Autori: Alexandru Damian (Centrul Român de Politici Europene) și echipa Centrului de Politici și Reforme
Introducere
Republica Moldova se află într-un stadiu incipient de deschidere a datelor publice, fără a exista un orizont clar privind obiectivele și ambițiile setate de Chișinău în acest proces. Noul statut de țară candidată și începerea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană vor da însă un impuls semnificativ în această privință, iar pregătirea și adoptarea legislației europene privind deschiderea datelor și reutilizarea informațiilor de interes public vor trebui însoțite de o strategie pe termen lung privind măsurile și direcțiile asumate.
Ceea ce este esențial în acest demers este creșterea înțelegerii privind utilizarea datelor publice, ele fiind un instrument cheie pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice, pentru găsirea de noi soluții la provocările cu care se confruntă orașele noastre sau creșterea implicării societății civile și cetățenilor în procesele de decizie. Mai simplu spus, cu cât calitatea datelor publice este mai ridicată, iar accesarea și utilizarea lor este simplificată și facilitată pentru un număr cât mai mare de actori terți, cu atât pot ele genera noi soluții la provocările din comunitățile noastre.
Accesul la date publice în format deschis joacă un rol cheie. Datele publice deschise sunt înțelese, în general, ca desemnând acele tipuri de date din sectorul public care pot fi liber accesate, utilizate și partajate, fiind destinate procesării automate (machine readable). Pentru o mai bună înțelegere a celor două concepte, este nevoie de crearea unei delimitări între date publice și date publice deschise, respectiv între conceptele de reutilizare a datelor și cele de acces la informație, termenii fiind considerați de multe ori interschimbabili în multe documente publice.
Datele publice trebuie însă să respecte o serie de caracteristici pentru a putea fi considerate deschise și, în mod realist, din ceea ce publică sectorul public din Republica Moldova (și din multe alte țări europene, inclusiv România) doar un procent limitat poate fi considerat ca având caracteristicile unor date deschise.
Datele sunt un instrument cheie pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice, pentru găsirea de noi soluții la provocările cu care se confruntă orașele și pentru creșterea implicării cetățenilor în procesele de decizie.
Uniunea Europeană promovează de mai bine de 20 de ani conceptul de reutilizare și deschidere a datelor publice. În 2019, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2019/1024 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public care prevede noi măsuri pentru asigurarea unei (re)utilizări pe scară largă a informațiilor din sectorul public și mai puține bariere în acest proces. Directiva extinde gradul de aplicare a ceea ce consideră date de interes public. Mai mult, impune noi standarde de publicare a datelor și identifică și o serie de date considerate cu valoare ridicată ce vor trebui publicate în formate deschise de statele membre, categoriile mari referindu-se inclusiv la domeniile economic și social, geospațial, mediu, mobilitate sau educație și sănătate.
În Republica Moldova, reutilizarea datelor publice este reglementată prin Legea 305/2012 cu privire la reutilizarea informațiilor din sectorul public, elaborată ca urmare a aplicării precedentei Directive Europene (2003/98/CE) privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public. Nevoie de actualizare a cadrului legal este una urgentă, iar primii pași spre o nouă paradigmă de deschidere a datelor au fost făcuți odată cu intrarea în vigoare a noii lege privind accesul la informațiile de interes public. Aceasta introduce, printre altele, un capitol nou despre publicarea proactivă a informației și publicarea informației în format deschis.
La etapa consultărilor publice asupra legislației privind accesul la informație, organizații neguvernamentale au insistat asupra reglementării inclusiv a tipului de formate în care sunt publicate datele, dar și desemnarea unor instituții responsabile care să monitorizeze acest proces.
Într-un raport anterior publicat la CPR și unde cităm un răspuns primit de la Ministerul Justiției, „reglementarea reutilizării documentelor publice și a datelor deschise urmează a fi făcută într-un alt act normativ”, fără a-l preciza, ceea ce indică că o componentă esențială a utilizării datelor publice rămâne nerezolvată. Gradul de aplicabilitate actual al legii cu privire la reutilizarea informaţiilor din sectorul public este și el limitat și trebuie actualizat în conformitate cu noile standarde de la nivelul Uniunii Europene, iar noua legislație privind informațiile de interes public nu oferă o rezolvare clară cu privire la calitatea datelor primite sau publicate din oficiu.
Uniunea Europeană promovează de mai bine de 20 de ani conceptul de reutilizare și deschidere a datelor publice.
Deschiderea și creșterea calității datelor publice se află însă pe agenda executivului de la Chișinău.
Deschiderea și creșterea calității datelor publice se află însă pe agenda executivului de la Chișinău. Un răspuns recent al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării la o solicitare a CPR din iulie 2024 subliniază că un proiect de lege privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, în conformitate cu Directiva UE 2019/1024 și care va actualiza cadrul legislativ, a fost inițiat și va fi supus consultării publice în trimestrul IV al anului 2024. Proiectul de lege este dezvoltat cu suportul Delegației UE în Republica Moldova.
În acest moment, în Republica Moldova există o serie de dificultăți în asigurarea publicării datelor deschise și sperăm că noul cadrul legal și planul de acțiuni asumat de autoritățile centrale vor ține cont de aceste limitări.
Cadru legal incomplet și lipsa unui mecanism de monitorizare. Deși s-au făcut câțiva pași în aprobarea de legi și regulamente la începutul deceniului trecut, acestea s-au oprit și au fost reluate abia recent.
Insuficiența resurselor umane la nivel național. La nivel național, nu există persoane care să monitorizeze cum se colectează datele, cum se procesează, cum și unde acestea sunt publicate.
Insuficiența resurselor la nivel local. Multe primării se confruntă cu lipsa resurselor umane, financiare și expertizei pentru a asigura atât accesul la informație la cerere, cât și publicarea proactivă a informației, în corespundere cu prevederile Legii nr. 148 privind accesul la informațiile de interes public. În acest context, datele deschise rămân la capătul agendei.
Lipsa înțelegerii necesității datelor deschise. Datele deschise cel mai des nu sunt văzute ca un punct de pornire în evaluarea contextului, înțelegerea tendințelor și identificarea de soluții de politici publice. În documentele de politici elaborate de instituțiile publice, datele folosite sunt puține și elementare.
La CPR propunem o dezbatere privind măsurile ce ar putea ajuta autoritățile Republicii Moldova în definirea obiectivului de deschidere a datelor publice.
La CPR propunem să inițiem o dezbatere privind un cadru structurat de măsuri ce ar putea ajuta autoritățile Republicii Moldova în definirea obiectivului de deschidere a datelor publice, urmărind ceea ce s-a întâmplat la nivel european și provocările ce vor fi întâmpinate în acest proces.
Transpunerea directivei UE 2019/1014 și actualizarea cadrului legal ar fi trebuit să includă un proces transparent și cât mai accesibil încă de la inițierea procesului. Ar trebui de asemenea să se fundamenteze pe un plan de acțiuni care să includă consultări transparente și pe termen lung pentru a crește gradul de înțelegere a ceea ce implică procesul de deschidere a datelor și importanța calității datelor publice (atât pentru autoritățile publice, cât și pentru publicul larg), setarea ambițiilor și obiectivelor noii paradigme și delimitarea clară de responsabilități și setarea unei autorități cu rol de coordonare a procesului.
Totodată, considerăm că autoritățile în colaborare cu societatea civilă trebuie să dezvolte un program continuu de suport pentru entitățile publice în ceea ce ține de gradul de înțelegere a datelor publice deschise și suport pentru deschiderea datelor în special la nivelul autorităților publice locale. Mai mult, va fi nevoie de elaborarea unui proces de monitorizare și evaluare, cu autoritatea publică care va coordona procesul devenind și entitate cheie care va verifica implementarea legislației privind datele deschise.
Rolul societății civile în acest proces rămâne important pentru asigurarea unui monitorizări externe obiective și transparente privind îndeplinirea ambițiilor și obiectivelor setate de autorități. În cadrul acestei cercetări, explicăm de ce avem nevoie de date publice deschise, care sunt reglementările la nivel de UE, care este experiența României și ce propuneri avem pentru Republica Moldova. Documentul este deschis pentru propuneri, sugestii și dezbateri și a fost consultat cu instituțiile relevante din domeniu.
Studiul îl puteți accesa mai jos.
