Autor: Dan Nicorici
În strategiile și programele sale de investiții, Uniunea Europeană pune accent pe economia digitală, care trebuie să fie și verde.Un produs al acestui deziderat, Piața Unică Digitală pentru Europa (Digital Single Market for Europe) este un ecosistem în care cetățenii și afacerile pot face comerț cu date și schimb de informații într-un mod sigur, eficient și rapid. În relația cu autoritățile publice, serviciile sunt digitalizate și disponibile pentru beneficiari pe o singură platformă.
În ultimii ani, și Republica Moldova a făcut pași semnificativi în vederea digitalizării serviciilor publice. Dezvoltarea economiei digitale se regăsește în strategiile de creștere economică și de dezvoltare a țării, iar simplificarea relațiilor dintre antreprenori și cetățeni cu statul – inclusiv prin servicii digitale – este un domeniu prioritar.
Pe lângă digitalizare și interoperabilitate la nivel național, următoarea provocare pentru politicile din Moldova este să stabilească un schimb de informații cu țările din regiune și cu Uniunea Europeană, în special în contextul procesului de integrare în UE.
Avantajele integrării Moldovei în spațiul digital al UE
Cetățenii vor avea parte de servicii online mai sigure și eficiente, mai puțin costisitoare și integrate cu alte 27 de state. Interoperabilitatea datelor va permite schimbul eficient dintre registrele moldovenești și cele ale altor statelor membre UE. De exemplu, angajatorii din Moldova și cei din Uniune vor vedea imediat diplomele de studii echivalate, permisele de conducere și alte documente utile în procesul de angajare.
În sistemul de sănătate, datele relevante din fișele medicale vor fi sută la sută digitalizate, permițând cetățenilor să acceseze servicii de calitate oriunde în Uniune. Nu în ultimul rând, cetățenii vor face parte dintr-un ecosistem tehnologic care respectă mediul.
Antreprenorii vor putea ușor fonda și administra afaceri în orice țară UE, putând la fel de ușor solicita licențe și acte permisive. Afacerile mici și mijlocii din Moldova vor putea crește, învățând de la business-urile mari din UE, care partajează date despre cercetare și dezvoltare din domenii precum agricultura, energia și industria. Astfel, antreprenorii moldoveni își vor putea inova propriile produse, reduce costurile și optimiza procesele. Companiile, în special cele mici și mijlocii, se vor bucura de o competiție mai prielnică în mediul online și un mai bun acces la finanțe.
Atât antreprenorii, cât și cetățenii vor avea acces la un portal unic de servicii online transfrontaliere, care va ușura interacțiunea cu administrațiile publice din statele membre și va minimiza discrepanțele din mediul online. Mai multe servicii vor fi disponibile online, iar portofelul unic digital european va permite integrarea cu serviciile din Uniune.
Strategia UE privind transformarea digitală
Uniunea Europeană pune accent pe digitalizarea serviciilor publice, folosirea eficientă a datelor, dezvoltarea inteligenței artificiale și colaborarea transfrontalieră, care împreună vor contribui la creșterea economiei digitale.
Bunăoară, Programul „Decada Digitală Europeană” prevede dezvoltarea politicilor și infrastructurii pentru a profita de noile tehnologii, stabilind obiective care trebuie atinse până în 2030. Între altele, Programul își propune să asigure disponibilitatea sută la sută online a serviciilor publice esentiale, să aducă internet în bandă largă în fiecare gospodărie și să dezvolte infrastructura TIC. Nu în ultimul rând, să transforme UE într-o putere digitală.
Și Moldova are planuri ambițioase – vedeți, de exemplu, Strategia de Transformare Digitală 2030, „Moldova 2030”, sau Strategia privind reforma Administrației Publice – dorind ca absolut toate serviciile publice să fie prestabile online. Strategiile Moldovei sunt aliniate cu cele ale UE și ca priorități, și ca perioadă de implementare, doar că la scară mai mică. Integrarea în UE îi va permite țării să țintească și mai sus.
Structura Pieței Unice Digitale UE
Piața unică digitală a UE se bazează pe 5 piloni care fac parte din strategia și viziunea „Deceniului Digital 2030”: date deschise, concurență și comerț, siguranță online și transparență, investiții și interoperabilitatea serviciilor.
Tabelul reprezintă o parte din cele mai importante acte UE ce reglementează spațiul digital al Uniunii.
Politica de industrializare: investiții în digitalizare și tranziția verde
UE își propune să sporească investițiile în economia digitală și cea verde. Prin programe precum Mecanismul de Redresare și Reziliență, UE va investi peste 670 de miliarde de euro în proiecte publice, iar statele membre trebuie să utilizeze 20% din fonduri pentru proiecte de digitalizare și 37% pentru tranziția verde.
Strategia UE este de a atinge o creștere economică durabilă prin investiții în surse regenerabile de energie și prin digitalizarea administrației publice și a sectorului de afaceri. La fel, se mizează pe îmbunătățirea infrastructurii și a accesului la internet în bandă largă. În urma acestor investiții, UE se așteaptă să genereze valoare adaugată și să câștige miliarde de euro anual.
În cadrul politicii de industrializare, UE își propune să folosească tehnologiile pentru a deveni neutri climatic până în 2050. Strategia este ca UE să reducă emisiile de CO2 în sectorul digital prin alinierea centralelor de stocare de date și infrastructurii TIC la politicii de zero emisii nete până în 2030.
O inovație este și utilizarea inteligenței artificiale, rețelelor 5G și tehnologiei de cloud computing pentru a răspunde mai bine crizelor climatice și de a proteja mediul. La fel, UE își propune să dezvolte economia circulară a produselor electronice. De exemplu, prin extinderea ciclului de viață a telefoanelor inteligente, în fiecare an emisiile de CO₂ se vor reduce cu 2,1 milioane de tone, ceea ce echivalează cu scoaterea din circuit a milioane de mașini.
Moldova, datorită statutului de țară candidată, face parte din programul „Europa Digitală”, unde UE pune la bătaie 7.9 miliarde de euro pentru digitalizare și tranziție verde. Programul oferă sprijin în special pentru instituțiile publice, dar și afacerile mici și mijlocii, care vor să-și inoveze procesele prin investiții în supercalculatoare, inteligență artificială, securitate cibernetică și abilități digitale avansate.
Piața unică de date a UE
Deși devansată de Statele Unite și China în cursa inovațiilor, Uniunea Europeană încearcă să recupereze și să devină lider în utilizarea datelor și inteligenței artificiale în medicină, industrie și economia verde. În același timp, UE pune mare accent pe drepturile digitale ale populației și oferă un mediu online sigur și echitabil.
Noua Strategie europeană privind datele își propune să creeze o piață unificată a datelor în UE și promovează schimbul de informații între sectoare și state într-un mediu echitabil, practic și clar. Datele vor fi deschise pentru a fi utilizate de cetățeni și business, în timp ce regulamentele Uniunii vor avea grijă ca cei care produc date să păstreze controlul asupra acestora. Datele pot produce bani și economii. De exemplu, UE estimează că folosirea în timp real a datelor despre navigarea transportului în traficul de pe străzi poate economisi până la 730 de milioane de ore, sau 20 de miliarde de euro în costuri de forță de muncă.
Moldova trebuie să îndeplinească un șir de cerințe pentru a se putea conecta la spațiul de date al UE. Recent, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a lansat „Cartea Albă pentru Guvernanța de Date și Inteligența Artificială” și „Strategia de Transformare Digitală 2030”, în care definește strategia statului în vederea transpunerii directivelor UE și alinierii la norme internaționale (OGP, Consiliul Europei) privind datele și inteligența artificială.
Partajarea datelor în UE
UE urmărește crearea unui spațiu sigur și eficient pentru partajarea datelor deținute de instituțiile publice și stimulează schimbul voluntar al informației. Pentru maximă siguranță în procesul de partajare și stocare a datelor, Actul privind Guvernanța Datelor cere implicarea intermediarilor terți. La fel, se cer garanții tehnice și juridice, în special când vine vorba de partajarea datelor cu caracter sensibil, inclusiv date personale.
Pentru a-și pregăti instituțiile să partajeze date în conformitate cu normele UE, Republica Moldova poate face următoarele: să creeze un spațiu de date național, să reglementeze serviciile de intermediere a datelor și a contractelor „inteligente” de partajare a informației, să dezvoltate un mediu unic de utilizare și partajare a datelor, să definească informația de interes general public care trebuie partajată, de exemplu sănătate, climă, servicii publice sau cercetări științifice și, în final, să creeze un mediu legal de partajare a datelor non-personale.
Actul European pentru Date este documentul UE care oferă oportunități companiilor să partajeze în mod sigur datele provenite de la senzori din dispozitive inteligente. Se estimează că aceasta va crea un PIB adițional de 270 miliarde de euro până în 2028 și va transforma UE într-o putere digitală importantă.
Afacerile mici și medii vor beneficia de informațiile oferite de la senzorii din întreprinderile mari – de exemplu, din agricultură sau irigare – și să utilizeze mai puțină energie. Fără îndoială, partajarea unor asemenea date va accelera inovarea în industria din UE.
Directiva UE privind datele deschise specifică standarde de colectare, publicare și utilizare a datelor de către instituțiile publice din statele membre, identificând în același timp o serie de date cu valoare sporită care trebuie deschise în primul rând. Moldova a transpus directiva veche și urmează să transpună documentul nou, care este mai mult axat pe cetățeni și societate. Puteți vedea cercetarea „Deschiderea datelor publice în Republica Moldova: de la ambiții la realități”, despre transpunerea și implementarea eficientă a directivei, publicată recent de CPR.
Servicii publice transfrontaliere și interoperabilitate
Cetățenii și mediul de afaceri interacționează tot mai mult și mai complex cu autoritățile publice. Noile servicii publice sunt dezvoltate încontinuu pentru a răspunde necesităților beneficiarilor. Interoperabilitatea asigură un schimb de date între instituții într-un mediu digital sigur, transparent și rapid, diminuând costurile și reducând birocrația.
Interoperabilitatea înseamnă și implementarea principiului „unui singur document” pentru instituții: atunci când o entitate deja deține documentul, o altă instituție nu poate să-l ceară de la utilizator. Actul privind Europa Interoperabilă urmărește să consolideze cooperarea transfrontalieră între statele membre ale UE prin stabilirea de standarde și cadre comune pentru serviciile publice digitale, promovând schimbul de date eficient și interoperabilitatea în întreaga Uniune.
Servicii digitale unificate într-un singur portal
Definește un singur portal online de acces la informații, proceduri și asistență pentru serviciile publice din UE. Într-o primă etapă, portalul youreurope urmează să conțină toată informația privind serviciile publice prestate de statele membre și paginile relevante cu instrucțiuni de utilizare. În cea de-a doua etapă, 21 de servicii publice transfrontaliere prestate de administrațiile din țările membre vor fi selectate și făcute disponibile direct pe platformă. Lista include documente de ședere, granturi pentru studii, recunoașterea diplomelor de studii și a calificărilor, dar și înregistrarea pentru pensie și asigurări.
Moldova a dezvoltat Portalul Serviciilor Publice, o pagină web informativă despre interacțiunea cetățenilor și antreprenorilor cu statul. Mai avem și aplicația mobilă EVO, care reprezintă un portal digital unic de prestare a serviciilor publice. Pentru a asigura o integrare mai bună cu serviciile UE, Moldova trebuie să dezvolte și să testeze interoperabilitatea serviciilor transfrontaliere.
Identitatea digitală UE
Statele membre ale UE oferă cetățenilor și afacerilor portofele digitale, în care să fie incluse documentele și informațiile din registrele naționale. Portofelul eID face parte din „Cadrul European de Identitate Digitală” și va putea fi folosit de utilizatori pentru autentificare în mediul online, pentru a beneficia de servicii publice și private, asigurând totodată recunoașterea reciprocă de către statele membre. Planul UE este ca toți cetățenii să fie posesorii unui astfel de portofel.
Moldova a făcut pași spre dezvoltarea sistemelor interoperabile la nivel regional, bunăoară, prin testarea identificării digitale și recunoașterea semnăturilor electronice cu Armenia și Georgia, folosind în acest scop o versiune mai simplă a aceluiași sistem utilizat de țările UE, eIDAS. De asemenea, portofelul digital UE este inclus în planul de dezvoltare al aplicației EVO, iar Moldova a lansat recent platforma EU Trust MD, unde pot fi verificate semnăturile electronice calificate din UE.
Concluzie
Moldova deja este conectată parțial cu spațiul digital al UE prin (1) eforturi de integrare a portofelului digital UE, (2) transpunerea parțială, iar în unele cazuri completă, a unui șir de directive și documente UE privind siguranța online, protecția datelor cu caracter personal, conținutul digital și (3) aderarea la programele UE precum „Digital Europe” sau „Data4Health”.
Totuși, integrarea europeană mai aprofundată a Moldovei va aduce beneficii cetățenilor, mediului de afaceri și societății, care se vor bucura de servicii sigure, echitabile și eficiente integrate cu cele ale UE și infrastructură TIC inovativă și responsabilă față de mediu.
Articol publicat în cadrul proiectul „Îmbunătățirea accesului la informație și promovarea transparenței instituționale”, cu susținerea National Endowment for Democracy (NED).
Conținutul reprezintă responsabilitatea CPR Moldova și nu reflectă viziunile finanțatorului.
