Autoare: Violeta Andriuța și echipa CPR Moldova
Accesul la informație pentru refugiați: provocări și soluții
Aproape 100 de mii de persoane refugiate din Ucraina continuă să locuiască pe teritoriul Republicii Moldova, la mai bine de un an jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei în țara vecină. Pentru a începe o viață nouă într-o țară nouă, refugiații/refugiatele trebuie să cunoască unde pot accesa servicii de bază, precum: acces la educație și medicină, cazare, locuri de muncă, ajutor social și protecție.
O analiză a echipei CPR arată că refugiații și refugiatele se confruntă cu incertitudine și multiple provocări în a accesa astfel de informații, inclusiv barieră lingvistică, decalaj digital, lipsa de predictibilitate a acțiunilor autorităților și accesul diferențiat al grupurilor marginalizate. Aceasta sporește și mai mult vulnerabilitățile acestora.
De ce este important accesul la informație pentru refugiați?
Accesul la informație este crucial pentru ca oamenii să-și exercite și protejeze drepturile, să participe în procesele de luare a deciziilor, mai ales a celor care îi vizează direct, sau să ceară socoteală de la autorități. De-a lungul anilor, cetățenii și organizațiile societății civile au sesizat carențe la acest capitol: publicarea sporadică și incompletă a informațiilor publice pe site-uri, refuzuri sau răspunsuri incomplete la solicitările de informații sub pretextul protejării datelor cu caracter personal, necunoașterea de către funcționari a legislației din domeniu, etc.
În cazul refugiatelor și refugiaților, dreptul la informație e și mai important, iar neajunsurile citate au repercusiuni și mai grave. Persoanele fugite din calea războiului au nevoie de o perspectivă clară de ședere în siguranță, inclusiv, pentru a-și găsi un loc de muncă, a-și da copiii la grădiniță sau la școală și a accesa alte servicii publice esențiale.
Pentru a-și organiza în continuare viața, pentru a se proteja de abuzuri și pentru a se integra în comunitate, refugiații/tele au nevoie de acces la informație relevantă, clară, corectă și actualizată.
Deși autoritățile au creat servicii necesare pentru refugiați, provocările de comunicare și de informare au redus din eficiența lor. Prin creșterea accesului la canale informaționale adaptate preferințelor și nevoilor de informare ale refugiaților, autoritățile și furnizorii de servicii își pot ajusta intervențiile ca să se potrivească mai bine cu necesitățile refugiaților și ca să interacționeze mai eficient cu comunitățile pe care doresc să le ajute.
Constituția și legislația în vigoare garantează tuturor oamenilor accesul la informație, inclusiv cetățenilor străini și apatrizilor, iar aceștia au dreptul să beneficieze de informația pusă la dispoziție atât în mod proactiv, cât și la solicitare.
Care a fost răspunsul la nevoile informaționale ale refugiaților din Moldova?
În primele luni de război, refugiații s-au bazat pe rețele sociale informale pentru a se informa despre cum să traverseze frontierele, despre măsurile de protecție temporară și despre accesul rapid la servicii umanitare. Gradual, organizațiile societății civile și autorităților au dedicat eforturi pentru centralizarea informațiilor sigure și verificate.
Ulterior, au existat mai multe inițiative pentru a oferi refugiaților acces la informație privind integrarea lor. Atât autoritățile, cât și organizațiile societății civile au creat canale de comunicare și de conectivitate digitală.
Resursele oficiale includ platforma dopomoga.gov.md, Linia verde (0 800 800 11) și Linia fierbinte a Biroului Migrație și Azil (0 800 015 27), care oferă servicii de informare privind ajutorul disponibil refugiaților în Moldova, precum și pentru comunitățile gazdă.
Organizațiile neguvernamentale și cele internaționale s-au mobilizat și ele. Refugiații au primit cartele SIM, iar centrele de cazare pentru refugiați au fost echipate cu Wi-Fi. ONG-urile continuă să folosească o varietate de abordări pentru a informa refugiații despre serviciile lor, inclusiv sesiuni de informare în comunități, postere și pliante, utilizarea rețelelor de socializare (în mare parte Facebook sau Telegram), comunicări față în față și la telefon.
Moldova for Peace / Moldova pentru Pace (MPP) este o inițiativă civică apărută în februarie 2022. Aceasta gestionează platforma dopomoha.md, pe care refugiați pot solicita ajutor (juridic, social, psihologic, informațional etc.), iar echipa MPP facilitează acest sprijin. În cadrul activităților de informare, desfășurate de către echipa CPR Moldova, în mai multe centre de plasament pentru refugiați, platforma dopomoha.md a fost menționată de mulți refugiați ca fiind o sursă-cheie de informație.
Info Unit, departamentul Moldova pentru Pace responsabil de informarea refugiaților/elor, gestionat de Asociația Obștească LAOLALTĂ, a apărut din necesitatea de a răspunde zilnic la solicitările din partea persoanelor refugiate. Departamentul monitorizează 35 grupuri de pe rețelele de socializare, cu o audiență totală de aproximativ 250.000 persoane, inclusiv cel mai mare grup pe Facebook de refugiați din Moldova – Ajutor Ucraineni în Moldova/SOS Українці Молдовa. Grupul conectează peste 99 000 de membri, inclusiv voluntari și lucrători umanitari
În perioada 2022-2023, Info Unit a oferit 7.680 consultații online individuale și 12.080 răspunsuri la întrebările adresate online de refugiați. Cele mai frecvente întrebări s-au referit la asistența financiară, oportunitățile de cazare, serviciile de sănătate, accesul copiilor la educație și accesul la piața muncii prin recunoașterea calificărilor profesionale.
Cu ce provocări se confruntă refugiații privind accesul la informație?
La mai bine de un an jumătate, persoanele refugiate încă se confruntă cu numeroase provocări în ceea ce privește accesul la informații. Mulți refugiați, dar și comunitățile gazdă, nu știu unde și cum să acceseze serviciile de bază, precum: asistență medicală, educație, consiliere juridică. La fel există dificultăți în a înțelege care este statutul lor juridic și perspectiva lor de a rămâne în Moldova. În urma vizitelor CPR, a consultării mai multor studii și rapoarte, inclusiv a Raportului privind monitorizarea respectării drepturilor persoanelor refugiate din Ucraina, realizat de Oficiul Avocatului Poporului, și a analizei colegilor de la Info Unit am identificat mai multe provocări.
Bariera lingvistică rămâne a fi cel mai semnificativ obstacol în accesarea informației. Multe organizații și autorități publice locale sau centrale comunică doar în limba engleză și română, fapt ce împiedică refugiații să găsesc informație atunci când se confruntă cu provocări.
De exemplu: În cadrul activităților de informare desfășurate de echipa CPR în raionul Hîncești, o refugiată ne-a rugat să o ajutăm cu identificarea unui centru de plasament în Chișinău, motivând faptul că deși a găsit pe internet lista centrelor de plasament nu înțelege nimic deoarece nu cunoaște limba română.
Autoritățile nu comunică clar motivația anumitor decizii și pașii următori. Reorganizarea centrelor de plasament din țară, inclusiv prin închiderea unora, a creat anxietate și panică printre beneficiarii acestora, iar vizitele de monitorizare au arătat că refugiații nu cunosc dacă și unde vor fi relocați. Aceste lucruri trebuie cel puțin să fie comunicate refugiaților din timp. Ei vor să înțeleagă când va fi luată o decizie, cum va fi ea luată și ce opțiuni au pentru a-și organiza viața în continuare în Moldova. Însă este important și ca refugiații să fie implicați în luarea acestor decizii pentru a fi înțelese pe deplin necesitățile și viziunile acestora.
Accesul diferențiat la informație a celor ce locuiesc în zonele rurale și în afara centrelor de plasament. Refugiații care locuiesc în spațiile private se bazează mult pe experiențele și informația de la alți refugiați/te, care, în anumite situații, poate fi incorectă sau contradictorie și poate duce la confuzie și incertitudine. Totodată, o altă sursă de informație pot fi mediatorii comunitari însă aceștia nu sunt prezenți în fiecare localitate.
Accesul la informații într-un format accesibil pentru persoanele vulnerabile sau cu dizabilități rămâne a fi o provocare. Paginile web ale administrației publice locale și centrale, dar și ale ONG-lor adesea nu sunt adaptate nevoilor acestora.
În mare parte, administrațiile publice locale, dar și cele centrale, nu comunică proactiv cu persoanele refugiate.
Și pentru cetățenii Republicii Moldova, accesul la informație despre diverse servicii publice este limitat, mai ales când este vorba de cele la nivel de localități mici – paginile web au informație neactualizată, dificil structurată și de navigat, fără a avea instrumente directe de abonare la un anumit tip de informație. Pentru refugiați lucrurile sunt și mai complicate inclusiv din cauza barierei lingvistice. Din interacțiunea cu diferiți reprezentanți ai APL-urilor am observat că abordările acestora au fost foarte diferite – de la deschidere plenară și abordare directă a necesităților refugiaților/elor, până la lipsa oricăror informații destinate acestor categorii.
Există un decalaj digital. Smartphone-urile, computerele și rețelele sociale le permit refugiaților să adune informații și să stabilească rețele relevante care să le ghideze și să le ofere sprijin. Serviciile de traducere automată oferite de Google îi ajută pe unii refugiați să acceseze informație atunci când se confruntă cu bariere lingvistice. Totuși, nu toată lumea are acces la aceste facilități. Cea mai mare provocare de a accesa informație online o au refugiații în etate care au acces limitat la dispozitive digitale, ceea ce îngreunează căutarea și obținerea informațiilor. Aceste bariere pot duce la o participare socială limitată, inclusiv acces limitat la educație, angajare și interacțiuni socio-culturale.
Persoanele nu cunosc cum să se protejeze de riscurile comunicării online. Rețelele sociale continuă să fie platforme importante folosite pentru nevoile de informare. Problemele economice din țară, conflictul armat din Ucraina și multe alte aspecte au accentuat problemele și neajunsurile oamenilor. Iată de ce, multe persoane caută soluții, deseori mai puțin legale, de a pleca peste hotare. Oamenii continuă să își asume riscuri, fără a înțelege gravitatea acestora, iar uneori se pomenesc în situații la limită de a fi exploatați.
Potrivit Centrului Internațional „La Strada” în perioada ianuarie-septembrie 2023, linia fierbinte pentru migrație sigură și antitrafic 0 800 77777 a înregistrat peste 22 de mii de apeluri. Dintre acestea, 26 se referă la cazuri prezumate de trafic de persoane, 18 cazuri cu implicarea cetățenilor R. Moldova, iar 8 cazuri cu implicarea persoanelor strămutate din Ucraina. Astfel, se atestă o creștere a numărului potențialelor victime ale traficului de ființe umane din R. Moldova, în primele șase luni ale anului 2023.
Conform datelor liniei fierbinți pentru migrație sigură și antitrafic, peste 80% dintre apelanții care caută un loc de muncă peste hotare, au găsit oferte în străinătate prin intermediul internetului. Datele statistice ale liniei fierbinți antitrafic arată tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește nivelul de informare și de vigilență al persoanelor aflate în căutare de locuri de muncă peste hotare.
Și în cadrul activităților de informare desfășurate echipa CPR Moldova în centrele de plasament, două persoane au comunicat că și-au găsit o ofertă de muncă, bine plătită în Germania, prin intermediul rețelelor sociale, însă nu cunoșteau cine este angajatorul, motivând că îl vor cunoaște în Germania, deoarece este cetățean german. Astfel, tehnologia informațională crește rolul în recrutarea și riscul de exploatare a persoanelor.
Acces limitat la informații pentru refugiații romi. Romii se confruntă cu bariere semnificative în accesarea informației necesare pentru a lua decizii pentru ei și familiile lor și pentru a obține serviciile necesare. Potrivit raportului evaluarea preferințelor, nevoilor și cerințelor de informare ale romilor printre bariere se numără o neîncredere adânc înrădăcinată în autoritățile publice, un acces redus la educație și un nivel de alfabetizare mai scăzut decât în cazul altor grupuri de refugiați.
Evaluarea participativă a UNHCR a constatat că femeile rome mai des primesc informații de la mediatorii comunitari, decât din resursele digitale de informații, din cauza nivelului scăzut de alfabetizare, a lipsei dispozitivelor și a barierelor lingvistice.
Recomandări
Soluțiile pentru a îmbunătăți accesul la informație pentru persoanele refugiate sunt de fapt soluțiile pentru accesul la informație a cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de limba pe care o vorbesc, inclusiv a altor persoane care se află sau nu pe teritoriul nostru. Aceasta trebuie să urmeze principiile generale ale accesului la informație prin a oferi informație corectă, imediat, actualizată, într-un limbaj simplu, adaptată la diferitele necesități.
Având în vedere situația vulnerabilă și potențialele pericole pentru securitatea persoanelor refugiate, autoritățile publice naționale și cele locale trebuie să pună transparența, comunicarea și implicarea în procesele decizionale o prioritate.
Pentru a răspunde provocărilor de mai sus sunt necesare o serie de intervenții:
- Adaptarea informației. Autoritățile și furnizorii de servicii trebuie să ia în considerare faptul că platformele lor de comunicare trebuie să includă informații actualizate, accesibile și utile, în limbile rusă și ucraineană. Un text scris simplificat transmite aceleași informații, dar le face și mai utile pentru mai mulți oameni.
- Oferirea informației cu accent pe nevoile diverse. Persoanele în etate și cu nevoi specifice de informare nu simt că informațiile disponibile în prezent iau în considerare și nevoile lor. Trebuie luată în considerare și posibilitatea creării de platforme și informații concepute special pentru grupurile vulnerabile, precum persoanele în etate, romii și pentru persoanele cu dizabilități.
- Prezentarea informațiilor în formate diferite (audio, video infografice, față în față, online) pentru a ajunge la o audiență cât mai mare și oferirea de informații referitoare la nevoile individuale ale grupurilor vulnerabile.
- Implicarea romilor în activitățile de furnizare a informației către comunitatea romă. Refugiații romi au încredere în informațiile care provin de la alți oameni din comunitatea lor.
- Implicarea instituțiilor media. Pentru a răspunde eficient la nevoile variate de informare ale refugiaților și la informațiile greșite care pot circula într-o comunitate, organizațiile media care creează conținut în limba ucraineană și rusă trebuie să fie implicate activ.
- Oferirea accesului la informație privind perspectivele de viitor. Autoritățile guvernamentale și furnizorii de servicii umanitare trebuie să ofere informație completă cu o oarecare predictibilitate referitor la finanțare și serviciile oferite și să stabilească canale de comunicare eficiente, atunci când apar anumite măsuri neplanificate, astfel încât să ajungă imediat și direct la benficiari și beneficiare.
Concluzii
În situații de criză, accesul la informații actualizate și relevante este un drept al omului și este un serviciu care salvează vieți.
Odată cu începerea războiului pe scară largă din țara vecină, autoritățile guvernamentale și ONG-urile, cu suportul donatorilor, au creat și dezvoltat diverse servicii de protecție pentru refugiați, însă provocările identificate privind accesul la informare au redus din eficiența lor. În prezent, refugiații se confruntă cu probleme în accesarea informațiilor care să-i ajute să ia decizii și să planifice pe termen mediu și lung pentru ei și familiile lor.
Furnizarea în timp util, clar și în limba pe care o cunosc a informației către refugiați este decisivă pentru accesul refugiaților la protecție internațională, servicii holistice, dar și pentru integrarea lor viitoare. Fără informații adecvate, refugiații se vor confrunta cu dificultăți în a căuta de exemplu: servicii medicale, umanitare sau în depunerea cererilor de azil. Informarea refugiaților privind drepturilor lor are, de asemenea, un impact asupra împuternicirii și autonomiei lor.
Ce a făcut CPR Moldova pentru a promova accesul la informare a persoanelor refugiate?
Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova), organizație membră a Inițiativei Moldova for Peace / Moldova pentru Pace, promovează drepturile persoanelor refugiate în Moldova prin intermediul activităților de prevenire, protecție și advocacy.
Dezvoltarea serviciului echipei mobile.
CPR a format o echipă mobilă care oferă suport persoanelor refugiate și desfășoară activități de informare. În primele 4 luni de la crearea echipei mobile am vizitat 11 centre de plasament pentru persoanele strămutate din Ucraina unde au informat 327 de persoane despre serviciile de protecție și asistență socială disponibile în țară, dar și despre căile legale de protecție în Moldova.
Consiliere juridică și socială.
Atât în cadrul vizitelor în centrele de plasament, cât și la telefon, am oferit consultații juridice pentru 225 de persoane pe diferite aspecte, cum ar fi: procedura de obținere a protecției temporare, solicitarea echipei mobile IGM pentru refugiați/te cu nevoie speciale, procedura de obținere a cetățeniei, azilului, condiții de traversare a frontierii, dar și alte aspecte legate de provocările cu care se confruntă persoanele refugiate în exercitarea drepturilor lor. Am facilitat accesul la ajutor umanitar, asistență medicală, documentare, asistență medicală, școlarizare și educație pentru peste 80 de beneficiari de etnie romă.
Online, prin intermediul site-ului Dopomoha, am oferit consultații privind ajutorul social și umanitar pentru 74 de persoane, care au fost informate despre serviciile sociale și identificarea unei locuințe.
Elaborarea materialelor informative.
Pentru a preveni încălcarea drepturilor refugiaților și refugiatelor și a reduce vulnerabilitățile acestora, am elaborat ghidul „Protecția drepturilor refugiaților în Republica Moldova” (traducerea în ucraineană). Acesta explică formele de protecție, pașii de urmat în situații de discriminare sau în cazurile altor încălcări ale drepturilor refugiaților. La final, ghidul conține datele de contact ale mai multor servicii de asistență și protecție destinate persoanelor refugiate în Moldova.
Totodată, pentru a ajuta comunitățile de refugiați să obțină informații de la autorități, am actualizat, tradus în limba ucraineană și distribuit ghidul privind accesul la informație pentru refugiați/te. Acesta oferă recomandări practice privind accesare informaței de interes public – de la depunerea solicitărilor de informații (inclusiv modele de solicitare), pînă la contestarea refuzurilor.
Am elaborat și distribuit materiale informative privind protecția temporară, serviciile Departamentului Drepturile Omului din cadrul MpP, precum și serviciile de asistență și protecție pentru persoanele refugiate.
Articol publicat în cadrul proiectului „Promovarea transparenței instituționale la nivel local în Moldova prin sesiuni de consolidare a capacităților funcționarilor publici”, cu suportul financiar al Fondului Canadian pentru Inițiative Locale/The Canada Fund for Local Initiatives și co-finanțat de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională.
Conținutul reprezintă responsabilitatea CPR Moldova și nu reflectă viziunile finanțatorului.
