Pentru a ajuta regiunile slab dezvoltate și a reduce disparitățile economice și sociale, Uniunea Europeană redistribuie banii de la regiunile prospere către cele mai puțin dezvoltate. Politica de coeziune a UE răspunde la întrebarea „când vom trăi și noi ca în Europa” și pune la bătaie o treime din bugetul său multianual până în 2028, adică 360 miliarde de euro pentru implementarea politicilor de dezvoltare regională. O parte din acești bani ajung și în Moldova, dar, firește, cu anumite condiționalități.
De ce avem nevoie de coeziune economică și socială
Republica Moldova este în urmă la capitolul dezvoltare, adică avem o economie mai slabă, infrastructură mai puțin dezvoltată și investim în capitalul uman, comparativ chiar și cu cele mai slab dezvoltate țări ale UE: România și Bulgaria. Pentru a atinge un nivel de convergență economică până în 2030, adică să ne apropiem de țările UE și să fim mai pregătiți de aderare, Moldova trebuie să aibă o creștere economică anuală mult mai mare decât modeștii 0.7% din 2023, sau prognoza Băncii Mondiale de 2.2% din 2024. Mai exact, ministrul economiei vorbește și își pune scopul să aibă o creștere de 6-8%, o țintă de altfel foarte optimistă și ambițioasă. Știrea bună este că nu suntem singuri. Pentru UE, fondurile de coeziune sunt și un instrument de creștere economică, iar deschiderea lor pentru Moldova va permite țării să atingă mai rapid standardele europene de viață și dezvoltare și să implementeze proiecte transfrontaliere, adică să colaborăm mai eficient cu vecinii noștri.
Aderarea la UE înseamnă, în primul rând, integrarea în piața unică economică, liberalizarea ei și reducerea barierelor de mișcare a populației și a capitalului. Odată integrați și cu hotarele și piețele deschise, este adevărat că populația și afacerile din Moldova vor tinde să caute oportunități în țări mai dezvoltate și inovative, iar țara poate rămâne în urmă și nu va mai fi doar „cea mai săracă țară din Europa”, dar și cea mai săracă din Uniunea Europeană. Scopul fondurilor europene de coeziune este de a ajuta regiunile care rămân în urmă, reieșind din ipoteza că piața liberă nu se descurcă cu această sarcină. O uniune care are coeziune socială este mai unită politic. Aceasta funcționează în contextul în care există o distribuție echitabilă a banilor, adică când resursele sunt folosite a „egaliza” regiunile și țările.
Obiectivele Politicii de Coeziune a UE 2021-2027 sunt competiția sănătoasă în business, economia verde, digitalizarea, conectivitatea și mobilitatea, incluziunea socială și dezvoltarea sustenabilă. Noua Politică de Coeziune a UE reprezintă o schimbare în abordare, de la investițiile majore în infrastructură de drumuri, transport sau poduri, care s-au dovedit a fi mai puțin eficiente în ceea ce ține coeziunea, spre investiții în educație, inovație, mediu, economie verde, durabilitate, capital uman și digitalizare.
De ce europenii ne vor da bani și ce vor în schimb?
Într-adevăr, la moment, ajutorul vine doar dintr-o direcție, cea a UE și de la bogați la săraci. Ideea este simplă, țările și regiunile care au nevoie de ajutor, beneficiază de el pentru a obține creștere economică și a reduce diferența dintre săraci și bogați. Ajutorul nu vine doar pentru implementarea proiectelor, ci vine la pachet cu un set de condiționalități, în urma cărora, țara devine mai democratică și mai competitivă. Odată ce regiunile au atins indicatorii economici și sociali, acestea se transformă din beneficiari ai fondurilor, în difuzori ai prosperității, adică cei care oferă resurse pentru alte regiuni mai puțin dezvoltate. De exemplu, Polonia care a beneficiat cel mai mult din fondurile UE, și-a construit drumuri, poduri, porturi, a investit în capital uman și educație, iar acum varsă resurse semnificative în bugetul UE, din care beneficiază regiuni sărace din alte țări. Planul „meschin” al UE este clar, atunci când regiunile sărace vor atinge nivelul de viață ale celor dezvoltate, toți vor avea de beneficiat și uniunea va fi mai egală și mai unită. Scopul este de a ajunge la o dezvoltare incluzivă, inteligentă, verde și sustenabilă, adică UE, simplu, își face lucrul și își atinge prioritățile sale.
Instrumente financiare și cine primește ajutor
Există trei tipuri de regiuni care primesc ajutor:
- Regiunile slab dezvoltate, care au PIB-ul per capita mai mic de 75% decât media UE;
- Regiuni în tranziție, care au PIB-ul între 75 și 100% al mediei pe UE. Cofinanțare de 60-70% din partea UE;
- Regiuni mai dezvoltate, care au PIB-ul per capita mai mare decât 100% al mediei pe UE. Cofinanțare de 85% din partea UE.

Sursă: Comisia Europeană
Principalele instrumente de finanțare sunt:
ERDF – Fondul Regional de Dezvoltare
Este cel mai mare fond de coeziune al UE și este focusat pe dezvoltarea economică verde și investiții în inovații, digitalizare și IMM-uri.
ESF – Fondul Social European+
Fondul susține proiecte privind îmbunătățirea oportunităților și condițiilor de muncă și promovează coeziunea socială prin investiții în competențele muncitorilor și educație.
Fondul de Coeziune
Fondul își concentrează investițiile pe regiunile ce au un venit național brut sub 90% din media UE și finanțează proiecte de sustenabilitate, tranziția verde și conectivitate și transport.
Care este situația în Moldova
Pe lângă coeziunea între regiunile europene, UE ia în calcul și diferențele de dezvoltare din interiorul țării. Activitățile economice și capitalul uman în Moldova sunt concentrate în orașul Chișinău. Aceasta, împreună cu lipsa unor alte orașe de mărime medie sau mică dezvoltate, duce la un decalaj economic pronunțat în interiorul țării. Chișinăul este un oraș care este mai degrabă un „pol național de absorbție” și mai puțin unul de difuzie a prosperității.
Moldova a adoptat Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2022-2028, care este aliniată cu Planul Multianual Financiar al UE și Agenda de Asociere Moldova-UE și parțial aliniată cu acquis-ul comunitar, și are principalele obiective:
- Creșterea ponderii PIB-ului național produs în afara mun. Chișinău de la 42% până la 55%.
- Specializarea internă a regiunilor în conformitate cu prevederilor în Agenda de asociere MD-UE.
- Dotarea locuințelor cu surse de apă (minim 80%), canalizare (minim 50%), și colectare a deșeurilor (minim 45%).
UE pune accent pe sporirea capacităților de gestionare a fondurilor europene și de implementare a politicilor de coeziune. Moldova trebuie să implementeze politici eficiente de mediu, pentru a se asigura că investițiile UE ajung în direcții și proiecte sustenabile. Cu alte cuvinte, trebuie să avem grijă de natură, apă, păduri atunci când luăm banii europeni și îi investim în proiecte sociale și de infrastructură, și trebuie să avem grijă cum și de la cine procurăm aceste servicii și materiale. Iată politicile UE necesare pentru a beneficia de fondurile de coeziune:
- Legea privind dezvoltarea regională urmează să fie aliniată la nevoile politicii de coeziune a UE.
- Desemnarea unei instituții responsabile de monitorizarea și auditarea fondurilor europene.
- Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei a fost transpusă parțial.
- Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile de asemenea a fost transpusă parțial.
- Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, transpusă parțial.
- Directivele privind achizițiile publice sunt de asemenea transpuse doar parțial:
- Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice, transpusă în Legea Nr. 131/2015 privind achizițiile publice;
- Directiva 2014/25/UE privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, transpusă parțial în Legea Nr. 74/2020
- Directiva 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune, transpusă parțial de legea Nr. 121/2018
Avantaje pentru Moldova
Moldova face parte din regiunea de coeziune pentru „Vecinătatea de Est”.
Deoarece are PIB-ul per capita de 5,990 euro, ceea ce este sub nivelul de 75% din media UE de 29,030 euro, țara va putea fi parte a segmentului de regiuni slab dezvoltate, și va primi mai multe fonduri sub formă de granturi și credite cu dobânzi favorabile, cu scopul de a ajunge din urmă țările UE. La început, Moldova va trebui să ofere cofinanțare proprie mai mică pentru acest proiecte, adică de sub 30%, iar odată ce regiune vor fi dezvoltate, cofinanțarea va crește.
Principalii beneficiari ai proiectelor de coeziune în Moldova vor fi satele și orașele și regiunile slab dezvoltate, care vor beneficia de investiții pentru a micșora disparitățile cu capitala, care la rândul său va beneficia de mai multe fonduri pentru a-și spori capacitățile metropolitane și serviciile internaționale, adică să își sporească capacitățile economice, de infrastructură și guvernanță, și să ofere servicii inclusiv pentru forța de muncă și cetățenii din afara țării. De exemplu, în România, din fondurile de coeziune se construiesc trei spitale regionale pentru a îmbunătăți asistența medicală, iar suma proiectului este de 1.6 miliarde de euro. Și investițiile nu sunt doar în infrastructură. De exemplu, o regiune rezidențială din orașul polonez Wroclaw rămânea în urmă ca dezvoltare față de alte sectoare, iar UE a investit în transformarea a 30 hectare într-un district multifuncțional, cu toate necesitățile la doar 15 minute de o plimbare sau ciclat.
Politica de coeziune a UE în Moldova
Partea bună este că UE susține și țările candidate prin fondurile sale de coeziune, iar la moment, Moldova, nefiind membră a UE, beneficiază de fonduri pentru țările de vecinătate și colaborare transfrontalieră. De asemenea, recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat un sprijin de 1.8 miliarde de euro pentru „Planul de creștere a Republicii Moldova”. Iată câteva din programele din fondurile de coeziune ale UE, din care Moldova deja face parte.
Programul Interreg Europe.
Pentru perioada 2021-2027, aproape 665 de milioane EUR vor fi acordate pentru a sprijini activitățile de cooperare transfrontalieră și transnațională între statele membre cu Ucraina și Republica Moldova.
Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale și în reziliența țărilor. Programul va contribui, de asemenea, la conservarea biodiversității și dezvoltarea economică a comunităților locale.
Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională
UE oferă 77 de milioane de euro pentru cooperarea transfrontalieră între România și Moldova pentru îmbunătățirea educației, asistenței medicale și conservării naturii.
Programul de cooperare în regiunea Dunării 2021-2027, din care face parte din Moldova, are obiectivele (1) de a spori capacitățile instituționale ale autorităților pentru guvernare teritorială și microregională (2) a asigura coeziunea socială din regiuni, a promova inovația (3) promova accesul la apă și energia regenerabilă și (4) a dezvolta piața muncii și servicii inclusive.
Specializarea inteligentă a Moldovei și clusterizare economică
Pentru a folosi eficient banii UE și a asigura creșterea economică și socială, și nu a investi banii în beton și a rămâne doar cu drumuri și poduri făcute, uniunea susține specializarea inteligentă a regiunilor. Cu alte cuvinte, fiecare regiune sau țară trebuie să își dezvoltare capacitățile unice, în funcție de posibilitățile forței de muncă, conectivitate, educație, inovare și industrializare. Moldova are un Program național de Specializare Inteligentă, iar domeniile pe care guvernul pune accent sunt agricultura, TIC, energia, biomedicina și biofarmaceutica.
Concluzie
Granturile și creditele cu dobânzi favorabile din partea UE sunt ceea de ce avem nevoie pentru a atinge standardele de viață ale uniunii și a avea o economie puternică. Regiunile din țările din Europa Centrală și de Est care au beneficiat de fondurile de coeziune deja devin treptat și difuzori ai prosperității și încep să ajute pe cele sărace. Pentru a fi pregătită de aderare, Moldova trebuie să implementeze și să ajusteze un șir de politici și să transpună directive ale UE, să facă achizițiile publice mai transparente și cu grijă față de mediu, atunci când implementează proiecte de infrastructură sau dezvoltare, și să sporească capacitățile instituționale de gestionare a fondurilor și să dezvolte specializarea inteligentă. UE vine cu instrumente bine structurate pentru ca Moldova să fie europeană și ne susține cu fondurile sale de coeziune și în procesul de aderare, cât suntem o țară candidată.
Autor: Dan Nicorici, CPR Moldova
Articol publicat în cadrul proiectul „INSPIRED Moldova, implementat de CPR Moldova, cu suportul European Partnership for Democracy (EPD), finanțat de Uniunea Europeană.
Conținutul reprezintă responsabilitatea CPR Moldova și nu reflectă viziunile EPD și ale Uniunii Europene.