Strategia de mediu pentru anii 2024-2030 va stabili viziunea statului într-un șir lung de domenii: de la împădurire la gestionarea deșeurilor. E un document promițător, dar, ca întotdeauna, este loc de mai bine. Iată recomandările trimise de CPR-Moldova către Ministerul Mediului în cadrul procesului de consultări publice:
- Trebuie evitată proliferarea excesivă de platforme și sisteme informaționale separate (SIA GEAP, SIA MD, SIA RETP, SIA CSA etc.). Recomandăm un audit al tuturor platformelor pentru a identifica redundanțele și posibilitățile de optimizare. Spre exemplu, crearea unei platforme unice integrate cu modele dedicate pentru fiecare domeniu ar putea economisi resurse financiare, ar facilita gestionarea și mentenanța platformei, și ar fi mai ușor de folosit pentru angajați.
- Întrucît problemele de mediu și soluțiile pentru ele au un caracter inter-sectorial, recomandăm stabilirea unor formate permanente de dialog și cooperare interinstituțională: mediu-energie, mediu-transport, mediu-agricultură. Aceste întruniri regulate ar trebui să reunească reprezentanți din Parlament, ministere, din agențiile subordonate și întreprinderile cu capital de stat relevante, precum și din mediul academic și societatea civilă. Ideea de bază e să fie formate niște platforme permanente pentru un dialog continuu, nu doar pe bază ad-hoc pentru diverse acte normative individuale.
- La capitolul informare și educare:
- Salutăm inițiativa de integra educația ecologică în celelalte discipline școlare și de a nu o limita la un obiect separat opțional. Recomandăm ca, în procesul de elaborare a curriculumului, să fie pus accentul pe deprinderi practice (cum să sortăm deșeurile, alternative pentru sacoșe de plastic, ce ambalaje sunt mai ok, etc.)
- Considerăm necesară includerea publicului în etate în campaniile de informare și educare. Vîrstnicii reprezintă o pondere tot mai mare în populația țării și co-optarea lor în eforturile de protejare a mediului este absolut necesară. Cluburile de seniori, bibliotecile, casele de cultură, oficiile poștale - toate aceste platforme trebuie folosite pentru a ajunge la publicul în etate, de obicei ignorat în campaniile de comunicare.
- Obiectivul general 5. „Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a biodiversității și ecosistemelor naturale”
- Direcția prioritară stabilește un obiectiv de împădurire de 16,3% pînă în 2030, pe cînd în secțiunea 4 „Impact” se așteaptă un alt rezultat - de 15%. Recomandăm ca și aici să fie folosit obiectivul mai ambițios de 16,3%.
- Considerăm necesară stabilirea unor priorități și obiective clare, cu cifre, privind tipurile și scopurile pădurilor pe care trebuie să le avem către 2030. Din cele 16,3% - cîte vor fi păduri permanente, mai valoroase din punct de vedere al biodiversității, și cîte vor fi plantații cu alte scopuri (sechestrare carbon/producția de biomasă, fîșii de protecție a terenurilor agricol etc.).
- Complementar, recomandăm detalierea obiectivului de „extindere a suprafeței ariilor naturale protejate de stat până la 10,0% din teritoriul național”: din aceste 10%, cîte vor fi păduri, cîte vor fi zone de stepă, cîte vor fi ecosisteme riverane, zone mixte, șamd.
- Cu referință la sectorul agricol, ar putea fi oportună o schemă de răscumpărare sau închiriere pe termen lung a terenurilor abandonate, degradate sau ale căror proprietari nu-și permit să le întrețină, în scopul restabilirii acestora.
- Obiectivul general 6. „Asigurarea dezvoltării sistemului de management integrat al deșeurilor și al substanțelor chimice.”
- Toate lucrurile expuse în cadrul direcțiilor prioritare de acțiune sub acest obiectiv sunt bine-gîndite și binevenite. În același timp, majoritatea lor vizează sortarea, colectare, procesarea, stocarea și alte modalități de gestionare a deșeurilor. Considerăm că, în forma actuală, Strategia nu acordă suficientă atenție măsurilor de prevenire a deșeurilor.
- Obiectivul general 7. „ Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră către anul 2030 cu 70% comparativ cu 1990 după scenariul necondiționat (sau cu 88% după cel condiționat) asigurând contribuția Republicii Moldova la obținerea neutralității climatice către anul 2050 la nivel european și creșterea rezilienței sectoarelor economice la schimbările climatice”
- În tabelul nr. 16, considerăm oportună o referință la „Fondul pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial” fie pentru Sectorul energie, fie pentru Sectorul clădiri.
- În tabelul nr. 17, considerăm nearealist obiectivul de „reducere a dependenței de surse tradiționale de energie (de ex. hidroenergetice sau CET-uri) prin sporirea capacității de producere locală a energiei și valorificarea surselor locale de energie regenerabilă”, mai ales cu referință la CET-uri. Nu doar că, în prezent, există proiecte investiționale de amploare în CET-uri atît la Chișinău, cît și la Bălți, dar există și Legea 92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, care stabilește drept obiectiv promovarea CET-urilor.
- Respectiv, recomandăm coordonarea mai îndeaproape a obiectivelor și politicilor Ministerului Mediului și ale Ministerului Energie, ținînd cont de faptul că domeniul decarbonizării și reducerii emisiilor gazelor cu efect de seră este unul comun.
- Obiectivul general 8. „ Promovarea economiei verzi, eficientizarea utilizării resurselor și dezvoltarea economiei circulare.”
- O direcție complementară de acțiune ar putea fi crearea unor cursuri specializate în cadrul facultăților de business, management, agricultură etc. ASEM, spre exemplu, ar putea avea chiar un program de masterat dedicat pentru antreprenoriatul verde/economia circulară.
- În cadrul Direcției prioritare 8.1 „Impulsionarea tranziției spre o economie verde”, la Sectorul transporturilor, recomandăm menționarea măsurilor de promovare nu doar a vehiculelor electrice, dar și a infrastructurii de încărcare pentru acestea.
Proiectul „Sustenabilitate și bună guvernanță pentru instituțiile publice și mediul de afaceri” este implementat de CPR, cu susținerea Suediei.
