Ediția a patra a programului „Instigare la Democrație” a început în iunie. Participantele au învățat cum să depășească stereotipurile legate de activism și cum să cerceteze problemele comunității. În echipe, alături de mentorele CPR, au identificat și analizat cauzele și efectele diverselor probleme locale și au făcut planuri de acțiuni pentru a aduce schimbări în comunitățile lor.
De ce ne implicăm în activități comunitare?
Am dat startul unei noi ediții a programului „Instigare la Democrație”, a patra la număr. Prima sesiune de instruire offline, moderată de Vlada Ciobanu, Andrei Lutenco și Natalia Todorova, a fost menită să le ofere participantelor instrumentele necesare pentru a deveni agenți ai schimbării în comunitățile lor, printr-o înțelegere a problemelor locale și identificare de soluții. Am început prin a aborda de ce ne implicăm în astfel de activități, ce este activismul și cum putem depăși stereotipurile legate de activiști/ste.
Ulterior, am dedicat timp pentru a analiza și cerceta problemele. Analiza problemei este baza oricărei propuneri de proiect, politici publice, strategii, campanii de advocacy, comunicare sau fundraising. În exercițiile noastre, observăm că majoritatea participantelor tind să vină direct cu soluții, iar noi îi îndemnăm să facă câțiva pași înapoi și să aibă o perspectivă deschisă asupra lucrurilor.
Am încurajat participantele să aplice „testul problemei”, să verifice împreună cu locuitorii dacă problema identificată este percepută ca atare, dacă este relevantă pentru comunitate și dacă poate fi rezolvată într-un timp rezonabil cu resursele disponibile. În această etapă insistăm pe uitarea soluțiilor preconcepute și a presupunerilor. Acestea pot face activitățile prea rigide sau pot conduce la risipirea resurselor, deoarece soluția reală poate fi diferită.
Împreună cu echipa CPR, participantele au format grupuri de lucru unde au enunțat problemele, le-au prezentat și au lucrat pentru a defini cauzele și efectele.
Printre problemele identificate s-au numărat: lipsa de infrastructură și de activități pentru copiii și tinerii cu dizabilități, dificultăți de socializare a copiilor în școli, accesibilitate limitată a bibliotecii locale și grădiniței și mai multe ce țin de mediul înconjurător.
Comunitatea este expertul. Încurajăm participantele să întrebe cum sunt oamenii afectați de problemă și ce intervenții consideră că aceștia că ar fi potrivite. Analiza problemei este importantă pentru a înțelege cât de complexă este problema și care este contextul. Totodată, o facem pentru a identifica cauzele și efectele.
Cum cercetăm o problemă?
Colegul nostru Eugen Muravschi a vorbit despre cercetarea problemei, cum ne documentăm corect și metodele prin care facem asta.
„De ce facem cercetarea problemei? Când avem probleme în comunitate, cineva spunea că primarul e responsabil de toate. Trebuie să știm care este responsabilitatea primarului, care e responsabilitatea consiliului raional. Este foarte bine când avem o discuție cu populația sau alte ONG-uri sau finanțatori să fim documentați. Este bine când ne așezăm la masă cu cineva și propunem o soluție să fie documentată. Nu putem să identificăm o soluție dacă nu facem această cercetare”.
Eugen a mai menționat că sunt două categorii de lucruri pe care trebuie să le facem când cercetăm problema. Primul este colectarea de date în teren, pe care o putem face noi înșine. A doua este analiza informației existente. Și aici s-a referit la documente oficiale, studii, cercetări, mass-media și solicitări de informație.
Printre metodele de colectare a informației, Eugen a enumerat:
- metoda „din ușă în ușă”;
- chestionarea online;
- sondajele și focus grupurile;
- observația și interviul.
Despre activism, de la invitații noștri Elizaveta Tentiuc și Alex Buretz
Elizaveta Tentiuc, absolventa programului, co-fondatoarea asociației obștești Comunitatea „DOR”, a povestit cum ajungem la activism și care au fost primele ei experiențe de lucru cu APL-ul.
„Programul «Instigare la Democrație» m-a învățat cum să comunic cu administrația publică locală, cum să întocmesc petiții, cum să facem consultări publice, cum să identific o problemă și să fac cercetarea acesteia. Cum să mobilizez comunitatea în jurul unei probleme, iar dintr-un grup să creez o chipă. Cum să dezvolt un proiect și să comunic cu partenerii și multe altele le-am învățat aici. Îmi amintesc de prima sesiune, eram emoționată, curioasă în același timp și implicată. Când a fost pusă întrebarea «Care este problema din comunitatea voastră», eu am zis că la noi e haos cu deșeurile. Nu este ordine, ce este un deșeu menajer și unul reciclabil și mi-am propus atunci să abordez anume această problemă.
Cum am ajuns să fac activism? Am început să conștientizez că în jurul meu sunt o groază de probleme. La fel eu am înțeles că aș putea să le influențez spre bine. Vocea a început să fie auzită, am început să am dialog cu comunitatea și APL”, a povestit Elizaveta participanților.
La rândul său, și invitatul Alex Buretz a vorbit participantelor despre proiectele sale și despre reacția autorităților locale la apelurile și mesajele publice, exemplificând metoda lui de lucru. Pe lângă activitatea sa artistică, Alex a povestit despre cum „taxează” funcționarii publici și cum promovează el implicarea civică.
Cum facem propuneri de proiecte?
În cea de-a doua zi a instruirilor, Iulia Cozacenco, consultantă și formatoare în domeniul fundraising, a făcut participanților introducerea în scrierea proiectelor. Printre punctele evidențiate, Iulia a explicat că, înainte de a aplica la un proiect, este foarte important să răspundem la câteva întrebări. Ne conformăm cu cerințele, dacă se potrivește ideea și dacă donatorul este potrivit pentru ideea noastră de proiect? Totodată, este foarte important ca din start să fim atenți la solicitările și cerințele donatorului. Mai jos este structura unei propuneri de proiect, prezentată de către Iulia Cozacenco.
- Descrierea contextului;
- Prezentarea organizației;
- Descrierea problemei / soluției;
- Grupul-țintă;
- Scopul proiectului;
- Obiectivele proiectului;
- Activitățile proiectului;
- Bugetul estimativ;
- Monitorizare și evaluare.
Ce vom face mai departe?
La final, câteva dintre participante au menționat că aici au înțeles că erau activiste de demult. Altele ne-au spus că vor merge în localitățile lor și vor discuta cu comunitatea. Asta de fapt și este „tema pentru acasă” – de a vorbi cu oamenii, de a afla ce informație există la Primărie despre problema abordată, de a citi despre experiența altora, de a solicita informație și ce a avea o imagine clară despre care este problema și care sunt cauzele pe care le pot aborda.
***
Proiectul „Instigare la Democrație Ediția IV” este implementate de către Centrul de Politici și Reforme (CPR) în cadrul programului „Acces la informație, participare publică și transparență”, finanțat de Suedia.
