Autoare: Vlada Ciobanu
Transparența proactivă, adică necesitatea de a publica informația din propria inițiativă, este o cerință legală față de instituțiile centrale și locale. Este un principiu esențial pentru a asigura dezvoltarea democrației și implicarea cetățenilor în procesele decizionale.
Totuși, primăriile care vor să își îmbunătățească transparența adesea se confruntă cu lipsă de oameni, cunoștințe și bani pentru a asigura pagini web organizate coerent și actualizate constant.
În cadrul proiectului „Instigare la Democrație: primării transparente și digitale” am căutat soluții împreună cu primari și primare, funcționari/e, consilieri/e, Cancelaria de Stat, Agenția de Guvernare Electronică și societatea civilă.
Transparența proactivă – o nouă cerință în legea privind accesul la informație
Comunicarea proactivă poate face autoritățile mai responsabile și mai transparente, iar cetățenii/ele mai implicați/te în procesele decizionale. Informațiile de interes public trebuie să fie disponibile oricărui cetățean/ă imediat, actualizate și în formate deschise.
În 2023 a fost votată o nouă lege privind accesul la informație, care a intrat în vigoare în ianuarie 2024. Aceasta conține, printre altele, un capitol nou „Transparența Proactivă”. Ceea ce înseamnă ca autoritățile să publice din propria inițiativă informație de interes public. De exemplu, datele privind structura organizatorică a autorității; bugetul și rapoartele privind executarea bugetului; raportul anual de activitate; datele privind evenimentele publice organizate sau datele și cheltuielile deplasărilor de serviciu, printre altele. Multe dintre aceste prevederi erau oricum obligatorii, regăsindu-se și în alte legi.
În procesul de comentare a documentului, organizațiile societății civile au intervenit cu mai multe recomandări, de unele s-a ținut cont, altele au rămas pentru discuții viitoare. Și atunci, CPR Moldova a atenționat despre faptul că nu există vreo instituție care să monitorizeze implementarea acestor prevederi legate de transparența proactivă, dar și criterii clare despre felul cum trebuie să fie publicată această informație.
Paginile web ale primăriilor: nu există, nu sunt actualizate, nu sunt resurse
„Instigare la Democrație: primării transparente și digitale” este un program de instruiri și mentorat pentru primari/e, funcționari/e public/e și consilieri/e, în care asistăm instituțiile să îmbunătățească accesul la informație, participarea publică, datele deschise și comunicarea.
În evaluarea problemelor și necesităților primăriilor, un lucru constant este lipsa unor platforme eficiente, coerente, funcționale și actualizate de comunicare, în timp ce aceasta este o nouă cerință a legii. Și, cel mai adesea, este vorba despre pagini web.
În data de 29 februarie, am organizat o discuție, pentru a înțelege care sunt acțiunile autorităților centrale și necesitățile celor locale.
Ana Calinici, secretara de stat a guvernului, a vorbit despre prevederile noii Legi privind accesul la informațiile de interes public și rolul acestora de a permite cetățeanului să responsabilizeze și să monitorizeze autoritățile. Aceasta a menționat că rolul Cancelariei de Stat este de a oferi asistență și explicații în procesul de aplicare a legii. Totodată, la moment, se definitivează un ghid dedicat transparenței, care va explica fiecare articol din lege, inclusiv ceea ce ține de capitolul privind publicarea proactivă a informației. Totodată, aleșii locali pot accesa și o serie de instruiri de la Institutul de Administrare Publică.
La fel, Cancelaria a expediat și un model de registru instituțiilor (prevăzut în noua lege), pentru a monitoriza și contabiliza cererile de solicitări de informație. La șase luni, instituția va face o monitorizare intermediară, pentru a aborda problemele apărute în procesul de implementare.
Tatiana Sincovschi, manageră proiecte APL din partea Agenția de Guvernare Electronică, a prezentat serviciile și platformele pe care le oferă statul în susținerea primăriilor. Aceasta a vorbit despre pilotarea platformei e-APL, o resursă digitală destinată funcționarilor publici, care în acest an va fi accesibilă pentru instituțiile de nivel local.
Diana Enachi, co-președinta Comitetului pentru Guvernare Deschisă din partea societății civile, a accentuat că prevederile din legea privind accesul la informație sunt și în alte legi – despre achiziții, finanțele publice etc. – iar noul document este o sinteză. Totodată, ea a menționat că datele deschise sunt înțelese diferit de fiecare instituție. În același timp, vor urma și o serie de instruiri despre cum deschidem datele și cum asigurăm accesul cetățenelor și cetățenilor la ele. Mai multe detalii puteți urmări pe pagina web a Comitetului.
Participanții și participantele la discuție au semnalat mai multe probleme: faptul că mulți nu au o pagină web; lipsa clarității despre tipurile de informație ce trebuie publicate și în ce format; resurse limitate pentru dezvoltarea unei pagini web și pentru plata serviciilor de hosting; lipsa expertizei APL în elaborarea unui caiet de sarcini și selecția unei companii care să dezvolte o pagină web.
Care sunt soluțiile?
Părerile au fost împărțite dacă este posibilă o platformă și infrastructură pentru toate primăriile în ceea ce ține de paginile web, atât din punct de vedere tehnic, cât și din cel al autonomiei publice locale. Totuși, cei prezenți au menționat despre necesitatea unui model sau a unui caiet de sarcini care ar oferi un ghidaj APL-urile despre cum să își structureze mai bine paginile web, astfel încât să fie ușor navigabil și accesibil pentru orice cetățean/ă. Noua hotărâre de guvern cu privire la site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice și cerințele minime privind profilurile de socializare ale acestora oferă anumite direcții, mai ales tehnice, în ceea ce ține de dezvoltarea unei pagini web, însă rămâne la discreția instituției cum să organizeze informația în mod coerent.
Anterior, multe dintre primării au beneficiat de finanțare pentru a elabora pagini web. Totuși, multe nu au respectat principiile de acces facil a informației, iar, o problemă mai mare a fost și lipsa actualizării constante a informației.
Ce facem mai departe?
Solicitările de transparență față de administrația publică locală cresc – un proces firesc, necesar și benefic pentru comunități. În același timp, problema constantă rămâne a fi resursele limitate, umane și de bani, dar și lipsa de expertiză la nivel local.
CPR va continua să faciliteze discuțiile între autoritățile naționale și cele locale pentru identificarea unor soluții sistemice, astfel încât primăriile să poată comunica eficient cu locuitorii și locuitoarele și presta servicii publice de calitate.
Eveniment organizat cu suportul financiar al Fondului Canadian pentru Inițiative Locale/The Canada Fund for Local Initiatives și co-finanțat de Suedia.
