Ghid: Protecția drepturilor refugiaților în Republica Moldova

Descarcă varianta PDF

CUPRINS:

1. Formele de protecție disponibile în Republica Moldova
2. Drepturile și obligațiile refugiaților și solicitanților de azil
3. Ce faci dacă ești discriminat  sau îți sunt încălcate drepturile?
4. Cînd poți sesiza Comisia de Etică  a inițiativei „Moldova pentru Pace” ?
5. Contacte utile pentru refugiați

Scopul acestui ghid: 

Acest ghid explică drepturile și obligațiile refugiaților, formele de protecție  disponibile în Moldova, precum și procedura privind obținerea protecției tempo rare de către refugiați și pașii de urmat în situații de discriminare sau alte încăl cări ale drepturilor. La final, conține datele de contact ale mai multor servicii de  asistență și protecție destinate persoanelor refugiate.  

Despre Inițiativa “ Moldova pentru Pace” 

„Moldova pentru Pace” (MpP)  este o inițiativă civică creată  pentru a oferi asistență refu giatelor și refugiaților în urma invaziei ruse în Ucraina. MpP reunește oameni care recunosc și înțeleg dificultățile cu care  se confruntă cei și cele care și-au lăsat în spate casa și oamenii  dragi pentru a ajunge în siguranță. De la începutul războiului, am  contribuit la eforturile de gestionare a fluxului de migrație din țara  vecină. Mai multă informație pe moldovapentrupace.md și pe pagi na noastră de Facebook: facebook.com/moldovaforpeace. 

Despre A.O. “ Centrul de Politici și Reforme” 

Misiunea CPR Moldova este să apărăm statul de drept, valorile democrației și drepturile  omului. Monitorizăm acțiunile autorităților, propunem soluții,  cerem socoteală și implicăm cetățenii în procesele de luare a deciziilor. 

De la începutul crizei cauzate de agresiunea Federației Ruse în  Ucraina în februarie 2022, CPR Moldova este parte a Inițiativei  MpP și a efortului de asistență umanitară a refugiaților.Mai multă  informație pe cpr.md și pe pagina noastră de Facebook:  

https://www.facebook.com/CPRMoldova 

I. Formele de protecție disponibile în Republica Moldova 

În Moldova o persoană poate solicita una din următoarele  forme de protecţie: 

1) statutul de refugiat; 

2) protecţie umanitară; 

3) protecţie temporară; 

4) azil politic. 

Unde puteți cere măsuri de protecție? 

Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) este autoritatea  care examinează cererile refugiaților. Persoana depune cerere  de azil, iar IGM verifică ce formă de protecție corespunde și i-o  acordă pe cea mai corectă din punctul de vedere al legii și al  situației fiecărui solicitant de azil. 

Ce reprezintă statutul de refugiat?  

Statutul de refugiat este oferit străinului care se află în afara  țării sale, din cauza unei temeri de a fi persecutat pe motive  de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup  social sau opinie politică. Acesta se acordă pe o perioadă ne determinată. 

Care este diferența dintre un refugiat şi un imigrant? 

Orice refugiat este un imigrant, dar nu orice imigrant este refugiat.  În cazul refugiaţilor, motivele plecării din țara sa sunt legate de  persecuţie şi de conflict. Migranţii aleg să plece de acasă, pentru  o viaţă mai bună, un serviciu mai bun, în timp ce refugiaţii pleacă  de acasă pentru a-şi salva viaţa. Această distincție este esenţială,  un refugiat nu are de ales. Dacă ar putea, ar rămâne acasă. Dar nu  rămâne pentru că viaţa îi este pusă în pericol.  

Cine poate solicita azil politic? 

Azil politic se acordă persoanelor care au deţinut funcţii politice,  diplomatice sau de interes public în alte state sau în organisme in ternaţionale și care sunt persecutate în ţara de origine. Aceștia pot  solicita Preşedintelui Republicii Moldova acordarea de azil politic.  

Persoanele cărora li s-a acordat azil politic se bucură de aceleași  drepturi ca și refugiații.  

Cine poate solicita protecție umanitară? 

Protecție umanitară se acordă străinului față de care există motive  de a crede că, la întoarcere în ţara de origine, va fi expus unui risc  serios (exemplu: condamnarea la pedeapsă capitală sau tortură).  Protecția umanitară se acordă pe o perioadă de un an, ulterior do sarul se reexaminează.  

Ce este protecția temporară?  

Protecția temporară este o formă de protecție care se aplică în ca zurile excepționale atunci când un flux masiv de persoane străine  ajung în țară, fiind în imposibilitate să se întoarcă în țara de origine,  iar sistemul de azil riscă să nu facă față în regim obișnuit. 

Care sunt beneficiile protecției temporare?  

Protecția temporară este un document de identitate gratuit ce per mite aflarea în Republica Moldova pentru o perioadă de un an. La  fel oferă mai multe drepturi: dreptul de a munci, de a beneficia de  servicii medicale, servicii de asistență socială și învățământ preșco lar și școlar, precum și dreptul la cazare în centrele de plasament  temporar.  

Cât timp este valabilă protecția temporară? 

Protecția temporară este gratuită și este valabilă un an, însă cu  posibilitate de extindere de două ori câte șase luni. 

Cine poate solicita protecția temporară? 

• Cetățenii ucraineni cu reședința în Ucraina, înainte de război (24 februarie 2022); 
• Cetățenii ucraineni care se aflau în Moldova înainte de ziua începerii războiului; 
• Persoanele fără cetățenie, care au obținut statutul de apatrid în Ucraina; 
• Persoanele care beneficiază de protecție internațională  sau națională în Ucraina înainte de război; 
• Membrii de familie ale persoanelor enumerate mai sus. Cum puteți obține protecție temporară? 

Pentru a obține protecție temporară este necesar să efectuați o  programare prealabilă pe pagina web protectietemporara.gov.md și  să vă prezentați la Inspectoratul General pentru Migrație (Chișinău,  Cahul, Comrat și Bălți) cu actele de identitate în original în ziua în  care ați programat interviul.

Ce acte sunt necesare pentru a obține protecție temporară? 

• Documente de identitate eliberate în Ucraina,  inclusiv cu termenul de valabilitate expirat; 
• Dovada reședinței Dvs. în Moldova, de exemplu o confirmare  din partea proprietarului apartamentului în care locuiți;
• Documente privind starea civilă.  

Ce fac dacă nu am acte de identitate? 

Dacă nu aveți acte de identitate sau documente privind starea civilă, vă adresați la Ambasada Ucrainei în Republica Moldova pentru a  solicita eliberarea actelor de identitate. 

Refugiații care solicită protecție temporară vor putea călători?  

Refugiații care au obținut statutul de protecție temporară păstrează  la ei pașaportul și au dreptul de a călători în afara Republicii Moldo va, pentru o perioadă ce nu depășește 45 zile cumulative pe durata  deținerii protecției temporare. 

Cum pot traversa frontiera copiii refugiați?  

Legislația Ucrainei permite copiilor de la 16 până la 18 ani să circu le peste frontierele Ucrainei cu pașaportul, fără prezența părinților  sau a unei persoane care ar avea împuterniciri pentru însoțirea  copilului și aici trebuie să fim atenți, pentru că legislația Republicii  Moldova permite acest lucru după împlinirea vârstei de 18 ani.  

Prin urmare, în Moldova, copiii până la 18 ani pot traversa frontiera  doar însoțiți de o persoană împuternicită. 

II. Drepturile și obligațiile refugiaților și solicitanților de azil 

Care sunt drepturile solicitanților de azil?  

• de a nu fi returnat sau expulzat până la soluţionarea  cererii sale de azil; 
• de a fi informat în scris, într-o limbă pe care o cunoaşte despre  drepturile şi obligaţiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil; 
• de a fi intervievat, la solicitare, de o persoană de acelaşi sex; de a i se asigura gratuit serviciile unui traducător în orice etapă  a procedurii de azil;  
• de a beneficia de asistenţă juridică în orice etapă a procedurii  de azil; 
• de a i se proteja datele personale şi orice alte detalii  în legătură cu cererea sa; 
• de a i se elibera gratuit un document (temporar) de identitate; • de a fi informat despre posibilitatea şi termenele de atacare  a deciziei prin care i se respinge cererea; 
• de a munci, drept care i se poate acorda temporar,  la solicitare, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele  de existenţă necesare; 
• de a fi cazat în centru de cazare pe perioada procedurii; • de a beneficia, în cazul solicitantului de azil cu necesităţi speciale,  • de adaptarea condiţiilor de cazare şi de asistenţă  în centrele de cazare; 
• de a primi asistenţă medicală primară şi de urgenţă;  • de a avea acces, în cazul solicitantului minor, la învățământul  general obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi copiii cetăţeni  ai Republicii Moldova; 
• de a beneficia, în cazul familiei cu copii, precum şi al minorului  neînsoţit, de toate măsurile de asistenţă socială acordate,  copiilor cetăţeni ai Republicii Moldova; 
• de alte măsuri stabilite de legislaţie. 

Care sunt obligațiile solicitanților de azil? 

• să prezinte toate documentele relevante privind cererea sa  de azil, indicând identitatea şi cetăţenia sa, ţările şi locurile de  reşedinţă anterioare, cererile anterioare de azil, rutele de tranzit,  documentele de identitate şi de călătorie, motivele pentru care  solicită acordarea unei forme de protecţie; 
• să colaboreze cu consilierul de eligibilitate în stabilirea completă  a circumstanţelor pertinente referitoare la cererea sa; • să informeze, în timp de 10 zile, Direcţia refugiaţi despre orice  schimbare a locului de trai, a statutului juridic, a stării civile,  despre pierderea sau deteriorarea documentelor de identitate  emise de Direcţia refugiaţi; 
• să colaboreze cu autorităţile pentru soluţionarea cererii sale  şi să răspundă la toate întrebările care îi sunt adresate  de autorităţile competente în domeniul azilului; 

Care sunt drepturile beneficiarilor de protecție internațională și protecție temporară/refugiaților şi beneficiarilor de protecție umanitară?  

• de a rămâne pe teritoriul Republicii Moldova şi de a obţine  documentele corespunzătoare pentru confirmarea identităţii  şi pentru trecerea frontierei;  
• de a fi informat în scris, într-o limbă pe care o cunoaşte  despre drepturile şi obligaţiile pe care le are;  
• de a fi salarizat şi de a beneficia de celelalte drepturi materiale  ce decurg din activităţile desfăşurate, precum şi de asigurare  socială;  
• de a avea acces la învăţămînt; 
• de a beneficia, în cazul familiei cu copii, precum şi al minorului  neînsoţit, de toate măsurile de asistenţă socială acordate  cetățenilor Republicii Moldova;  
• de a profesa propria religie şi de a da educaţie religioasă copiilor;  • de a se bucura, în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă  medicală, de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii Republicii Moldova; 
• de a i se proteja datele personale şi orice alte detalii  în legătură cu cazul său;  
• de a avea acces liber în instanţă de judecată şi la asistenţă administrativă;
• de a fi cazat în centrele de cazare temporară;
• de a participa la programe de integrare socială.  

Care sunt obligațiile beneficiarilor de protecție  internațională și protecție temporară/refugiaților  şi beneficiarilor de protecție umanitară? 

• să colaboreze, să răspundă la solicitările care îi sunt adresate  de autoritatea competentă în domeniul azilului; 
• să informeze autoritățile competente despre orice schimbare  a statutului său juridic, a stării civile, despre pierderea  sau deteriorarea documentelor de identitate emise; 
• să respecte regulamentul de ordine interioară al centrului  de cazare; 
• să respecte legislaţia Republicii Moldova.    

III. Ce faci dacă ești discriminat sau îți sunt încălcate drepturile?  

Ce este discriminarea? 

Discriminarea presupune aplicarea unui tratament diferit faţă de  două sau mai multe persoane aflate în situaţii identice. Pentru a  considera că tratamentul este discriminatoriu, acesta trebuie să fie  condiţionat de unul din criteriile protejate de lege, mai exact: rasă,  culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri,  sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt  criteriu similar. Exemplu: Doi copii trebuie să meargă la grădiniță  din sectorul în care locuiesc. Pe unul îl acceptă, iar pe celălalt nu,  deoarece are diabet. 

Ce este hărțuirea? 

Hărțuirea este un comportament care amenință sau deranjează  insistent. Un hărțuitor dorește să domine persoana și să profite de  starea de inferioritate în care aceasta se află, în scopul obținerii  unor foloase sexuale, imorale și/sau materiale. 

Ce este segregarea rasială? 

Segregarea rasială este o practică care constă în limitarea în drep turi pe bază de rasă , culoare, origine națională sau etnică. Se ca racterizează prin separarea oamenilor în viața de zi cu zi și poate  afecta diverse activități. Exemplu : Separarea copiilor în clase di ferite după etnie. 

Ce fac dacă sunt discriminat/ă pe durata șederii  în Republica Moldova sau în procesul de solicitare  a unei forme de protecție? 

Orice persoană care este discriminată poate sesiza Consiliul de  Egalitate. Plângerea trebuie depusă la Consiliu în termen de un an  de la data săvârşirii faptei de discriminare sau de la data la care  se putea lua cunoştinţă de săvârşirea acesteia. Nu se vor examina  plângerile anonime, care conțin un limbaj necenzurat sau ofensator  și cele care nu pot fi citite. 

Unde poate fi depusă plângerea pe faptul discriminării? 

1) Prin poştă sau personal la adresa: Republica Moldova,  MD2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 180, of. 405; 2) Prin poşta electronică, la adresa de e-mail: [email protected]  

3) Prin formularul online, disponibil pe www.egalitate.md. 

Ce trebuie să cuprindă o plângere? 

Plângerea formulată în scris trebuie să cuprindă:  

• datele de identificare ale petiţionarului;  
• datele de identificare ale persoanei/instituţiei despre care se  presupune că a comis fapta de discriminare;  
• descrierea faptei de discriminare cu indicarea elementelor formei  de discriminare invocate;  
• data şi semnătura petiţionarului; 
• probele relevante.

IV. Cînd poți sesiza Comisia de Etică a inițiativei „Moldova pentru Pace”? 

Comisia de Etică este un organ permanent al Inițiativei Moldova  pentru Pace însărcinat cu monitorizarea aplicării Codului de Etică  al Inițiativei, examinează sesizările și plângerile privind încălcarea  acestuia. Sesizările pot fi expediate la adresa de e-mail: 

[email protected] 

La fel, Inițiativa MpP a publicat pe site-ul său un model de plângere  pe care o puteți găsi accesând  

https://moldovapentrupace.md/ce-facem/drepturile-omului/  Cine poate sesiza Comisia de Etică a MpP? 

• Beneficiari ai inițiativei MpP; 
• Alte persoane afectate direct de activitățile inițiativei  și ale membrilor săi; 
• Organizațiile partenere și angajații acestora (contractori,  autorități, organizații umanitare); 
• Membrii MpP; 
• Sesizarea comisiei de etică poate fi efectuată și de către  persoane terțe în interesul victimei unei încălcări. 

Ce trebuie să conțină o plângere adresată Comisiei de Etică? 

Plângerea va conține numele autorului, datele de identificare ale  persoanei despre care se presupune că a comis abaterea, o de scriere a faptelor care constituie sau pot constitui o abatere de la  Codul de Etică și probele care confirmă aceste fapte (după caz, o  descriere a probelor deținute de către autor, dacă acestea nu pot fi  atașate la plângere/sesizare).  

Ce fel de plângeri examinează Comisia de Etică a MpP? 

• Comisia va examina doar circumstanțele și abaterile care cad  sub incidența Codului de Etică, care, dacă sunt confirmate, pot  conduce la sancțiuni în privința membrului/ei MpP.  
• Dacă faptele sau comportamentul raportat nu constituie o încălca re a Codului de etică, fie abaterea este una minoră, Comisia poate  decide soluționarea cazului prin mediere.  
• Plângerile adresate Comisiei care nu țin de activitatea acesteia  și nu se referă la abateri disciplinare, nu vor fi acceptate spre exa minare.  

V. Contacte utile pentru refugiați

Linia verde pentru refugiați 0800-800-11 pentru apeluri naționale  sau +373 22 780 071 pentru apel international

Linia Verde (0800-800-11) este un serviciu oferit de UNHCR în colaborare cu  Guvernul Republicii Moldova, pe care refugiații îl pot folosi pentru a adresa orice  întrebări și pentru a depune plângeri sau sugestii. Linia Verde oferă informații  despre ajutorul disponibil refugiaților din Moldova, precum și oferă oportunitate  comunităților gazdă să caute informații sau să ofere ajutor refugiaților. Linia  verde este operațională șapte zilele în săptămână, de la 8:00 la 22:00 și este  disponibilă în patru limbi: română, rusă, ucraineană și engleză.  

Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112 din Republica  Moldova  

Poate fi apelat atunci când este necesară intervenția ambulanței, poliției, pom pierilor pentru asigurarea asistenței imediate în situații de urgență. 

Linia fierbinte 0 800 015 27 a Inspectoratului General pentru Migrație  (IGM) 

IGM vă poate ajuta pe aspecte ce ţin de imigrarea străinilor în Republica Moldo va, acordarea unei forme de protecţie, precum și integrarea socială a străinilor. 

Linia fierbinte 0-8003-3388 a Consiliului pentru Egalitate. 

Consiliul de Egalitatea examinează plângeri și restabilește în drepturi persoanele  care au fost supuse discriminării pe diverse criterii protejate de lege. 

Linia Fierbinte 0 800 77777 pentru migrație sigură și antitrafic 

Oferă suport informațional privind migrația în siguranță, precum și suport infor mațional cetățenilor străini aflați în Republica Moldova, asistență în cazuri de  trafic de persoane. 

Departamentul Drepturile Omului al Inițiativei “Moldova pentru Pace” Tel.  060504550  

Departamentul Drepturile Omului al Inițiativei “Moldova pentru Pace” oferă consilierea juridică privind diverse aspecte care apar în legătură cu deținerea statutului de refugiat și șederea în Republica Moldova. 

Telefonul Copilului, Tel: 0800 11 116 

Este un serviciu anonim și confidențial care oferă consiliere și suport psiho-emo tional, îndrumare în domeniul drepturilor copilului. 

Telefonul de încredere pentru Femei și Fete , Tel: 0 8008 8008  

Acest serviciu funcționează pentru a ajuta și a oferi sprijin și suport femeilor și  fetelor din Republica Moldova, care se confruntă cu violența în familie sau au  devenit victime ale abuzului sexual.  

Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, Tel: (373 22) 58-22-84 

Ambasada poate oferi suport pentru obținerea actelor de identitate și stare civilă. Locația: mun. Chişinău, str. Vasile Lupu 17; E-mail: [email protected]. 

Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Tel: 0 60 379 657 

OIM oferă ajutor la nevoile umanitare ale migranților, persoanelor strămutate în  interiorul țării, repatriilor și comunităților gazdă prin asistență umanitară directă  și alte activități privind integrarea refugiaților.  

Platforma Femeilor Rome „ROMANI’’ din Moldova, Tel: 0681 13 429. 

Este o organizație non-guvernamentală, care promovează drepturilor femeilor de  etnie romă și oferă servicii de asistență juridică, socială și psihologică. 

Ajutor Ucraineni în Moldova  

– cel mai mare grup de ajutor pe Facebook  

https://www.facebook.com/groups/dopomoha.md. 

Українці Молдовa/Помощь Украинцам в Молдове  

– canal informațional de telegram creat de Info Unit  

https://t.me/UAinMD  

Українці Молдовa/Помощь Украинцам в Молдове  

– canal informațional de telegram creat de Info Unit  

https://t.me/UAinMD