Transformarea clădirilor publice din Moldova prin Sisteme de Management Energetic

Autoare: Irina Apostol

În Moldova, fondul de clădiri este responsabil pentru 60% din totalul consumului de energie, astfel că eficientizarea energetică a acestuia e o prioritate națională. Instituțiile publice ar trebui să dea tonul în domeniul eficientizării. Însă, în pofida unor investiții externe considerabile, risipa energetică rămâne destul de mare, inclusiv din cauza comportamentului angajaților publici. Studiile arată că doar informarea și schimbarea comportamentului pot reduce cheltuielile cu 5-15%, fără vreo investiție majoră.

În cele ce urmează, vom analiza importanța instituirii unui sistem de management energetic eficient în sectorul public – care sunt elementele esențiale ale unui asemenea sistem și care este ordinea corectă a proceselor. Într-un scenariu foarte rezervat, un e-sistem implementat corect în domeniu ar putea economisi anual cel puțin 24,5 mln lei în bugetul național. Vom vedea cum statul ar putea motiva administratorii instituțiilor publice să reducă consumul energetic al clădirilor din gestiune. Într-un final, vrem ca aceste măsuri să reducă povara atât asupra bugetului public, cât și asupra mediului.

Cum stăm la capitolul eficiență energetică?

Republica Moldova se confruntă cu provocări semnificative în sectorul energetic: o dependență majoră de gaze din afara țării și o eficiență energetică scăzută la nivel național. Doar aproximativ 25% din consumul intern de energie este asigurat de resurse primare locale, în principal lemn. Cu 88% din producția de energie electrică atribuită gazului și aproape 80% din electricitate importată de la centrala electrică pe gaz din regiunea transnistreană, sectorul energetic este responsabil pentru aproape 70% din emisiile totale de gaze cu efect de seră ale țării.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a agravat criza energetică din Moldova. Populația și economia s-au confruntat cu o creștere vertiginoasă a prețurilor la gaze și energie electrică, ceea ce a determinat guvernul să ofere compensații și alte prestații sociale sporite. Acestea au fost sprijinite financiar de comunitatea internațională, în special UE și PNUD.

Pentru a asigura securitatea energetică pe termen lung și costuri energetice accesibile, guvernul este interesat în creșterea eficienței energetice, în special în sectorul clădirilor, și în promovarea energiei regenerabile. Până în 2030, guvernul țintește o reducere cu 70% a emisiilor de gaze cu efect de seră sub nivelurile din 1990 și urmărește o cotă de 27% de energie regenerabilă în producția totală de energie.

Deși Moldova a înregistrat anumite progrese în sensul creșterii eficienței energetice și a energiei regenerabile, rapoartele anuale către Comunitatea Energetică indică restanțe substanțiale. Ponderea energiei regenerabile în 2021 a fost atribuită în principal biomasei, mai exact arderii lemnului. Mai avem deci de lucrat la sustenabilitate și eficiență.

Putem privi și la intensitatea energetică, care arată cât de eficient folosește o țară energia în activitățile sale economice. În Moldova, se estimează că intensitatea energetică este de aproape 4 ori mai mare față de media UE: cam 460 kgep/1000 euro PIB, față de 120 kgep/1000 euro PIB. Acest fapt denotă că – deși nu dispunem de resurse fosile, avem putere de cumpărare mică și suntem puternic influențați de crizele energetice globale – rămânem extrem de ineficienți la consumul de energie.

Clădirile și eficiența

Conform Balanței Energetice, o culegere statistică amplă de specialitate, aproximativ 60% din consumul total de energie aparține sectorului clădirilor: 47,8% se atribuie sectorului rezidențial și 10,3% sectorului de comerț și servicii publice.

Dacă vorbim de clădirile publice, în special instituțiile educaționale, acestea sunt incluse tot mai des în proiecte de dotare și eficientizare energetică, cu investiții enorme din străinătate. Însă aceste proiecte, care sunt implementate mai degrabă local, nu duc neapărat la o schimbare de comportament printre angajații din sectorul public.

Există o ordine logică de implementare a măsurilor de eficiență energetică astfel încât ele să fie sustenabile. Din păcate, această ordine a proceselor este deseori ignorată.

Ce este managementul energetic?

Câteva principii de bază înainte de a discuta problemele practice și ce putem face cu ele. Managementul energetic este procesul care ar trebui să stea la baza oricăror măsuri de eficientizare, fie că vorbim de nivelul central, cel local, sau al unor instituții concrete. Acesta începe de la asumarea unor angajamente de către managementul de vârf. După ce vor fi desemnate persoane responsabile de managementul energetic, se vor analiza consumurile curente, iar în consecință se vor elabora planuri de acțiuni. Urmează instruiri și discuții cu angajații, unde se va sublinia importanța reducerii consumului de energie. Studiile arată că doar informarea și schimbarea comportamentului poate reduce cheltuielile cu 5-15%, fără investiții majore.

Abia după instituirea unui sistem de management energetic eficient, are sens de realizat următorii pași: elaborarea raportului de audit energetic, implementarea măsurilor de eficiență energetică cu costuri mici, urmate de măsuri cu costuri mari și abia după aceasta este rațional să investim în surse regenerabile de energie. Doar păstrând această ordine a proceselor vom reuși cu adevărat să devenim mai sustenabili.

Administrarea corectă a consumurilor de energie înseamnă adoptarea unor practici eficiente energetic, evaluarea regulată a performanței energetice, implementarea unor măsuri de reducere a risipei – preferabil în ordinea prezentată mai jos:

Elementele cheie ale unui sistem de management energetic. Sursa: Implementarea sistemului de management energetic în instituţiile publice, Ghid practic, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) GmbH, 2015

Dacă unii pași sunt întreprinși o singură dată (ex. pașii 1 și 2), atunci alte procese sunt continue. Astfel, asumarea angajamentelor cu scopuri și obiective clare, analiza consumului de energie, planificarea și organizarea măsurilor, implementarea acestora, verificarea, monitorizarea și raportarea rezultatelor atinse trebuie să aibă loc ciclic.

Important: dacă în cadrul unei entități se efectuează doar analiza consumurilor, acest proces nu este management energetic, ci doar monitorizare energetică. Implementarea măsurilor de reducere a consumului e elementul esențial.

Care sunt problemele în practică și cauzele lor?

Principalele probleme la nivel național în domeniul managementului energetic țin (1) de lipsa unui sistem eficient de management energetic și (2) de lipsa informațiilor despre consum în clădirile publice.

Acestea, la rândul lor, au două cauze principale. În primul rând, vorbim de lipsa personalului calificat și motivat să activeze în domeniu. La fel, nu există capacități instituționale suficiente pentru organizarea managementului energetic:

Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), instituția responsabilă pentru implementarea politicilor în domeniu, nu are suficiente resurse umane, financiare și tehnice.
Consiliile raionale au și ele resurse limitate. Chiar dacă au posibilitatea de a angaja manageri energetici,* numai 22 din 35 APL de nivelul II au astfel de angajați. În cadrul consiliilor raionale/municipale, managerii energetici în mare parte cumulează mai multe funcții și deseori nu au pregătirea necesară. Mai mult, competențele și obligațiile lor sunt vagi, iar activitatea lor nu este verificată.
APL și instituțiile publice nu au obligația să prezinte informații cu privire la consumul de energie în clădirile publice către autoritățile centrale și, deci, nu o fac. Chiar când datele sunt transmise, calitatea acestora suferă: nu există suficientă dezagregare, iar cheltuielile energetice sunt contabilizate în lei, în loc de unități energetice, făcând dificilă analiza eficienței.
În lipsa datelor comprehensive și a unui sistem de monitorizare a consumului de energie, CNED întâmpină dificultăți la implementarea politicilor statului în domeniul eficienței energetice.

A doua cauză majoră este conștientizarea scăzută în rândul factorilor de decizie, atât la nivel național cât și local. Deseori aceștia nu au o înțelegere clară a modului în care trebuie să funcționeze un sistem de management energetic și care sunt beneficiile acestuia.

EMIS, soluția digitală pentru managementul energetic

În era digitalizării, ar fi complet irațional să monitorizăm consumul de energie prin notițe în registru și să reglăm sistemele energetice doar manual. În prezent există diverse platforme online care facilitează monitorizarea și reglarea sistemelor.

Platforma cu cea mai mare arie de aplicare și care este deja parțial populată cu date pentru Republica Moldova este EMIS (Energy Management Information System, sau Sistem Informațional de Management Energetic în română). Inițial, EMIS a fost lansat de PNUD în 2006 în Croația, fiind în prezent folosit în peste 13 mii de clădiri publice din această ţară. Ulterior, EMIS a fost replicat în Bosnia și Herțegovina și Serbia, iar acum se implementează la nivel național în Ucraina, Ungaria, Armenia și Moldova. EMIS a fost introdus pe piața locală în 2021, în cadrul Proiectului PNUD „Oraşe verzi durabile pentru Moldova”.

Varianta moldovenească a EMIS, EMIS.md, este o platformă online complexă pentru colectarea, stocarea și analiza automată a consumurilor de energie și apă, dar și determinarea indicatorilor energetici. Aceasta permite:

Formarea unei baze de date de obiecte (clădiri, părți ale clădirilor, complexe de clădiri) pentru care se monitorizează consumurile de energie termică, electrică și apă;
Înregistrarea și actualizarea setului de date necesare pentru a defini starea unui obiect individual din baza de date, (detalii generale despre construcția obiectivului și în ce stare se află, tipuri de energie consumată, cine sunt furnizorii, consumul în unități fizice și monetare, etc.)
Colectarea continuă de date și monitorizarea consumului de toate tipurile de energie. Datele pot fi introduse (a) manual, în formulare prin intermediul unei aplicații web; (b) automat, prin descărcarea datelor de la contoare care au posibilitatea citirii de la distanță; sau (c) prin descărcarea datelor transmise de către furnizorii de energie sau apă.
Prelucrarea și analiza datelor colectate și interpretarea acestora printr-un sistem de rapoarte energetice și financiare predefinite, grafice și analize;
Controlul costurilor și al introducerii datelor; stabilirea obiectivelor pentru a reduce costurile, precum și setarea alarmelor pentru depășirea valorilor stabilite;
Monitorizarea facilă a rezultatelor implementării proiectelor de eficiență energetică;

Orice instituție publică și privată care administrează clădiri poate solicita gratuit acces la EMIS.md, adresându-se la Green City Lab Moldova, asociația obștească care gestionează în prezent sistemul până când acesta va fi transmis complet în gestiunea CNED.

Dincolo de modificări legislative

Un pas foarte important în implementarea managementului energetic la nivel național a fost realizat odată cu modificările la Legea cu privire la eficiența energetică, intrate în vigoare la finele anului 2023. Față de versiunea precedentă a legii, care doar definea noțiunea de management energetic, versiunea actuală introduce și obligativitatea unui sistem de management energetic la nivel național.

Cu toate acestea, în practică vedem că nu este suficient de modificat legea. E necesar să creăm și instrumente de încurajare a deținătorilor de date să transmită datele către sistemul informațional. Deseori, din cauza insuficienței de specialiști și a suprasolicitării lor, instituțiile publice, dar și furnizorii de date, nu sunt dispuși să prezinte datele statice sau de consum aferente clădirilor publice, fiind necesare solicitări insistente și repetate pentru a obține aceste informații.

Exemplul Serbiei

Această situație a fost soluționată în Serbia prin ajustările la cadrul de reglementare.

Maja Matejic, expertă internațională în Management Energetic:

Legea obligă toate entitățile publice desemnate să utilizeze EMIS ca suport software pentru gestionarea energiei. Un regulament dedicat EMIS detaliază tipurile de autorizații pentru acces, ghidurile de utilizare, metodele de colectare și procesare a datelor, precum și condițiile tehnice și alte condiții pentru utilizarea acestuia. EMIS funcționează în principal pentru monitorizarea și analizarea consumului de energie și apă, precum și a costurilor aferente pentru clădirile publice și iluminatul public. De asemenea, servește ca bază de date națională pentru datele reale de consum în aceste domenii.

Personalul autorizat, inclusiv administratorii de sistem, managerii energetici ai entităților desemnate, utilizatorii finali și furnizorii de date pot introduce date în sistem, însă drepturile lor de acces diferă. Ministerul Mineritului și Energiei, împreună cu autoritățile locale, pot accesa datele, dar nu pot introduce date. De exemplu, Ministerul are acces complet la toate datele din cadrul EMIS, pentru fiecare clădire publică și chiar stâlp de iluminat din Serbia, în timp ce autoritățile locale, cum ar fi primarii, pot accesa doar datele legate de clădirile aflate în competența lor.

Disponibilitatea datelor de calitate privind consumul real de energie și costurile aferente este esențială pentru elaborarea politicilor și planificarea bugetului.

Legea obligă furnizorii de energie și apă să încarce automat datele de consum în EMIS. De exemplu, furnizorul național de electricitate, Industria Electrică a Serbiei (EPS), introduce automat facturile pentru 102.600 de contoare de electricitate, inclusiv aproximativ 24.000 de contoare pentru iluminatul public și restul pentru clădiri publice. La fel, Compania de Apă din Belgrad introduce automat facturile pentru consumul de apă pentru aproximativ 3.000 de contoare aflate în clădirile publice.

Legea impune, de asemenea, inspecția regulată a utilizării EMIS de către entitățile publice și introducerea automată a datelor de către furnizorii de energie și apă. În plus, stabilește sancțiuni pentru entitățile care nu respectă cerința de a utiliza EMIS sau de a încărca automat datele în EMIS.

EMIS este utilizat în Serbia din 2013, unde Ministerul Mineritului și Energiei este responsabil pentru găzduirea, întreținerea regulată și actualizările ulterioare, în conformitate cu legea și cerințele utilizatorilor.

În multe aspecte, Serbia seamănă mult cu Moldova, iar experiența acestei țări ar putea să ne ajute să evităm unele greșeli și să economisim timp și resurse în implementarea EMIS. În plus, toate realizările implementării EMIS în Serbia ar putea fi ușor transpuse și, de ce nu, îmbunătățite în Moldova. Mai mult, se deschide oportunitatea colaborării între toate țările care implementează sistemul în vederea dezvoltării acestuia.

Pe lângă reglementarea transferului de date și efectelor în cazul netransmiterii acestora, trebuie instituit și un sistem de motivare a instituțiilor publice să utilizeze datele colectate. De reținut: dacă datele sunt doar stocate, fără ca proprietarii sau utilizatorii clădirilor să-și asume anumite acțiuni, sistemul informațional este doar unul de monitorizare și nu va atinge efectele scontate. Doar implementarea acțiunilor în baza analizei datelor de consum a clădirilor poate aduce rezultate.

Rezultate așteptate

Experiența Serbiei și Croației de utilizare a EMIS ne arată că în decursul a trei ani de monitorizare sistematică și implementare a principiilor managementului energetic, instituțiile publice vizate și-au redus consumurile de energie în medie cu 5%. Acest fapt a adus nu doar economii uriașe în bugetul național, dar și a contribuit la alinierea țărilor respective la standardele internaționale de management energetic (ISO 50001) și la directivele UE pentru eficiență energetică și performanța energetică a clădirilor. În special în cazul Croației, care între timp a devenit membră UE.

Totuși, prognozarea exactă a economiilor posibile pentru Republic Moldova este foarte dificilă, pentru că nu există o evidență clară a tuturor consumurilor energetice aferente clădirilor publice. Conform raportului anual al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru 2023, consumurile de energie în sectorul non-casnic au fost de aproximativ 4,9 miliarde de lei. Conform estimărilor noastre, 10% îi revin sectorului public. Pornind de la premiza că implementarea unui sistem informațional de management energetic la nivel național ar genera economii de 5%, ca în Croația, putem estima că bugetul public va economisi în jur 24,5 milioane de lei anual.

Îndrumări practice pentru APL și alte instituții publice

O localitate sau o instituție care dorește să implementeze un sistem de management energetic ar putea întreprinde următoarele măsuri organizatorice:

Crearea grupului de lucru pe subiectul managementului energetic și organizarea instruirilor de utilizare a emis.md pentru grupul de lucru;
Introducerea instituțiilor publice locale în EMIS;
Includerea informației detaliate în EMIS pentru fiecare obiect (numărul total și seria contoarelor pentru energie/apă; suprafața clădirilor; numărul estimativ de utilizatori ai obiectului etc.);
Introducerea lunară automatizată a tuturor datelor de consum pentru obiectele considerate;
Asigurarea instruirilor la subiectul managementului energetic și de utilizare a emis.md pentru administrația instituțiilor;
Asigurarea instituțiilor cu materiale informative la subiectul managementului energetic (panouri informative pentru angajați/elevi/copii; broșuri informative; filmulețe educaționale);
Obligarea administrației instituțiilor să analizeze trimestrial variația consumurilor în baza rapoartelor generate de EMIS (în comparație cu anul precedent, în comparație cu alte instituții din aceeași categorie, în comparație cu țintele naționale;
Analiza semestrială, de către grupul central de lucru, a consumurilor de energie și apă pentru instituțiile subordonate;
Asigurarea discuțiilor/meselor rotunde între administrația diverselor instituții. De exemplu, 10% cele mai eficiente și 10% cele mai ineficiente instituții să participe la o masă rotundă pentru a discuta reușitele și provocările.

La fel, sunt importante măsurile de ajustare a cadrului instituțional:

Dispoziția primarului cu privire la implementarea managementului energetic;
Stabilirea listei clădirilor publice care se vor încadra în programul de management energetic (instituțiile cu minim 100 elevi, instituțiile cu o suprafață de minim 500 m2, instituții cu un consum anual de energie termică de minim 100 Gcal etc);
Stabilirea ierarhiei de analiză/raportare a consumurilor instituțiilor publice;
Stabilirea responsabililor la subiectul managementului energetic din cadrul instituțiilor vizate în EMIS;
Stabilirea criteriilor de apreciere a reușitei instituțiilor;
Stabilirea măsurilor de încurajare (facilități pentru instituțiile cele mai eficiente, organizarea discuțiilor cu instituțiile mai puțin eficiente).

Alte măsuri ar putea include: oportunitatea pentru instituțiile mai eficiente să gestioneze autonom banii economisiți; implicarea în proiecte de eficiență energetică sau surse regenerabile pentru instituțiile cu eficiență mai joasă; instalarea contoarelor inteligente în instituțiile mai puțin eficiente.

Concluzie

În contextul crizei energetice și al obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, transformarea clădirilor publice din Moldova prin implementarea sistemelor de management energetic devine un pas esențial. Clădirile publice sunt responsabile de o cotă substanțială de cheltuieli din bugetul național, iar prin aplicarea unui sistem de management energetic adecvat, s-ar putea realiza economii semnificative de energie și resurse financiare, estimate la nu mai puțin de 24,5 milioane lei anual.

Deși proiectele de eficiență energetică au fost implementate cu ajutorul investițiilor externe, acestea nu sunt întotdeauna însoțite de o schimbare sustenabilă a comportamentului angajaților din sectorul public. În acest sens, managementul energetic trebuie să fie un proces continuu și structurat, care să includă informarea și educarea angajaților, precum și implementarea treptată a măsurilor de eficiență energetică. Prioritizarea măsurilor cu costuri mici și abia apoi a celor mai mari, în paralel cu investițiile în surse regenerabile, este cheia pentru asigurarea unui consum energetic mai sustenabil.

Cu toate acestea, Moldova se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv lipsa personalului calificat și resurselor necesare la nivel local și central. Astfel, pentru ca managementul energetic să fie eficient, este crucial ca autoritățile să investească în formarea personalului și în crearea unui cadru instituțional adecvat, care să sprijine implementarea acestor măsuri pe termen lung.

Economiile sunt direct proporționale cu efortul depus, iar în cazul incoerenței proceselor, rezultatele vor fi mai puțin sesizabile. Economiile pot crește în cazul în care sunt acompaniate de măsuri de eficiență energetică ce țin de anvelopa clădirilor (termoizolarea pereților, a tavanului, a subsolului neîncălzit, înlocuirea geamurilor și a ușilor învechite) sau sistemele inginerești (modernizarea sistemului de încălzire, înlocuirea sistemului de iluminat cu unul mai eficient, instalarea unei centrale termice noi, instalarea surselor regenerabile de energie etc.).

Doar implementarea unor acțiuni în baza analizei datelor de consum a clădirilor, poate aduce rezultatele scontate.

Articol elaborat în cadrul proiectului „Sustenabilitate și bună guvernanță pentru instituțiile publice și mediul de afaceri”, implementat de CPR cu susținerea Suediei.

Note

* Managerii energetici sunt specialiști desemnați de autoritatea publică locală de nivelul întâi sau al doilea pentru realizarea sarcinilor și atribuțiilor stabilite în conformitate cu Legea nr. 139/2018 pentru eficiență energetică. Politicile în domeniul eficienței energetice la nivel local se pot reflecta în planurile locale de acțiuni, elaborate cu implicarea activă a managerilor energetici raionali. Planul local de acțiuni poate fi elaborat, în calitate de document de planificare la nivel local, pentru un termen de 3 ani și trebuie să corespundă cu Planul național de acțiuni în domeniul eficienței energetice pentru perioada respectivă.