Sursă foto: Primăria Mea
Autoare: Natalia Slepuhin, A.O. „Primăria Mea”
În timp ce unele primării au adoptat practica filmării și transmiterii online a ședințelor consiliilor, promovând deschiderea și participarea cetățenilor la procesul decizional, altele ezită sau chiar se opun, invocând preocupări legate de protecția datelor personale. Prezentăm practica neuniformă și provocările legate de filmarea ședințelor în Republica Moldova, inclusiv cazuri specifice de rezistență. Analizăm ce spune legea și recentele modificări care clarifică și susțin dreptul la filmarea ședințelor.
De ce trebuie să urmărim activitatea consiliului local și cum o putem face
Consiliul local este autoritatea aleasă de cetățeni pentru a decide cum se dezvoltă o localitate și a-i rezolva principalele probleme. Într-un consiliu pot fi de la 9 la 51 de aleși locali, în funcție de numărul de locuitori. Ei își obțin mandatul, de regulă, o dată la patru ani. Prin vot, cetățenii deleagă reprezentanți ai partidelor politice sau candidați independenți să le reprezinte interesele la nivelul autorității publice locale. Impozite și taxe locale, infrastructură, strategii de dezvoltare, servicii publice de interes local, terenuri, planuri urbanistice – sunt câteva dintre domeniile în care consiliul local are de spus ultimul cuvânt.
Astfel, dacă vrem să știm ce impozit vom plăti pentru bunurile imobiliare, care drumuri se planifică a fi reparate, dacă se schimbă destinația terenurilor sau regimul de înălțime în anumite zone ale localității, dacă se planifică construcția sau reparația unei grădinițe sau cum se rezolvă probleme de interes local, trebuie să urmărim activitatea aleșilor locali.
Pentru a lua decizii, consiliul local se întrunește periodic în ședințe, care, de regulă, sunt publice, adică orice locuitor interesat poate să participe. Desigur, cetățenii trebuie informați despre ședințe prin diverse mijloace și în timp util. Legea spune că anunțul trebuie făcut cu cel puțin 3 zile lucrătoare. Acesta trebuie plasat pe pagina web a primăriei, expediat prin intermediul poștei electronice părților interesate și afișat public la sediul primăriei.
Chiar dacă la ședințe se iau decizii care afectează întreaga localitate, marea majoritate a locuitorilor nu au cum să afle despre discuțiile din cadrul acestora, să înțeleagă argumentele care au stat la baza unor decizii sau poziția anumitor consilieri. De regulă, ședințele au loc în zilele și orele de muncă, locurile în sala de ședință sunt limitate, iar discuțiile pot fi lungi și obositoare. Toate acestea nu predispun locuitorii să participe la ședințele consiliilor locale.
Totuși, în prezent, tehnologia și accesul larg la internet facilitează acest proces. Mai multe localități încep să filmeze și transmită în direct ședințele consiliului. Locuitorii pot mult mai ușor să urmărească discuțiile și deciziile care îi afectează.
Transmiterea online a ședințelor consiliului local asigură o mai mare transparență și încurajează implicarea activă a comunității în procesul decizional, eliminând constrângerile de timp și spațiu. Mai mult, accesibilitatea ședințelor consiliilor locale crește responsabilitatea consilierilor în fața comunității. Când acțiunile și deciziile lor sunt vizibile publicului larg, consilierii sunt motivați să acționeze în interesul comunității, ceea ce poate reduce potențialul de corupție și poate îmbunătăți calitatea guvernării locale.
Situația actuală – transmisiuni sporadice, practică neuniformă și interdicții
În prezent, practica filmării și transmiterii online a ședințelor consiliilor locale în Republica Moldova este neuniformă. Deși legea, tendințele și principiile bunei guvernări îndeamnă la o mai mare transparență și accesibilitate, încă puține primării transmit regulat ședințele consiliilor. Cauzele pot varia de la lipsa de echipament sau personal până la rezistența explicită din partea unor consilieri, primari sau altor reprezentanți ai primăriilor.
La o căutare pe internet despre filmarea ședințelor consiliului local, găsim câteva exemple de transmisiune online a ședințelor. Prima ședință a unui consiliu local transmisă în direct pe care am găsit-o este ședința Consiliului municipal Chișinău din 29 ianuarie 2010. Asta s-a întâmplat datorită inițiativei celor de la privesc.eu – platformă lansată în 2009 pentru a transmite cele mai importante evenimente din țară. Ei au continuat pe parcursul următorilor ani să facă gratuit transmisiuni în direct de la ședințele Consiliului municipal Chișinău, ulterior fiind contractați de municipalitate să presteze acest serviciu. La câțiva ani distanță, găsim un articol din 2014 unde primarul comunei Larga din raionul Briceni anunță că sala de şedinţe a primăriei a fost dotată cu echipament pentru transmiterea online a şedinţelor. Transmisiunile erau postate pe pagina de YouTube a primăriei. Vedem însă că această practică a durat doar până în 2018. Pe site-ul primăriei orașului Florești, există o rubrică dedicată ședințelor transmise online. Aici găsim câteva videouri din perioada 2015–2016, preluate de pe canalul de YouTube al unei televiziuni locale. La Telenești, prima transmisiune online a avut loc în 2016, grație echipamentului primit de la PNUD Moldova. Primăria a continuat să transmită ședințele consiliului în următorii ani, dar ultima ședință postată este din 6 aprilie 2023. La Călărași se fac transmisiuni în direct din 2017, pe canalul de YouTube al primăriei, utilizând camera de supraveghere din sala de ședințe. Acestea sunt de asemenea postate pe pagina web a primăriei. La Rezina, ședințele la fel se transmit online, pe pagina de Facebook a unei instituții media regionale și sunt postate pe site-ul primăriei din 2019. În satul Dănceni, raionul Ialoveni, la începutul anului 2020, primaria a început a filma ședințele consiliului cu telefonul, în pofida rezistenței unor consilieri care menționau că există o cameră de supraveghere ce trebuie utilizată. Potrivit primarei, camera nu era conectată audio, dar a promis să rezolve problema. Astfel, din noiembrie 2020, ședințele se transmit de pe acea cameră pe pagina de Facebook a primăriei. Pe site-ul primăriei comunei Băcioi, deși există o secțiune dedicată ședințelor online, găsim o singură înregistrare din 2021. Câteva ședințe ale consiliului municipal Cahul din 2021, realizate de un portal media, sunt plasate pe site-ul primăriei. Transmisiuni ale ședințelor se mai fac la Bălți, Ialoveni, Costești (Ialoveni), Colibași (Cahul), Stăuceni (mun. Chișinău) ș.a.
În unele localități, transmisiunea ședințelor este asigurată de către organizații neguvernamentale. De exemplu, în comuna Tohatin (mun. Chișinău), ședințele se transmit pe un canal de YouTube al Asociației „Renaşterea Rurală”. Câteva din acestea au fost chiar postate pe site-ul primăriei. Asociația Obștească „Primăria Mea” transmite în direct ședințele consiliilor din suburbiile municipiului Chișinău – Durlești și Codru.
Deși bucură faptul că în din ce în ce mai multe localități ședințele consiliului se transmit online, aceste exemple sunt limitate și sporadice. În unele localități, încă întâlnim situații în care presei, consilierilor sau activiștilor locali li se interzice filmarea ședințelor.
Un exemplu recent este cazul consiliului local Burlacu, raionul Cahul. Consilierei independente Tamara Rotaru i s-a cerut să nu filmeze la ședința de constituire a consiliului din luna noiembrie 2023. Ulterior, aceasta afirma că ar exista propuneri ca ședințele să fie închise, respectiv să nu poată fi filmate.
În aprilie 2022, primarul orașului Taraclia a încercat să interzică reprezentanților portalului media Tuk.md să transmită în direct ședința consiliului, emițând în acest sens o dispoziție. Mai multe organizații neguvernamentale din domeniul media au publicat atunci o declarație în care au condamnat acțiunile primarului și au reiterat caracterul public al ședințelor. Actul a fost ulterior contestat și anulat prin decizia instanței de judecată.
În satul Iordanovca, raionul Basarabeasca, primarul și unii consilieri locali au încercat să interzică filmarea unei ședințe a consiliului în aprilie 2021, solicitând ca persoana care filmează să depună cerere și să obțină acordul tuturor consilierilor. Unul din argumentele invocate de o consilieră a fost că la videoul de la ședința anterioară aceasta ar fi primit mai multe comentarii urâte în adresa ei. După ce a menționat că nu vrea să fie filmată, împreună cu un grup de consilieri, a părăsit sala. Ședința și filmarea au continuat.
În octombrie 2020, consilierului independent din cadrul consiliului sătesc Bolohan, raionul Orhei, Alexei Chicuș, i s-a interzis filmarea ședințelor, chiar dacă anterior acest lucru era permis. Reprezentanții primăriei ar fi declarat că o instituţie a avertizat că pentru realizarea înregistrărilor e nevoie de drepturi speciale.
O situație similară s-a întâmplat la Durlești în noiembrie 2019, când secretara interimară a consiliului a încercat să interzică Asociației „Primăria Mea” filmarea și difuzarea ședinței, invocând mai multe motive, printre care și faptul că asociația nu ar fi operator de date cu caracter personal. Pe parcursul următoarelor luni, au fost mai multe încercări de acest tip. Împreună cu colegii de la Primăria Mea, am documentat întregul proces la Durlești, pe care îl descriem în continuare.
Cazul Durlești
În timp ce administrațiile altor orașe încearcă să-și digitalizeze cât mai mult activitatea, asigurând cetățenilor accesul cât mai ușor la procesul decizional, primăria Durlești pune piedici unei asociații obștești care își propune să apropie aleșii locali de locuitori. Cetățenii și asociațiile obștești au dreptul să filmeze ședințele consiliilor locale, chiar dacă uneori autoritățile încearcă să împiedice acest lucru.
Asociația „Primăria Mea” monitorizează activitatea autorităților publice locale din orașul Chișinău începând cu anul 2016. Una din activitățile de bază ale organizației este să urmărească ședințele consiliilor locale și să publice sinteze în care sunt descrise principalele subiecte discutate, deciziile aprobate și modul în care au votat consilierii. Până în anul 2018, organizația monitoriza doar ședințele Consiliului municipal Chișinău, care erau transmise online pe platforma privesc.eu. La solicitarea unor locuitori din suburbia Codru din municipiul Chișinău, Primăria Mea a început să transmită în direct și să scrie sinteze ale ședințelor consiliului local Codru. Un an mai târziu, după alegerile locale din 2019, organizația și-a extins activitatea în altă suburbie a orașului Chișinău – Durlești.
Dacă la prima ședință pe care au difuzat-o în direct aleșii locali sau reprezentanții primăriei nu au avut obiecții, la a doua ședință, pe 28 noiembrie 2019, secretara interimară a consiliului, care era și jurista primăriei, a încercat să interzică filmarea. Înainte de începerea şedinţei, aceasta a prezentat consilierilor o notă informativă, în care se menționau trei motive de ce organizație nu poate efectua transmisiunea ședinței: (1) nu este operator de date cu caracter personal, (2) nu are statutul înregistrat în registrul de evidenţă a primăriei și (3) nu are acordul consilierilor. Chiar a doua zi organizația a venit cu un răspuns public la fiecare argument și a reiterat intenția de a continua transmisiunile, solicitând primăriei să asigure transparența decizională.
După mai multe luni în care Primăria Mea a continuat să transmită în direct ședințele, la 13 iulie 2020 subiectul datelor cu caracter personal a fost readus în discuții de jurista primăriei. De această dată, fiind susținută de mai mulți consilieri. După un schimb îndelungat de replici și acuzații din partea unei consiliere precum că activitatea organizației de transmitere a ședințelor ar fi „ilegală”, aceasta a propus consiliului să voteze dacă este de acord ca ședința să fie filmată. Majoritatea aleșilor locali prezenți au votat împotrivă. Organizația a întrerupt transmisiunea și a menționat că va contesta decizia.
Ulterior, pe numele asociației a fost depusă o plângere la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal precum că ar fi prelucrat ilegal datele unei persoane în momentul în care au filmat ședința din 13 iulie 2020. Persoana respectivă a fost aceeași juristă a primăriei.
Reprezentanții organizației au continuat să vină la ședințele consiliului. Pe 21 septembrie 2020, jurista consiliului a chemat poliția, invocând din nou protecția datelor cu caracter personal. Nici în acest caz poliția nu a constatat existența unei contravenții.
Mai mult, în octombrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, examinând plângerea depusă anterior, a constatat că acțiunile organizației nu au constituit o încălcare. Într-un final, la ședința din 15 decembrie 2020, consiliul a supus din nou votului chestiunea referitoare la fimarea ședințelor. De această dată, majoritatea aleșilor locali au votat pentru.
Discuții și obiecții din partea consilierilor din acel mandat referitoare la filmarea ședințelor nu au mai fost. La 5 noiembrie 2023, în urma alegerilor locale generale, a fost aleasă noua componență a consiliului. La începutul anului 2024, în cadrul ședinței din 22 februarie 2024, reprezentanta organizației a fost abordată de o consilieră care este la primul său mandat. Aceasta a spus că jurista primăriei a informat-o despre unele modificări ale legii conform cărora organizația nu mai poate să filmeze ședințele. Analizăm în continuare ce spune legea și care este esența noilor prevederi.
Ce totuși spune legea
Protecția datelor personale este frecvent invocată de autorități ca motiv pentru restricționarea accesului la informații publice și interdicția de a înregistra ședințele. Totuși, există un consens că legea privind protecția datelor personale nu trebuie folosită ca pretext pentru a ascunde informații de interes, poziție susținută și de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Un articol detaliat despre accesul la date de interes public vs. protecția datelor cu caracter personal puteți citi aici. Noi ne vom referi în continuare la aspectul filmării ședințelor.
Legea privind administraţia publică locală ne spune că ședințele consiliilor locale sunt publice și orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului local. Până recent, în lege nu existau prevederi care să permită sau interzică expres filmarea ședințelor. La acest capitol au existat diverse interpretări.
În noiembrie 2020, în presă au apărut știri precum că cetățenilor, activiștilor civici sau consilierilor s-ar putea să le fie interzis să înregistreze video sau audio ședințele consiliilor locale, făcându-se referire la o circulară a CNPDCP. În document se menționa că au existat multiple adresări prin care se solicita opinia autorității în legătură cu înregistrarea și transmiterea în direct a ședințelor consiliilor locale. Potrivit instituției, legea privind administrația publică locală nu ar institui dreptul cetățenilor, asociațiilor şi altor părţi interesate de a înregistra și plasa ședințele consiliilor locale în spațiul on-line, ci doar „oferă oportunitatea persoanelor interesate de a participa în procesul decizional”.
Experții în domeniu, dar și unii aleși locali au afirmat că această circulară este abuzivă. Într-adevăr, prin interpretarea menționată anterior, Centrul sugerează autorităților publice locale aplicarea unor limitări în privința persoanelor interesate, care de fapt nu sunt interzise expres de legislația în vigoare. Unul din principiile interpretării normelor juridice spune că „tot ce nu este prohibit este permis”, adică când o lege nu conține o interdicție explicită pentru o anumită acțiune, atunci acea acțiune este considerată permisă.
La scurt timp, CNPDCP a venit cu o precizare în care menționa că nu intenționa să restricționeze înregistrarea și transmiterea în direct a ședințelor consiliilor locale, iar anumite raționamente expuse anterior au fost rupte din context și interpretate într-o manieră eronată. Instituția a recomandat consiliilor locale să vină cu reglementări care să stabilească clar care ședințe/parte a ședințelor urmează a fi înregistrate și plasate în spațiul public, cine sunt persoanele desemnate/autorizate pentru înregistrarea ședințelor și difuzarea acestora în spațiul public, în condițiile legale.
Deși recomandarea de a elabora regulamente care ar detalia modalitățile de prelucrare a datelor cu caracter personal, în vedere protejării acestora și asigurarea unor practici uniforme și transparente este binevenită, aceasta nu trebuie utilizată abuziv de către autoritățile publice locale atunci când se examinează chestiuni de interes public. Într-adevăr, reprezentanții autorității publice locale sunt responsabili de prelucrarea adecvată a datelor personale ce vizează persoane fizice concrete și care pot dezvălui anumite aspecte ale vieții private. Aceștia trebuie să asigure protecția acestor date în cadrul ședințelor publice prin instituirea unor măsuri limitative proporționale, inclusiv față de persoanele care asistă la ședință. Interzicerea înregistrării și difuzării live a ședințelor publice nu asigură protecția necesară a datelor personale, în timp ce acestea sunt dezvăluite în cadrul unei ședințe publice în prezența altor locuitori care asistă la întrunire.
Expertul în protecția datelor cu caracter personal, Sergiu Bozianu, spune că „consiliul trebuie să preîntâmpine participanții atunci când se pun în discuție situații private care nu ar fi de interes public, cum ar fi: examinarea situației unor familii nevoiașe, atribuirea unor ajutoare materiale, adică unele aspecte care țin de competența Consiliului, dar ele nu sunt de interes public. În restul cazurilor, interdicția filmării unei ședințe publice este ilegală”.
Într-adevăr, anumite informații necesită protecție. Acestea însă nu sunt datele referitoare la consilieri sau alte persoane ce dețin funcții publice. Responsabilitatea principală pentru protejarea informațiilor în cadrul ședințelor publice revine furnizorilor de informații, adică în cadrul ședințelor – consilierii și executivul primăriei. Ei trebuie să se asigure că nu divulgă informații sensibile, având în vedere că ședințele consiliului sunt accesibile tuturor cetățenilor interesați. Participanții la ședințe trebuie informați despre importanța protejării anumitor date. De exemplu, când se discută despre un proiect de decizie ce vizează situația particulară a unei persoane care nu ocupă o funcție publică, nu doar aleșii locali trebuie să evite divulgarea acestor informații, dar și participanții la ședință trebuie îndemnați să colaboreze, evitând răspândirea oricăror detalii sensibile.
Totuși, majoritatea subiectelor care se discută în cadrul ședințelor consiliilor locale sunt de interes public și la ele trebuie să aibă acces comunitatea afectată de aceste decizii, dar și orice persoană interesată. Astfel, ședințele pot fi filmate și transmise online, de către orice persoană care asistă la ședință, cu condiția protejării anumitor informații descrise anterior.
Din cauza interpretărilor neuniforme despre cine poate filma și transmite online ședințele, la sfârșitul anului 2023, au fost aprobate modificări la legea privind administrația publică locală. Astfel, articolul 17 a fost completat cu alineatul (7) cu următorul cuprins:
„Ședințele consiliilor locale pot fi transmise în direct la posturile publice naționale și locale de radio și televiziune, alte canale mediatice, pe rețelele de socializare sau pe pagina web oficială a autorității publice locale de către distribuitorii sau furnizorii de servicii media ori de către persoane fizice în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, ale Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal și ale Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional.”
Autorul acestor modificări a fost deputatul Victor Spînu care pe parcursul timpului a urmărit mai multe situații în care autoritățile locale au încercat să interzică filmarea ședințelor, inclusiv cazul Asociației „Primăria Mea” la Durlești. Spînu a menționat că „scopul modificărilor incluse în proiectul 195.2023 a fost de a mări transparența și a crește eficiența în cadrul consiliilor locale”. Acesta a mai spus că mizează pe „conlucrarea administrațiilor publice locale pentru sporirea transparenței în cadrul procesului decizional” și îi îndeamnă să nu limiteze accesul la informațiile de interes public.
Concluzii
Filmarea ședințelor nu numai că este permisă, dar și încurajată ca o practică ce sporește transparența și responsabilitatea în administrația publică locală. Tot mai multe primării, atât din Moldova, cât și din întreaga lume, încearcă să fie mai aproape de locuitori, să aibă o activitate transparentă. Unul dintre instrumente este filmarea și difuzarea online a ședințelor consiliilor locale. Atunci când administrațiile locale nu au această capacitate, în ajutor le vin cetățenii, ONG-urile și partenerii de dezvoltare.
Această modalitate de deschidere a procesului decizional către public nu doar că validează principiul transparenței, ci și îmbunătățește calitatea participării civice, oferind cetățenilor posibilitatea de a fi informați și activ implicați. Prin vizibilitatea acțiunilor și deciziilor consiliilor, cetățenii pot deține un rol mai activ în supravegherea și evaluarea modului în care este condusă administrația locală, contribuind astfel la prevenirea corupției și la îmbunătățirea guvernanței.
Recentele modificări legislative, care clarifică și promovează transmiterea online a ședințelor consiliilor locale, vin să elimine orice ambiguitate despre legalitatea filmării ședințelor și să încurajeze practici uniforme la nivelul tuturor autorităților locale. Îndemnăm autoritățile să depună efort pentru a asigura transmisiunea ședințelor consiliilor locale sau cel puțin să nu pună piedici celor care vor să contribuie, dedicând timp și resurse, pentru a transparentiza activitatea aleșilor locali.
Articol publicat cu suportul financiar al Fondului Canadian pentru Inițiative Locale/The Canada Fund for Local Initiatives și co-finanțat de Suedia.
