Autor: Eugen Muravschi
În Chișinău, cînd e cald – e caniculă, iar cînd plouă – inundații. Spațiile verzi ar putea ameliora ambele fenomene, însă Primăria orașului nu vorbește atît despre înverzire, cît despre faptul că nu poate tăia copacii suficient de repede. Astăzi, nu avem date exacte despre numărul și starea arborilor din oraș, iar autoritățile recunosc că am pierdut hectare întregi prin defrișări și construcții neautorizate. Chișinăul are nevoie de urgență de o Strategie pentru gestionarea și extinderea spațiilor verzi, elaborarea căreia Primăria o tergiversează de ani de zile, precum și de o Agenție de Gospodărire a Spațiilor Verzi mai transparentă, mai profesionistă, mai pro-activă în politicile de mediu ale orașului.
De ce avem nevoie de copaci și spații verzi?
Unele beneficii par evidente: copacii țin umbră și răcoresc străzile, curăță aerul și pur și simplu fac orașul mai frumos. Ce nu e la fel de evident e cît de puternice sunt unele din aceste efecte. Potrivit unui ghid de alegere a copacilor pentru plantare urbană a Primăriei Brașov, copacii pot reduce temperatura unei străzi cu 10°C vara. Asta înseamnă inclusiv reducerea necesității de aer condiționat cu pînă la 30%, ceea ce e bine atît pentru mediu, cît și pentru buzunarele localnicilor.
Studiile au demonstrat însă și alte beneficii ale zonelor verzi:
- Reduc mortalitatea din cauza bolilor respiratorii și cardiovasculare;
- Reduc criminalitatea și sporesc sentimentul de siguranță al locuitorilor;
- Sporesc nivelul de interacțiune comunitară;
- Sporesc valoarea imobilelor din preajmă;
- Sporesc nivelul vînzărilor în cartierele comerciale.
Totodată, copacii pot spori cu pînă la 30% absorbția apei de ploaie, ceea ce reduce presiunea asupra sistemului de canalizare pluvială. Există numeroase tehnici de folosire a spațiilor verzi pentru a spori capacitatea de absorbire a apei de ploaie: bazine de bio-retenție și filtrare, grădini de ploaie sau canale de colectare. Principiul de bază este amenajarea unei mici depresiuni verzi, în care să se poată acumula apa de ploaie. Dedesubt, pot fi straturi de pietriș și sol special care filtrează și curăța apa, permițîndu-i să se scurgă mai adînc. Și mai jos, pot fi instalate colectoare conectate deja la sistemul de canalizare pluvială a orașului. Iată, spre exemplu, schema unei astfel de amenajări:
Sursa: AHBL
În practică, la suprafață aproape nici nu se vede că ar fi ceva sistem ingineresc:
Sursa: Landscape Professionals
Pe scurt, în orașele mai verzi, oamenii trăiesc mai sănătos și mai confortabil, socializează mai mult, iar economia și comerțul tot beneficiază. În ultimul timp în Chișinău, copacii sunt însă asociați mai mult cu riscuri decît cu sentimentul de siguranță și confort.
De ce cad crengile sau copacii întregi?
În Chișinău, pare să fi devenit standard următoarea practică: copacii nu sunt îngrijiți ca lumea, în timpul unor vijelii cad crengi sau copaci întregi, iar a doua zi cei de la Spații Verzi ies cu drujbele să salveze orașul.
Copacii pot deveni un pericol pentru orășeni din mai multe motive. Primul e simplu: bătrânețea. Copacii nu sunt veșnici, iar în Chișinău, mulți au fost plantați cîteva decenii în urmă, pe vremea URSS. Silvicultura urbană trebuie să țină cont de siguranța orășenilor și nu trebuie să așteptăm să moară copacii de bătrânețe – Spații Verzi trebuie să monitorizeze și să evalueze vegetația urbană, astfel încât să depisteze copacii bătrâni și să-i taie înainte ca ei să înceapă să cadă.
Unele excepții pot fi făcute pentru arborii veterani din parcuri, acolo unde ei nu pun în pericol trecătorii. Copacii bătrîni sunt deosebit de valoroși pentru biodiversitatea urbană: în ei sau în jurul lor trăiesc licheni, ciuperci, insecte, păsări, lilieci etc. Orientările Comisiei Europene privind privind practicile de împădurire, reîmpădurire și plantare de arbori favorabile biodiversității, recomandă ocrotirea arborilor veterani și definirea unor zone sigure, unde acești arbori să poată fi conservați fără riscuri pentru oameni.
În schimb, pe marginea străzilor nu prea putem avea stejari seculari de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Mediul urban nu este, de fapt, prielnic copacilor: aer toxic, spațiu insuficient pentru rădăcini, sol de calitate proastă, temperaturi mai înalte, apă mai puțină, lipsa unui ecosistem de sprijin (mai ales pentru copacii de pe marginea străzilor) etc. E foarte greu pentru un arbore să ajungă sănătos la o vîrstă înaintată.
O parte din aceste probleme pot fi ameliorate: plantarea cu sol îmbunătățit, udarea regulată, instalarea unor pavaje permeabile, asigurarea unei diversități de specii ș.a.m.d. Sănătatea și longevitatea vegetației urbane depinde mult de calitatea serviciilor de îngrijire din partea oamenilor.
În Chișinău, nu e vorba doar de activitatea celor de la Spații Verzi – repararea și proiectarea trotuarelor și străzilor trebuie să ia în calcul aceste aspecte. Atunci cînd asta nu se întîmplă, ne trezim cu eșecuri precum renovarea scuarului Mihai Eminescu – în loc de o oază verde în centrul orașului, avem copaci uscați cu frunze de plastic. Dincolo de acest caz infam, avem și practica obișnuită cînd, la repararea trotuarelor, sunt tăiate rădăcinile copacilor, ceea ce sporește șansa ca ei să se usuce și să cadă.
Totodată, copacii trebuie regulat curățați de crengi uscate sau bolnave, și „tunși” astfel încît crengile lor, chiar și cele sănătoase, să nu „bată în geam” sau să încurce cablurilor electrice. E drept că aceste cabluri în sine reprezintă o problemă – în mai multe orașe din România, acestea sunt mutate treptat în subteran, iar o idee similară a fost propusă și de Ministerul Energiei de la Chișinău.
Revenind la problema curățării copacilor, sunt numeroase cazurile cînd angajații de la Spații Verzi fac exces de zel și pot tăia aproape toate crengile, lăsînd numai un moțoc verde în vîrful copacului. Astfel de practici tot contribuie la mortalitatea vegetației.
Ce (nu) face Primăria și Agenția de Gospodărire a Spațiilor Verzi?
Principala instituție municipală responsabilă de spațiile verzi din oraș e cunoscută mai mult pentru „frunz-mobile” decît pentru o viziune clară de întreținere și dezvoltare a vegetației urbane. În planul de acțiuni pentru 2024 al celor de Spații Verzi, obiectivele sună bine pe hîrtie, dar indicatorii pur și simplu lipsesc: nu există cifre pentru numărul de copaci care trebuie plantați sau pentru suprafețele verzi care trebuie întreținute sau regenerate. În lipsa unor astfel de ținte concrete, e greu de închipuit cum poate fi evaluată activitatea agenției.
Firește, ca să pui astfel de ținte, trebuie să ai și niște informații de la care să pornești. Bunăoară – cîți copaci există în oraș și care e starea acestora. Avem o hartă a spațiilor verzi din Chișinău, însă ea ne arată doar suprafețele și locația acestora. Această hartă nu face diferența între, să zicem, un hectar împădurit de parc și un hectar cu iarbă și tufișuri fără copaci.
În genere, Agenția de Gospodărire a Spațiilor Verzi este o instituție netransparentă. Pe site-ul ei, găsim un sigur raport de activitate – pentru anul 2022. Nu găsim – și, respectiv, nu putem evalua – nici metodologia sau ghidul folosit de Agenție pentru plantarea și întreținerea copacilor.
Firește, există și probleme clasice: lipsa de bani și personal calificat. Întreținerea și dezvoltarea spațiilor verzi în oraș costă și necesită specialiști buni în silvicultură, horticultură, schimbări climatice, IT, planificare urbană ș.a.m.d. Însă beneficiile – aer curat, umbră, siguranță, drenaj pluvial, spor pentru comerț și prețurile imobiliare etc. – merită astfel de investiții.
În 2023, pe pagina Primăriei Chișinău a fost publicat un anunț despre elaborarea Strategiei pentru gestionarea și extinderea spațiilor verzi și a Conceptului de proiect privind elaborarea sistemului geo-informațional ,,Cadastrul spațiilor verzi din orașul Chișinău”. Autoritățile par să fie destul de oneste în descrierea problemei:
„În ultimele decenii, orașul Chișinău a pierdut multe hectare de spații verzi prin defrișări, construcții haotice în zonele verzi, gestionarea inadecvată, lipsa unei viziuni strategice de extindere a spațiilor verzi. În anul 1990, suprafața spațiilor verzi din intravilanul municipiului Chișinău constituia 4 141,0 hectare, iar în anul 2018 – deja 3 656,9 hectare. Astăzi, nu se cunoaște care sunt limitele exacte ale spațiilor verzi, numărul, speciile și starea sănătății fitosanitare a arborilor și arbuștilor din oraș.”
Potrivit Primăriei, Caietul de sarcini privind elaborarea sistemului geo-informațional „Cadastrul spațiilor verzi din orașul Chișinău” a fost elaborat încă în 2021 și era deja în procedura de licitație. Pe site-ul MTender, există două anunțuri legate de aceste sistem geo-informațional: 1) „Elaborarea Registrului local al spațiilor verzi al orașului Chișinău”, în valoare de 8,34 milioane de lei; 2) „Servicii de elaborare a Registrului local al spațiilor verzi al orașului Chișinău”, în valoare de 450 de mii de lei. În cazul primei licitații, procedura așa și nu a mai avut loc, iar cea de-a doua a fost anulată.
În planul de achiziții al Direcției Generale Locativ Comunală și Amenajare pentru anul 2024, găsim însă „Elaborarea Strategiei pentru gestionarea și extinderea spațiilor verzi, inclusiv cadastrul spațiilor verzi”. Conform planului, ar fi trebuit să fie organizată o licitație deschisă în trimestrul II al anului, în valoare deja de 41,66 milioane de lei. Fiindcă trimestrul II a trecut fără ca orașul să aibă un buget aprobat, nici licitația nu a mai avut loc.
În bugetul adoptat abia în luna iulie, la capitolul proiecte și programe de dezvoltare, a fost inclusă „Elaborarea Strategiei pentru gestionarea și extinderea spațiilor verzi din municipiul Chișinău”. Aici suma alocată e deja de 10 milioane de lei și nu e menționat explicit cadastrul/registrul spațiilor verzi.
Ce trebuie de făcut?
Este important ca Primăria să ducă la bun sfîrșit elaborarea Strategiei pentru gestionarea și extinderea spațiilor verzi din oraș, iar acest proces să fie unul transparent și inclusiv, să fie consultați cetățenii, organizațiile neguvernamentale și mediul academic. Chiar dacă resursele umane și tehnice ale Primăriei sunt limitate, există multă expertiză externă care poate fi valorificată.
În mod asemănător, trebuie consultat și conceptul Registrului local al spațiilor verzi, pentru a vedea cum poate fi îmbunătățit caietul de sarcini și a clarifica ce anume vrem să conțină acest Registru. Elaborarea sa este absolut crucială și aceasta bază de date va servi ulterior drept principalul punct de pornire pentru elaborarea politicilor municipale în domeniu.
AGSV trebuie reformată și modernizată. Agenția are nevoie de tehnologii noi și de resurse umane calificate pentru a gestiona cum se cuvine spațiile verzi din oraș. Ea nu trebuie să fie doar o instituție de mentenanță, dar una care să colaboreze cu ONG-urile de mediu și universitățile, să genereze informații, analize, și să formuleze viziuni și strategii.
Pînă vom avea o Strategie și un Registru al spațiilor verzi din oraș, trebuie încetate practicile nocive precum: tăierea copacilor de-a lungul străzilor fără ai înlocui cu alți arbori funcționali, reparația străzilor cu tăierea rădăcinilor, plantarea de puieți firavi care fie nu supraviețuiesc, fie vor face umbră abia peste 20 de ani, „tunderea” excesivă a copacilor care-i lasă fără crengi și frunze.
În acest scop, ar fi extrem de util un Ghid pentru plantarea și întreținerea arborilor urbani. Acest Ghid trebuie să fie public și îmbunătățit cu ajutorul societății civile și a mediului academic. În așa mod, chișinăuienii ar putea verifica, de pildă, dacă defrișările sau lucrările de întreținere din zona unde trăiesc se fac conform regulilor. Ghidul va completa în mod firesc Strategia, care prin definiție trebuie să se concentreze pe obiective și principii, nu pe instrucțiuni detaliate privind curățarea crengilor uscate.
O altă măsură care poate fi întreprinsă este cartografierea termică a orașului, astfel încît să fie identificate străzile și zonele cu temperaturi mai ridicate. Ulterior, acolo pot fi plantați arbori și arbuști pentru a reduce efectul de „insulă termică”.
Pentru a evita însă implementarea unor măsuri individuale împrăștiate, e cel mai bine ca ele să fie armonizate și incluse în Strategia pentru gestionarea și extinderea spațiilor verzi. Există numeroase orașe – atît din vecinătate, cît și de pe alte continente – de unde putem împrumuta bune practici și de la care putem învăța ce greșeli să evităm. Nu trebuie să inventăm roata, trebuie doar să vrem să urnim carul din loc.
