHxS, PFOA și PFOS. Acidurile PFOA și PFOS se folosesc pe larg la producerea spumei de stingere a incendiilor, care e una extrem de toxică și interzisă aproape peste tot în lume. Ministerul Mediului ne-a pus la dispoziție Inventarul PFOS și al substanțelor chimice conexe, care indică tipurile de spume folosite la stingerea incendiilor în R. Moldova. Mai detaliat ne vom referi la informațiile din Inventar mai jos. 

În ce produse se găsesc PFAS?

În general, e bine să fim precauți când e vorba de mărfuri cu etichete ademenitoare gen „rezistent la apă”, „rezistent la ulei”, „non-sticky” ș.a., precum și la cele cu fluor. Așadar, surse de PFAS sunt: 

• tigăile antiaderente, aparatele pentru raclete și sandvișuri
• hârtia și formele de copt, foliile de copt de lungă durată
• ambalajele de fast-food și de popcorn (pentru cuptor cu microunde) 
• covoarele și scaunele auto, rezistente la pete și apă
• mobila tapițată, gazonul artificial
• hainele și încălțămintea rezistente la pete și la apă (de ex. Gore-Tex)
• spray-urile de impregnare 
• cosmeticele (șamponul, ața dentară, rimelul, fondul de ten, lacul de unghii)
• echipamentul medical și măștile
• materialele de construcții (vopseaua, lacul)
• spuma de stingere a incendiilor, echipamentul de protecție a pompierilor. 

Cele mai populare articole ce conțin PFAS sunt tigăile cu acoperire antiaderentă, cum ar fi cele cu Teflon. E bine să se știe că PTFE (plasticul fluorurat) e un compus din grupul PFAS, iar Teflon, Xylan ș.a. sunt nume comerciale pentru PTFE. La fabricarea vaselor de gătit cu acoperire antiaderentă se folosesc pe larg și acidurile PFOA si PFOS. Ca să-și poată vinde marfa, majoritatea producătorilor ascund compoziția chimică a stratului antiaderent în spatele unor denumiri ca Teflon, „non-stick”, Xylan, ILAG și altele. Etichetele „fără PFOA”, „fără PFOS”, „fără GenX” confirmă, însă, indirect, utilizarea PFAS în producere.  

De aceea, de preferat sunt tigăile și vasele etichetate „fără fluor”, „fără PFC” ori „fără PFAS”. În R. Moldova, asemenea tigăi „sănătoase” pot fi găsite doar în anumite magazine de electrocasnice sau supermarketuri.  

Bolile cu care PFAS sunt asociate

Studiile epidemiologice au găsit o legătură directă între expunerea la PFAS și o serie de tulburări de sănătate. Acestea ar fi diferite tipuri de cancer (renal și testicular), fertilitatea scăzută, greutatea mică la naștere a copiilor, malformații congenitale, boală tiroidiană, colesterol crescut, eficacitate redusă a vaccinărilor și imunitate scăzută. Cercetările arată că pompierii și persoanele care lucrează în întreprinderi de procesare sau producere a compușilor PFAS sunt diagnosticate mai des cu cancer decât reprezentanții altor meserii. 

Cum pătrund PFAS în corpul uman și în mediu? 

 Oamenii absorb chimicalele PFAS prin:

• consumul de apă potabilă contaminată (cel mai des)
• consumul de alimente (carne, lactate, legume, pește), provenite din apropierea locurilor în care s-a utilizat PFAS (cum ar fi câmpurile unde s-au folosit pesticide cu PFAS)
• consumul de alimente gătite în vase antiaderente (cu zgârieturi sau care au fost încinse prea tare)
• alăptare (laptele matern contaminat absorbit de copiii nou-născuți) 
• consumul de alimente ambalate în material care conține PFAS (fast food și alte produse ambalate în hârtie sau carton impermeabil)
• contactul pielii cu produse contaminate
• inspirarea aerului exterior și interior contaminat. 

Trei activități contribuie la eliberarea PFAS în mediu: 1. atunci când sunt produse (industria chimica); 2. utilizate (fabricile de textile, de vopsele, agricultura, pompierii ș.a.m.d.) și 3. evacuate/eliminate (gunoiștile și instalațiile de reciclare/ardere a deșeurilor, stațiile de epurare). Solul, apa și aerul ajung să fie poluate atunci când: 

• PFAS din deșeurile industriale pătrund în sol sau în apele de suprafață/cele subterane, după care în apa pe care o bem,
• PFAS din apele uzate menajere sau din cele industriale (de răcire) ajung la stațiile de epurare,
• PFAS din nămolul de epurare (canalizare) se eliberează în sol sau devin pesticide,
• PFAS din aerul toxic (praful, aerosolii sau vaporii) se elimina în aer, după care ploaia și zăpada le transportă în sol și în apele de suprafață,
• PFAS din spumele de stingere a incendiilor sau din pesticide se scurg în sol. 

Republica Moldova și PFAS 

Ce pași sunt necesari pentru a combate efectele nocive ale PFAS?

E important ca măsurile ce urmează a fi luate de către autoritățile moldovenești să aibă ca scop prioritar protejarea mediului și sănătății umane, inclusiv micșorarea gradului de expunere a cetățenilor moldoveni la PFAS.  

Spre deosebire de țările industriale, în R. Moldova nu există industrie chimică – fluorochimică (întreprinderi care produc PFAS). Aceasta înseamnă că situații asemănătoare celor din SUA, Germania sau Franța – unde concernele chimice lasă să se scurgă în mediu mii de tone de PFAS – sunt excluse. Acest detaliu e îmbucurător și simplifică mult munca de investigații.  

În prezent, la identificarea siturilor contaminate, se folosește metoda „contaminare presupusă” (Presumptive PFAS Contamination). Această abordare permite guvernelor și comunităților să detecteze ușor și rapid locurile cu potențial de contaminare. În baza acestei metode, se presupune că există poluare cu PFAS în jurul a trei tipuri de surse: (1) acolo unde a fost evacuată spuma antiincendiară, (2) în jurul instalațiilor industriale și (3) al celor de procesare a deșeurilor care conțin PFAS. În consecință, pot fi poluate solul și apa din preajma:  

• Fabricilor/întreprinderilor și firmelor (câmpurilor) agricole, care folosesc PFAS 
• Stațiilor de gestionare a deșeurilor/stațiilor de epurare sau purificare a apei 
• Aeroporturilor (inclusiv militare, foste sau actuale)
• Bazelor militare
• Zonelor unde au fost stinse incendii de proporții cu ajutorul spumei antiincendiare, sau a locurilor de instruire pentru stingerea incendiilor. 

Potrivit Forever Pollution Project, în Europa, unitățile industriale care eliberează cele mai multe tone de PFAS în mediu sunt fabricile de hârtie, de prelucrare a pielii, cele de fabricare a metalelor, materialelor plastice, produselor petroliere rafinate și cele de finisare a textilelor (inclusiv fabricile de covoare). 

După identificarea siturilor prezumtiv contaminate, urmează pasul al doilea - testarea acestora. E important să spunem că nu toate sursele de contaminare presupusă se adeveresc. Totuși, atunci când o locație prezintă concentrații de PFAS ce depășesc nivelul permis, populația trebuie urgent informată privitor la contaminarea existentă. Periculos pentru sănătate se consideră nivelul de PFAS mai mare de 100 ng/L. 

Inventarul PFOS și al substanțelor chimice conexe (2021), întocmit de Ministerul Mediului, ne furnizează foarte puține date despre volumul real de PFOS care se află pe teritoriul R. Moldova. Totuși, conform acestuia, spume de stingere a incendiilor care conțin PFOS au fost descoperite depozitate în cantități limitate în 4 locații de antrenament, precum și la aeroportul militar Mărculești.  

În ceea ce ține de covoare, textile, mobilier și vopsele cu PFOS, acestea „au fost aruncate în trecut la gropi de gunoi sau pe câmpuri. (…) Covoarele ar putea însemna o cantitate imensă de deșeuri contaminate, în funcție de vechimea lor și de faptul dacă au fost impregnate sau nu. Cel mai probabil, PFOS și substanțele aferente (cum ar fi PBDE) sunt prezente în multe deșeuri menajere, care din lipsa unei colectări corecte au ajuns la gunoiștile comune”, se spune în Inventar. Deocamdată, nu s-au făcut niciun fel de testări ale gunoiștilor menționate. 

Recomandări pentru factorii de decizie din R. Moldova 

Primul lucru care ar trebui făcut este crearea unui Plan național de combatere a efectelor PFAS. Planul trebuie să includă: 1. informarea populației în legătură cu pericolul PFAS, 2. „radiografia” situației la zi în tot ce ține de substanțele PFAS existente pe teritoriul R. Moldova, 3. testarea siturilor susceptibile de contaminare și 4. decontaminarea acestora în caz de necesitate. Un asemenea plan ne-ar ajuta să măsurăm impactul cauzat de PFAS și să facem posibilă monitorizarea sistematică a acestora.  

Pentru Planul de acțiuni ar fi necesari următorii pași:

• Crearea unei liste a locațiilor cu potențial de poluare, folosind informațiile   oferite mai sus
• Crearea unei liste care să includă toate unitățile economice din R. Moldova (fabrici, întreprinderi, gospodării agricole ș.a.m.d.), care utilizează sau au utilizat PFAS. E vorba de întreprinderi din industria textilă, metalurgică, cea de foto etc.
• Efectuarea de măsurări a râurilor Nistru, Prut, Bîc etc.
• Testarea apei potabile din orașele mari
• Efectuarea de măsurători a solului din jurul stațiilor de epurare
• Testarea solului din preajma Aeroporturilor Chișinău și Mărculești, precum și din jurul Bazei militare de la Cobasna
• Crearea unei liste a tuturor pesticidelor (insecticidelor), care au fost folosite până acum sau se folosesc în prezent în R.Moldova
• Investigarea solului și apei de suprafață din jurul gunoiștii de la Țânțăreni și altor gunoiști mari
• Testarea solului și apei de suprafață din preajma gunoiștilor folosite de Fabricile de covoare „Covoare-Ungheni” și „Floare-Carpet”
• Testarea solului din preajma locațiilor unde s-a folosit spumă de stingere  (unde au avut loc incendii sau folosite pentru instruire) 
• Oferirea posibilității de a testa sângele oamenilor privind prezența PFAS. 

Recomandări pentru cetățeni 

Trebuie să recunoaștem că, probabil, cu toții avem depozitele noastre de PFAS în corp. Întrebarea e: dacă aceste cantități sunt sau nu periculoase pentru organism? În ceea ce ține de produsele alimentare, contaminarea cu PFAS poate fi cu greu redusă doar printr-o selecție conștientă de alimente. Totuși, e bine să evităm fast-food-urile în ambalaje.  

În UE, prezența PFAS în apă poate fi verificată cu ajutorul unui simplu test.

O atenție sporită necesită apa potabilă. Aceasta nu trebuie să depășească nivelul de 100 ng/L, lucru care în UE poate fi verificat cu ajutorul unui simplu test. În cazul în care apa e contaminată, se impune cumpărarea unor filtre de purificare certificate.  

În ceea ce ține de articolele de larg consum, e bine să utilizăm alternativele ecologice. Tigăile cu acoperire antiaderentă pot fi înlocuite cu cele din oțel inoxidabil, fontă sau fier forjat. De preferat sunt cosmeticele naturale, fără fluor, materialele de construcție fără PFAS, îmbrăcămintea și textilele care să nu fie rezistente la pete sau la apă.  

Concluzii

Problema pe care o prezintă chimicalele din grupul PFAS e una de importanță globală, dar și națională. Factorii de decizie europeni estimează că aproximativ 4,4 milioane de tone de PFAS vor ajunge în mediu în următorii 30 de ani, asta în cazul în care nu vor fi luate măsuri de urgență. Autoritățile moldovenești ar fi bine să conștientizeze gravitatea problemei, să informeze populația cu privire la pericolul cauzat de PFAS, să testeze zonele necesare (indicate în acest studiu) și să reducă contaminarea, în cazul în care aceasta a fost stabilită.  

E bine să avem mereu în minte: odată pătrunse în mediu, substanțele otrăvitoare PFAS nu dispar nicăieri. În cazul în care emisiile de PFAS nu vor fi micșorate, plantele, animalele și oamenii vor fi din ce în ce mai expuși, iar aceasta, pe termen lung, va influența negativ sănătatea noastră a tuturor și calitatea mediului. Problema chimicalelor eterne e una de maximă actualitate și ar fi bine să acționăm începând chiar de azi.

Articol elaborat în cadrul proiectului „Sustenabilitate și bună guvernanță pentru instituțiile publice și mediul de afaceri”, implementat de CPR cu susținerea Suediei.