Autoare: Vlada Ciobanu
Primăria municipiului Chișinău s-a autodeclarat cea mai transparentă instituție din țară, după lansarea unei platforme – transparenta.chisinau.md. E o afirmație puternică, care presupune că APL-ul din Chișinău ar urma să fie un model pentru alte instituții la capitolul transparență. Miza fiind mare, ne-am propus să explicăm ce înseamnă transparența, cum se măsoară și de către cine și dacă cele oferite de Primăria mun. Chișinău coincid cu declarațiile lor.
Am accesat pagina pentru a înțelege dacă într-adevăr găsim informație care ne este utilă ca locuitori/oare ale orașului și care ne permite să monitorizăm și să evaluăm activitatea administrației publice locale. Am constatat, pe de o parte, că adesea informația este incompletă sau chiar lipsă, pe de altă parte, că există un volum mare de informație care este fie prea complexă, fie prezentate în formate inaccesibile pentru cetățenii de rînd.
Pe lângă publicarea informației, o instituție transparentă mai trebuie să răspundă la solicitări de informație și să asigure un proces participativ, iar calificativul de transparent poate fi acordat doar după o anumită metodologie, de către o organizație sau echipă specializată.
Primăria mun. Chișinău s-a autodeclarat cea mai transparentă instituție din țară
La începutul lunii iunie, Primăria municipiului Chișinău a lansat platforma transparenta.chisinau.md. În descriere, citim că aici vom afla cum se gestionează banii publici, ce se întâmplă cu impozitele și taxele pe care le plătim, vom găsi toate achizițiile, licitațiile, angajările, notificările în comerț, certificatele și autorizațiile, și multe alte procese și documente actualizate la zi.
Această lansare a fost urmată de postere, publicitate prin transportul public, pliante și chiar anunțuri pe facturi cu mesajul „Primăria Municipiului Chișinău este cea mai transparentă instituție din țară.”
Am pornit de la a analiza mai multe secțiuni de pe platformă, pentru a înțelege cum putem folosi informația de acolo ca cetățeni/e și activiști/te. Am constatat, pe de o parte, că adesea informația este incompletă sau chiar lipsă, pe de altă parte, că există un volum mare de informație care nu este explicat în limbaj simplu sau nu este într-un format accesibil. Dar să le luăm pe rând.
1. „Controlul Banilor” – informații generale și care nu pot fi analizate
Bugetul este unul din documentele esențiale pentru un oraș, prin care se stabilesc veniturile prognozate, prioritățile și felul cum vor fi repartizate fondurile pentru ca cetățenii să aibă acces la servicii publice de calitate.
Orice cetățean/ă are dreptul, conform legii, să știe cum se planifică a fi cheltuiți banii din impozitele sale și cum au fost cheltuiți de fapt.
Pe platforma recent lansată, la secțiunea „Controlul Banilor”, este plasat un infografic, reprezentând bugetul planificat pentru 2023: venituri, cheltuieli și deficit bugetar. Totodată, găsim structura funcțională a cheltuielilor și bugetul fiecărei direcții a Primăriei, începînd cu anul 2020.
Totuși, prin informația publicată poate un/ cetățean/ă să înțeleagă ce se întâmplă cu banii municipali? Nu prea. Iată de ce.
- Informația prezentată pe platformă despre buget este prea generală, iar documentul cu bugetul planificat, în care sunt incluse toate detaliile despre cheltuieli și venituri, este într-un document pdf scanat, care nu permite căutarea. Adică dacă vrem să căutăm cât ne costă Festivalul Cântecului Patriotic, avem de tot citit două anexe cu 158 de pagini, tot rotind ecranul laptop-ului, pentru a afla că este 35 000 de lei. La fel, cu dificultate, am identificat și informația despre cele 9 milioane de lei pentru Zilele Chișinăului în Austria, Italia și Spania.
- Nu este clar pentru ce perioadă este indicat bugetul executat. Pentru primul semestru? Sau este o actualizare în fiecare lună? Mai mult ca atât, din nou, categoriile sunt prea generale. Astfel, dacă vrem să vedem cât s-a cheltuit pentru Festivalul Cântecului Patriotic sau Zilele Chișinăului prin țări europene nu avem cum. Ultimul raport privind executarea bugetului pe care l-am găsit pe site este pentru primul semestru al anului 2022. Raportul este, la fel, un pdf scanat, care face orice căutare de informație dificilă.
- Informația despre cheltuielile lunare pe subdiviziuni nu este actualizată la majoritatea instituțiilor de ani de zile. Platforma ne îndeamnă să accesăm rubrica „Buget transparent”, pentru a vedea cheltuielile la fiecare dintre direcțiile Primăriei. La Direcția Finanțe putem vedea executarea bugetului actualizat pentru fiecare lună. Direcția Arhitectură, la fel, publică rapoartele regulat, mai puțin alte direcții din acea listă. La Direcția Cultură nu avem același noroc, ultimele rapoarte sunt din 2020. La Direcția Sănătate și asistență socială rapoartele se încheie ceva ani în urmă.
Informația despre buget de pe platforma transparenta.chisinau.md prezintă o serie de cifre care ne permit niște concluzii generale. Astfel, putem analiza doar cu cât s-a mărit bugetul pe direcții sau cheltuielile/veniturile sau deficitul bugetar. Bugetul detaliat nu poate fi analizat ușor, fiind într-un format învechit și inaccesibil, iar informația despre executarea bugetului este sporadică sau chiar lipsește.
Informația este publicată în formate inaccesibile, iar utilizatorii nu pot căuta informații după cuvinte-cheie. Captură de pe platforma transparenta.chisinau.md.
2. Politici și strategii: informație incompletă
O altă secțiune care ne atrage atenția este „Politici și Strategii”, care constă în o înșiruire de documente, fără a fi clar care dintre acestea sunt deja elaborate sau adoptate și care sunt în proces. Dacă la secțiunea „Plan Urbanistic Zonal Centru”, aflăm acțiuni noi, atunci la secțiunea „Strategie Chișinău – Oraș Inteligent” este doar o scurtă descriere unde este enunțat scopul documentului, astfel încît nu înțelegem dacă există o asemenea strategie, sau dacă aceasta abia urmează a fi elaborată.
Strategia de dezvoltare durabilă a Capitalei: „Chișinău – Oraș Verde” prezintă o scurtă descriere a obiectivelor strategice și un link către document. Documentul a fost adoptat de către CMC, în mai 2020, iar activitățile sunt preconizate până la sfârșitul anului 2024. Însă nu există informație dacă principalele prevederi și acțiuni ale proiectului au fost implementate sau nu.
Totodată, pe 27 septembrie, a fost lansată o nouă platformă https://viitorul.chisinau.md care însă nu oferă informație nouă, privind planurile de acțiuni, pașii întreprinși și cei următori.
3. Alte secțiuni cu pdf-uri, cu informație nestructurată sau incompletă
„Registrul electronic unic de evidență a patrimoniului municipiului Chişinău” ne-a luat prin surprindere, deși ne promite operativitate, date și filtre, totuși găsim doar o serie de pdf-uri.
Registrul electronic unic de evidență a patrimoniului municipiului Chişinău. Captură de pe platforma transparenta.chisinau.md.
Alte secțiuni includ informație despre licitațiile publice, notificările în comerț, certificate și autorizații, care și așa se regăseau pe pagina primăriei chisinau.md. Este binevenit că aceste informații sunt publicate, deși structura și formatele ar putea fi îmbunătățite.
Ce este o guvernare transparentă
O guvernare transparentă înseamnă că autoritățile sunt deschise, responsabile și comunică cu cetățenii și cetățenele. Transparența poate lua diferite forme inclusiv publicarea proactivă a informației, în formate accesibile, oferirea de informație la solicitare sau organizarea unui proces decizional participativ și reprezentativ.
În lipsa acesteia, crește riscul de corupție, se diminuează încrederea în procesele administrative, iar cetățenii/ele se simt distanțați/te sau chiar excluși/se din procesul decizional.
Publicarea informației nu numaidecât crește responsabilitatea și răspunderea instituției. Există mai multe feluri în care o instituție poate publica informația pentru bifă, fără a fi cu adevărat transparentă: de exemplu, publicând un volum mare de date neprelucrate, publicând informația fără context sau în formate neaccesibile și cu limbaj tehnic. Unii autori numesc aceasta „tipul greșit de transparență” – unul care se referă mai degrabă la activități decât consecințe, rezultat și impact.
Tipul de informație pe care trebuie să o publice o primărie se regăsește în Legea privind administrația publică locală, Hotărârea de Guvern privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet și în noua Lege privind accesul la informație, care va intra în vigoare din ianuarie 2024, care include un capitol despre publicarea proactivă a informației – promovat activ inclusiv de organizația noastră.
Dincolo de publicarea proactivă a informației, transparența mai înseamnă și disponibilitatea de a oferi date la solicitare. Atunci când anumite informații nu sunt publicate – nu neapărat din rea voință, ci din lipsă de resurse umane sau tehnice, de exemplu, sau a neînțelegerii de ce o informație este de utilitate publică – aceasta poate să fie solicitată. Legea privind accesul la informație oferă acest drept oricărei persoane, iar orice instituție publică este obligată să ofere această informație în termenul legal de 15 zile lucrătoare.
Pentru ca o instituție să fie transparentă, după ce aceasta publică toată informația de utilitate publică sau o oferă la solicitare este ca orice cetățean, asociație, instituție să poată veni cu sugestii, recomandări, sesizări folosind acea informație. Legea privind transparența în procesul decizional prevede felul în care orice cetățean/ă se poate implica în procesul decizional, iar Codul Administrativ explică instrumentul de „petiție”. Pe lângă instrumentele legale, fiecare instituție poate dezvolta altele pe care le consideră mai eficiente în implicarea cetățenilor în procesele decizionale.
Pe lângă toate cele enunțate mai sus, pentru ca transparența să aibă într-adevăr un impact, mai ales în ceea ce ține de diminuarea corupției, aceasta trebuie să fie însoțită de mecanisme funcționale prin care cetățenii/ele și societatea civilă să poată acționa atunci când există riscuri de corupție. Bunăoară, dacă cetățenii/ele participă la consultări publice despre planuri urbanistice zonale, care ar prevedea schimbarea destinației unui teren din zonă comercială în una rezidențială cu densitate înaltă, iar aceste propuneri ar încălca drepturile lor și nu ar respecta legislația, ei trebuie să aibă instrumente de a acționa pentru a bloca asemenea decizii sau cel puțin a obține un compromis care le-ar proteja drepturile.
Este Primăria Chișinău o instituție transparentă?
Cu siguranță, o instituție nu poate spune singură despre sine că este cea mai transparentă. Pentru a măsura transparența unei instituții trebuie dezvoltată o metodologie, care să ia în calcul diversele aspecte ale transparenței; iar pentru a spune că „este cea mai transparentă”, această metodologie trebuie să fie aplicată și altor instituții.
Măsurarea transparenței a dat bătaie de cap multor organizații, pentru că sunt diverși indicatori care trebuie luați în seamă, a căror pondere este dificil de evaluat. Totodată, mai trebuie și de luat în calcul contextul local, nu doar de „împrumutat” metodologii. Bunăoară, unele localități din Republica Moldova, nu vor avea o pagină web, de exemplu, pentru că este o localitate mică și nu are resurse umane și financiare, în același timp, respectă legea în informarea publicului utilizând alte canale care sunt accesibile.
La Centrul de Politici și Reforme lucrăm cu instituții centrale și primării, pentru a evalua transparența acestora din perspectiva la câțiva piloni: publicarea proactivă pe paginile web, procesarea solicitărilor de informații și a petițiilor și felul cum sunt promovate și desfășurate consultările publice și cum sunt utilizate recomandările din partea instituțiilor sau cetățenilor interesați.
Este o metodologie care oricum nu ne permite să evaluăm în general transparența instituției, dar putem să lucrăm cu persoanele responsabile pentru a îmbunătăți doar aceste aspecte.
Una din metodologiile oferite des ca exemplu este cea dezvoltată de reprezentanța Transparency International din Portugalia. Primul pas a fost să formeze o echipă de 15 persoane care reprezentau diverse instituții guvernamentale și de monitorizare, organizații neguvernamentale și mediul academic. Ulterior, au dezvoltat 76 de indicatori ce țineau de: informația despre organizare, compoziția socială și felul cum funcționează municipalitatea; planuri și planificare; taxe locale, taxe pentru servicii și altele; relația cu cetățenii ca și consumatori; transparență financiară și economică; planificare urbană și managementul utilizării terenului.
Respectiv, deși este evident, oricum accentuăm că o instituție nu poate spune despre sine că este transparentă, cu atât mai mult în lipsa unei metodologii, unor criterii sau a unei analize elementare.
La fel și afirmațiile primarului precum că: „am scos din zona gri Primăria Chișinău – din cea mai coruptă instituție din țară acum câțiva ani, de exemplu 2017, după părerea tuturor experților și sondajelor – la cea mai transparentă instituție din țară.” nu sunt decât simplă o apreciere subiectivă.
Pe lângă analiza efectuată mai sus despre platforma transparenta.chisinau.md, putem adăuga și faptul că răspunsurile primăriei la solicitări de informație, în continuare sunt sporadice, incomplete sau ignorate. De exemplu, mai multe instituții media au transmis solicitări de informație pentru a afla despre cheltuieli simple legate de concertele realizate în diasporă, dar așa și nu au primit un răspuns. Și CPR a transmis anterior solicitări de informație pentru a cere date care deja trebuiau să fie publice și anume despre proiectele de investiții care au fost finanțate parțial sau total de către autoritățile publice locale din România, inclusiv sumele totale ale proiectelor și alte detalii. Deși am primit un răspuns, acesta a fost de a căuta informație pe chisinau.md, unde aceasta așa și nu a fost găsită.
Și la capitolul participare publică, Primăria Chișinău nu excelează. Proiectele supuse consultărilor nu sunt descrise într-un limbaj accesibil, cetățenii/ele afectate de vreun proiect de decizie nu sunt invitate direct la consultări publice, iar atunci când aceștia totuși vin cu propuneri și recomandări adesea ele sunt ignorate.
Concluzii
Primăria Chișinău este o prestatoare de servicii publice, care lucrează în interesul cetățenilor/elor. Aceasta trebuie să ofere, pe de o parte, date și informație, care pot fi utilizate ușor și zi de zi de către orice persoană și, pe de altă parte, care reflectă lucrul administrației publice locale, și astfel acesta poate fi monitorizat, analizat și evaluat.
Bugetul prezentat pe platforma transparenta.chisinau.md trebuie să fie prezentat detaliat, astfel încât oricine să poată căuta și accesa informație concretă. Cetățenii/ele trebuie să știe cum se execută bugetul pe parcursul anului, iar pe platformă să fie indicate data ultimei actualizări.
Politicile și strategiile nu trebuie doar publicate, ci prezentate rapoarte intermediare de implementare și care sunt pașii următori.
Mai multe date despre cheltuieli pentru reparații, investiții și sponsorizări la fel trebuie să fie publicate, structurat și în format accesibil. Când aceste date nu sunt publicate proactiv, acestea trebuie oferite în termeni legali de către APL la solicitare. Iar deciziile care afectează municipiul trebuie consultate conform bunelor practici.
Nu în ultimul, Primăria Chișinău nu trebuie să se autodeclare „cea mai transparentă instituție”, ci să lase profesioniștii să facă acest lucru. Cu siguranță, dacă autoritățile locale ar apela la societatea civilă pentru un audit al transparenței, acest lucru ar putea fi realizat, iar recomandările propuse să fie o prioritate după alegerile locale.
Articol publicat în cadrul proiectul „Îmbunătățirea accesului la informație și promovarea transparenței instituționale”, cu susținerea National Endowment for Democracy (NED).
Conținutul reprezintă responsabilitatea CPR Moldova și nu reflectă viziunile finanțatorului.
