fbpx
Autor: Alex Damian

Un vot semnificativ pentru mișcările populiste și extremiste de la București, unele dintre ele bine-cunoscute la Chișinău, poate avea un impact negativ major pentru partidele reformiste și proeuropene din Republica Moldova. Alegătorii cu dublă cetățenie română-moldovenească pot da un vot de blam celor care au adoptat platforme populiste și de multe ori cu nuanțe antieuropene.

România se pregătește pentru alegeri europarlamentare și locale în data de 09 iunie. Ceea ce se întâmpla la București influențează semnificativ și Chișinăul, România fiind principalul partener economic al Republicii Moldova, oferă un sprijin financiar semnificativ și joacă de multe ori (sau cel puțin își arogă) rolul de principal susținător al aderării Chișinăului la Uniunea Europeană. În România se discută mult despre ceea ce se întâmplă la Chișinău și toate partidele românești au o prezență în Republica Moldova. Cel puțin 1 milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români, iar Bucureștiul vede în Chișinău cel mai important pilon al politicii sale externe. Alegerile din 2024 prind însă România într-un moment complicat din cauza presiunii populiste, a discursului extremist și a incapacității actualei mari coaliții de la București formată din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) de a livra reformele și proiectele promise, inclusiv Republicii Moldova. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul condus de George Simion, și care a adoptat de multe ori un discurs împotriva Uniunii Europene, dar și a Ucrainei, este creditat cu 15-20% din voturi. SOS România, un partid extremist și asumat pro-Kremlin, reușește și el să câștige câteva procente, iar o eventuală accedere a sa în Parlamentul European ar fi fost ceva de neimaginat în urmă cu câțiva ani la București. Suportul pentru aceste partide populiste este explicabil (și) prin falimentul moral al celor două mari partide din România, PSD și PNL. Așa cum Partidul Democrat al oligarhului fugar Plahotniuc a subminat aspirația europeană și reformarea Republicii Moldova pentru foarte mulți ani, același model a fost patentat de cele două partide românești care acum candidează împreună sub numele de Alianța electorală PSD-PNL. Aflate la putere de aproape trei ani cu suportul președintelui Klaus Iohannis, ele au reușit să submineze încrederea în democrație, au performat slab și au ajutat la stoparea luptei anticorupție. Mai mult, au adoptat de multe ori un discurs eurosceptic pentru a atrage voturile alegătorilor ce înclină spre populism. Cei 33 de europarlamentari români, a șasea delegație națională ca număr de membri după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, vor juca un rol important în susținerea Republicii Moldova la Bruxelles. În ultimii 10 ani, europarlamentarii români au promovat măsuri de asistență financiară pentru Republica Moldova, au făcut presiuni pentru accelerarea interconectării Republicii Moldova cu piața europeană și au susținut Chișinăul în multiplele încercări de șantaj din partea Federației Ruse. Au fost însă divizați în măsurile de sancționare ale regimului Plahotniuc (unii l-au apărat cu înverșunare). Oricât de departe pare Bruxelles de Chișinău, multe dintre deciziile luate la nivelul UE au o influență majoră, mai ales acum când obiectivul Moldovei este de a fi parte a Uniunii până în 2030, iar multe dintre partidele antireformiste și prorusești de la Chișinău se aliază împotriva parcursului european. În Republica Moldova se va putea vota la una din cele 52 de secții de votare ce vor fi deschise pentru alegerile europarlamentare. 28 de secții de votare vor fi în zona Centrul, dintre care 13 secții în Chișinău17 secții de votare în zona de nord și 7 secții de votare în sudul Republicii Moldova. Se poate vota în orice secție de votare, cu mențiunea prezentării unui document de identitate eliberat de autoritățile din România (fie carte de identitate, buletin de identitate sau pașaport). Un ghid simplu de urmărit poate fi accesat pe pagina Autorității Electorale Permanente, dar procesul de vot este în general foarte simplu și nu necesită instrucțiuni speciale. Buletinul de vot, cu poziția decisă aleatoriu a fiecărui partid, poate fi accesat aici. În 2019, aproximativ 385.000 de cetățeni români au votat în diaspora, dintre care aproape 38.000 în Republica Moldova. Potențialul voturilor dinspre Republica Moldova este însă mărit semnificativ de cetățenii moldoveni stabiliți în România sau în țările vestice.
Alegerile europarlamentare din România și ofertele electorale ale partidelor și candidaților independenți pentru moldovenii cu cetățenie română
Relația dintre partidele din România și Republica Moldova
Alianța electorală PSD-PNL
Alianța electorală PSD-PNL a fost promovată și susținută de președintele Klaus Iohannis ca fiind necesară într-un context regional dificil generat de invazia Ucrainei de către Rusia. Cele două partide au avut însă atitudini complet diferite privind Republica Moldova în ultimii ani. Europarlamentari ai Partidului Național Liberal au susținut parcursul european al Republicii Moldova, au cerut sancționarea regimului Plahotniuc și au promovat numeroase măsuri de suport pentru Chișinău. Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, este probabil mai cunoscut publicului din Republica Moldova. Pe aceeași listă, din partea PNL, se află însă și Rareș Bogdan, de exemplu, aflat și într-un top recent al absenteismului la nivelul Parlamentului European. La București, PNL s-a promovat la ultimele alegeri ca fiind alternativa la PSD, unul din sloganurile adoptate fiind „Votezi PNL, scapi de PSD”, doar pentru a abandona complet acest mesaj după alegeri.
Partidul Social Democrat este unul foarte controversat pentru Chișinău. Relațiile strânse dintre PSD și oligarhul Plahotniuc sunt arhicunoscute, iar în ultimii ani PSD s-a apropiat puternic de partidele ce gravitează în jurul acestuia: Partidul Social Democrat din Moldova sau Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Mai mult, PSD a deschis ușa Bucureștiului primarului prorus al Chișinăului, Ion Ceban, ce a primit numeroase finanțări și suport de la București. Într-o analiză publicată de Centrul Român de Politici Europene, Ion Ceban este considerat „noul personaj controversat de la Chișinău pe care mizează unii lideri politici de la București”. Pe lista comună a alianței electorale PSD-PNL se regăsesc Mihai Tudose sau Gabriela Firea, membri importanți ai PSD care au susținut atât guvernele promovate de Plahotniuc precum și candidații acestora la Primăria Chișinău (de exemplu, Silvia Radu), dar și Claudiu Manda, aflat în același top al absenteismului din Parlamentul European.
Este o alianță a contradicțiilor și la nivel european, PSD fiind membri ai familiei social-democrate, în timp ce PNL este membru al Popularilor Europene. În evenimentele dedicate Republicii Moldova, PNL a mers singur, având o vizibilitate și o favorabilitate mai ridicate, dar votul de pe 9 iunie este comun, fiind votată lista combinată a acestora.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
AUR este partidul condus de George Simion și care este cotat cu șanse pentru locul 2, având undeva între 15 și 20% în intenția de vot. Partidul este relativ cunoscut la Chișinău, liderul partidului, George Simion, având chiar interdicție de a intra în Republica Moldova. În România, partidul a ales o abordare populistă și, de multe ori, cu mesaje împotriva Uniunii Europene și Ucrainei. Lista AUR pentru Parlamentul European cuprinde numeroase personaje controversate, dar are numeroși votanți în diaspora românească și între alegătorii dezamăgiți de partidele tradiționale. AUR a fost acuzat în România de legături cu oameni influenți din sistemele militare și de securitate și a adoptat de multe ori sloganuri populiste de tipul „Nu ne vindem țara”. La Chișinău, părți din așa zisa mișcare unionistă apropiată de AUR au făcut de multe ori jocurile regimului Plahotniuc.
Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei)
Alianța Dreapta Unită concurează cu AUR pentru locul 2, fiind cotată în același interval de 15-20% din voturi. Alianța este formată din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP), partidul fostului președinte Traian Băsescu, și Forța Dreptei (FD), condus de Ludovic Orban, ce s-a rupt din PNL după alianța cu PSD. Doar puțin context: După alegerile din 2020, guvernul format din PNL și USR a rezistat numai 10 luni din cauza abandonului reformelor promise de către PNL și ieșirii USR de la guvernare. Alianța se dorește o contrapondere la blocul electoral PSD-PNL și este formată în jurul USR, principalul partid de opoziție din România, ce are și 7 poziții din primele 9 pe lista de vot. Poziționarea celor trei partide a fost întotdeauna una de suport pentru Republica Moldova, atât la Bruxelles, cât și la București, neexistând controverse în această privință. Totuși, alianța dintre USR, un partid de centru reformator și cu un mesaj anticorupție, cu baza de suporteri în marile orașe, singurul din România care a votat împotriva mișcării extremiste Coaliția pentru Familie, și două partide conservatoare și limitate ca suport popular (PMP și FD) a ridicat numeroase semne de întrebare.
Partidul Reînnoim proiectul european al României (REPER)
REPER este cotat cu șanse la limită pentru a depăși pragul electoral de 5%, însă este un partid asumat proeuropean, cu o prestație excelentă la Bruxelles și susținător al Republicii Moldova. Este format în principal din foști membri ai USR, iar lista pentru europarlamentare este deschisă de Dacian Cioloș, fost prim-ministru al României și fost lider al USR. La nivel european, europarlamentarii REPER au ocupat poziții importante și au gestionat remarcabil o serie de dosare dificile. Există puține referiri la Republica Moldova în programul electoral, dar primele două poziții de pe lista REPER, Dacian Cioloș și Ramona Strugariu, au avut deseori poziționări în suportul mișcării reformiste și proeuropene de la Chișinău.
Alte partide
La limită în a depăși pragul electoral sunt și partidele SOS România și Partidul Umanist Social Liberal (PUSL). Primul, condus de senatoarea Diana Șoșoacă, este un partid extremist cu dese poziționări prorusești. Al doilea, PUSL, este un partid condus informal de Dan Voiculescu,  un oligarh foarte influent în România prin intermediul imperiului media pe care îl deține și condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în 2014 pentru corupție. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), ce solicită un vot etnic și care a devenit în ultimii ani un susținător declarat al politicii extremiste duse de Viktor Orban la Budapesta, va depăși cel mai probabil pragul electoral de 5% datorită minorității maghiare din România.
Candidați independenți – Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe
Patru candidați independenți sunt în cursa pentru europarlamentare, doi dintre ei, foști membri USR, având campanii publice foarte vizibile. Vlad-Dan Gheorghe a fost unul dintre promotorii la nivel european a sancționării oligarhilor Plahotniuc și Șor, bazându-și campania pe o platformă anticorupție. Nicolae-Bogdănel Ștefănuță a avut probabil cea mai vizibilă campanie din România pe rețelele sociale cu ajutorul tinerilor și a adoptat o platformă verde, progresistă și pro-drepturile omului.
12 formațiuni politice şi alianțe electorale şi patru candidați independenți vor participa la alegerile europarlamentare. Pentru o listă completă puteți accesa pagina https://europarlamentare2024.bec.ro/

De ce contează alegerile europarlamentare?

Alegerile europarlamentare din 9 iunie sunt un prim test pentru controversata alianță electorală PSD-PNL în a-și mobiliza alegătorii după 3 ani la guvernare cu performanțe modeste și contestate. Comasarea acestora cu alegerile locale, acolo unde istoric mobilizarea primarilor pentru propriile funcții va aduce voturi în plus pentru cele două partide, arată teama PSD și PNL pentru un rezultat mai slab decât cel așteptat de cel puțin 50%. Pentru România urmează alegerile parlamentare și cele prezidențiale în toamnă, iar o eventuală performanță sub așteptări pe 9 iunie ar putea crea conflicte în special în cadrul PNL , unde alianța cu PSD a fost privită cu scepticism de o parte a membrilor de partid. Pentru Republica Moldova ce se întâmplă la București și ce europarlamentari trimite România la Bruxelles este important pentru viitorul său european. O eventuală creștere a grupurilor eurosceptice cu ajutorul României, printr-un rezultat istoric al AUR sau chiar accederea SOS în Parlamentul European, ar fi o veste proastă pentru Chișinău. Impactul alegerilor europarlamentare s-ar putea resimți și în toamnă la alegerile parlamentare și, chiar dacă o eventuală cooptare a AUR la nivel guvernamental este improbabilă, creșterea narațiunii populiste și extremiste în România poate avea un impact negativ pe termen mediu și lung cu efecte majore și pentru suportul oferit Chișinăului. Alexandru Damian este director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene și expert afiliat al Centrului pentru Politici și Reforme.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *