Autori: Violeta Andriuță și echipa CPR Moldova
Violeta este ofițeră de protecție și juristă la CPR Moldova
La finalul anului trecut, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul unei noi legi a taxei de stat. Acesta propune un șir de măsuri care vor crește simțitor costurile suportate de cetățeni atunci când se adresează în instanța de judecată. O analiză a prevederilor incluse în proiect arată că acestea încalcă accesul la justiție, iar felul în care au fost adoptate contravine standardelor de transparență în procesul decizional.
La 29 decembrie 2022, Parlamentul a votat, în prima lectură, proiectul legii taxei de stat, inițiativa legislativă fiind susținută de 52 de deputați. Autorii proiectului susțin că scopul acestuia este de a crea „un echilibru bugetar între asigurarea unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu”. Cu alte cuvinte, fiecare persoană care se adresează în instanță, va trebui să suporte cheltuieli judiciare în legătură cu examinarea cauzei sale. Astfel, cred autorii proiectului, cetățenii nu vor abuza de dreptul lor de a se adresa în judecată și vor achita corespunzător pentru „serviciile” de care beneficiază din partea sistemului de justiție.
Ce prevede proiectul?
Una din principalele prevederi ale proiectului de lege este introducerea unei taxe de timbru, în mărime de 200 lei, percepută la contul instanței de judecată de la persoanele fizice și juridice, pentru examinarea tuturor cauzelor civile, de contencios administrativ și a contestațiilor împotriva proceselor verbale cu privire la contravenții și a deciziilor agenților constatatori în procesele contravenționale. Aceste taxe sunt prevăzute pentru acoperirea cheltuielilor suportate de instanță la pregătirea pricinii pentru judecare și pentru prevenirea depunerii abuzive a cererilor în instanța de judecată.
Aceasta înseamnă că, dacă pînă acuma cetățenii puteau contesta gratuit un act administrativ – de exemplu refuzul de a furniza o informație de interes public – acum pentru aceasta va fi nevoie de a achita taxa de timbru.
În mod similar, dacă acum contestarea unei amenzi contravenționale e gratuită, potrivit noului proiect de lege cetățenii vor trebui să-și pună buzunarul la bătaie.
La fel și în cauzele civile. De exemplu, în cazul depunerii unei cereri de chemare în judecată privind încasarea datoriei în mărime de 10 mii lei, reclamantul va achita taxa de timbru 200 lei, iar în caz că nu este de acord cu hotărârea instanței, va achita repetat încă 200 lei pentru apel și, după caz, încă 200 lei pentru recurs. Totodată, dacă persoana nu are abilități de a se reprezenta singur în instanță, va contracta un avocat, serviciile căruia sunt potrivit recomandărilor Uniunii Avocaților, între 70 și 170 euro per oră. Astfel, cheltuielile juridice ajung să coste mai mult ca datoria.
De asemenea, proiectul de lege vine să ajusteze taxele de stat prin modificarea procentului de încasare din valoarea acțiunii. Astfel, pentru cererile de chemare în judecatã ce vizează litigiile cu caracter patrimonial noul proiect prevede încasarea 5% din valoarea acțiunii, față de 3% cum este în prezent. Totodată, autorii mai propun eliminarea plafonului de 25.000 de lei prevăzut pentru persoanele fizice și 50.000 de lei pentru persoanele juridice, pentru cererile de chemare în judecată ce vizează litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se produce în mod incontestabil.
La moment, persoanele fizice achită taxa de stat în mărime de 3% din valoarea acțiunii, dar nu mai mult de plafonul maxim de 25.000 lei. Însă, potrivit proiectului de lege, cetățenii vor achita 5% din valoarea acțiunii, fără să fie limitați de plafonul maxim. Spre exemplu, în cazul depunerii cererii de chemare în judecată privind încasarea datoriei în mărime de un milion de lei, acum un cetățean trebuie să plătească statului 25.000 lei (3% dintr-un milion e 30.000, dar se aplică plafonul). Dacă sunt adoptate modificările, acesta va plăti 50.000 de lei, adică dublu. De fapt, 50.200, fiindcă va fi achitată și taxa de timbru..
Totodată, taxa de stat pentru anumite cereri de chemare în judecată va fi majorată, astfel încât persoanele care se află în fața unui litigiu care poate fi soluționat mai simplu și mai rapid pe cale extrajudiciară să fie mai motivați să o facă. Astfel, dacă la moment pentru examinarea cererii de chemare în judecată privind desfacerea căsătoriei cetățenii achită 40 lei, după adoptarea legii în lectură finală vor achita 500 lei.
Autorii propun să fie taxate și unele cereri procedurale (de exemplu, cererile de amânare a ședințelor sau cele de recuzare) argumentând că astfel ar fi prevenite amânările abuzive ale ședințelor de judecată și neprezentarea participanților la ședințele de judecată.
Din punctul de vedere al autorilor noua lege va disciplina justițiabilii și va suplini bugetele instanțelor. Din punctul de vedere al drepturilor omului lucrurile arată altfel.
Cum adoptarea proiectului va limita accesul la justiție a cetățenilor?
Modificarea Legii taxei de stat, adoptată tocmai în 1992, este necesară, deoarece aceasta conține multe lacune, iar taxele judiciare nu au fost ajustate mulți ani. Totuși, adoptarea proiectului de lege, în forma actuală, va încălca accesul cetățenilor la justiție și dreptul la un proces echitabil din următoarele considerente:
Limitează nejustificat drepturile procedurale ale cetățenilor. După cum am menționat, proiectul de lege prevede, pe lângă taxele actuale, care se încasează din valoarea acțiunii, încasarea de la persoanele care se adresează în justiție și a unor taxe pentru exercitarea drepturilor procedurale – taxe pentru cererile de amânare a ședinței de judecată, cererile de recuzare și strămutare, cererile privind accelerarea procesului sau cererile privind audierea martorilor, experților, specialiștilor.
Nota informativă a proiectului de lege nu explică necesitatea aplicării taxei de stat pentru exercitarea drepturilor procedurale, iar acestea pot conduce la o serie de situații problematice în justiție.
De exemplu, dacă o persoană are un dubiu rezonabil că judecătorul ar fi părtinitor, aceasta va trebui să solicite recuzarea judecătorului. În această situație, instituirea unei taxe pentru înaintarea cererii de recuzare va însemna că, chiar dacă persoana este convinsă că judecătorul nu este imparțial, aceasta nu va putea solicita recuzarea dacă nu dispune de resurse financiare, fapt care contravine cu art. 20 din Constituție. Totodată, Codul de procedură civilă (art. 56, art. 60, art. 81) stipulează faptul că părțile, participanții la proces și reprezentanții lor au un șir de drepturi stabilite de Constituție și de lege, inclusiv drepturi procedurale, care ar trebui să fie exercitate necondiționat. În context, perceperea de taxe pentru exercitarea drepturilor procedurale va descuraja cetățenii să acceseze justiția, fapt care rezultă indirect din avizul proiectului de lege prin justificarea faptului că introducerea de taxe de stat va determina cetățenii să soluționeze litigiile pe cale extrajudiciară.
Nu previne, ci legalizează tergiversarea abuzivă a dosarelor. De asemenea, nu este rezonabilă impunerea de taxe pentru cererile de amânare a ședințelor de judecă pe motivul combaterii tergiversarii dosarelor. Tergiversarea intenționată a dosarului reprezintă un abuz, iar instanța de judecată este în drept să dispună aplicarea unei amenzi, dar nu o taxă de stat. Or, Codul de procedură civilă (art.10) stabilește faptul că instanța poate aplica sancţiuni procedurale în cazul de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. În situația impunerii de taxe pentru amânarea ședințelor de judecată, ne vom pomeni că legalizăm, de fapt, tergiversarea abuzivă a dosarelor, făcînd de fapt din aceasta ceva ce poate fi cumpărat.
Nu ține cont de situația socio-economică a cetățenilor. Totodată, proiectul de lege nu prevede posibilitatea scutirii, amânării sau eșalonării achitării de la plata taxei de stat în cazul persoanelor care nu dispun de posibilități financiare. Această situație denotă faptul că la elaborarea proiectului de lege nu s-a ținut cont de faptul că cetățenii au situație financiară diferită, iar, ca rezultat, grupurile vulnerabile vor fi afectate cel mai mult de schimbări.
În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa în cauzele Clionov vs Moldova, Malahov versus Moldova, a statuat că în cazul în care persoana nu dispune de posibilităţi financiare, taxa de stat fiind excesivă, şi ei i se refuză în înfăptuirea justiţiei pe acest motiv, atunci accesul la un tribunal este grav afectat. În același timp, în cauza SRL „Tudor Comerţ” versus Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, că în cazul în care persoana invocă lipsa surselor financiare, la înaintarea acţiunilor în judecată atunci instanţa urmează să examineze minuţios acest aspect.
Nu în ultimul rând, adoptarea proiectului de lege a avut loc cu încălcarea prevederile legii nr. 100/2017, privind actele normative ce țin de avizarea și consultarea publică, precum și prevederile legii nr.239/2008, privind transparenţa în procesul decizional. Astfel, proiectul legii a fost înregistrat pe 27 decembrie 2022, iar peste două zile a fost votat în prima lectură, aceste circumstanțe denotă faptul că autoritățile nu și-au rezervat timp pentru consultarea publică a proiectului de lege. În același timp, potrivit informației publicată de către direcția comunicare și relații publice a parlamentului, constatăm faptul că documentul proiectului de lege nu a fost consultat cu societatea civilă.
Concluzie
Cea mai mare problemă a proiectului de lege este faptul că acesta nu asigură un echilibru just între interesele statului de a încasa venituri la bugetul de stat și obligația de a asigura respectarea drepturilor cetățenilor în acces egal la justiție și protecție din partea legii. Acesta se mai bazează și pe premisa că cetățenii mai degrabă fac abuz de justiție, decât își apără drepturile. Însă, în instanță se adresează și cetățenii cărora le sunt lezate drepturile urmare a abuzurilor comise de către autorități, precum și cei care apără și promovează drepturile omului.
Activitatea instanțelor judecătorești reprezintă, de fapt, un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. Instanțele de judecată nu sunt prestatori de servicii cu titlu oneros. În aceste circumstanțe, noile taxe vor conveni celor bogați și celor cu dosare de rezonanță. Cine va avea bani, își va cumpăra recuzări, strămutări, urgentări sau amânări ale ședințelor de judecată, iar cei fără bani se vor mulțumi cu un minim de drepturi, probabil, de altă calitate. Iar, un proces judiciar va fi atât de scump, încât cei săraci și cu posibilități financiare limitate vor renunța la drepturi.
Reieșind din faptul că proiectul legii taxei de stat prezintă un interes public sporit este important ca autoritățile să nu grăbească adoptarea acestuia în a doua lectură, dar să asigurare respectarea prevederilor Legii nr. 239/2008, privind transparența în procesul decizional. Iar, în scopul îmbunătățirii proiectului și neadmiterii încălcării drepturilor cetățenilor în acces liber la justiție, este importantă asigurarea transparenței proceselor de consultare publică și coordonarea cu societatea civilă a proiectelor de acte legislative și normative promovate de către Administrația Publică Centrală.
Acest articol face parte din proiectul „Civil Liberties Watch Moldova”, implementat de Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova) cu susținerea Human Rights House Foundation și cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Conținutul reprezintă responsabilitatea CPR Moldova și nu reflectă viziunile Uniunii Europene.
