Guvernul este la etapa de finalizare și aprobare a Strategiei Naționale de Dezvoltare (SND) „Moldova 2030”. Documentul a ajuns pe masa societății civile pentru contribuții și comentarii, iar CPR Moldova a venit cu un șir de recomandări în domeniile drepturilor omului, justiției, transparenței, digitalizării, participării civice și a mediului de afaceri. În acest articol vom analiza pe scurt obiectivele strategice, acțiunile din SND și recomandările noastre ce țin de transparență, acces la informație și transformare electronică.
Transparența, accesul la informație și cooperarea cu societatea civilă
Organizația internațională Freedom House, care monitorizează dreptul cetățenilor la accesul la informație, justiție, libertățile civile și participare, în raportul „Freedom in the World 2022”, a pus nota 1 din 4 autorităților Moldovei la capitolul transparență și deschidere. Asta pentru că guvernul are restanțe la publicarea în termen a planurilor, proiectelor de politici și proiectelor de lege pentru consultare și la numirea în mod transparent a funcționarilor publici astfel încât să fie evitate acuzațiile de părtinire.
De la crearea sa, CPR a susținut că transparența și accesul la informații sunt decisive pentru o democrație veritabilă și a adus argumente pentru reformarea din temelie a acestui domeniu, în corespundere cu standardele internaționale. Considerăm că acest sector merită un loc aparte în strategie, iar pentru a trece clasa sau chiar a fi eminenți la obiectul transparență, până în 2030 trebuie să implementăm mecanisme instituționale eficiente în domeniul accesului liber la informație și transparența procesului decizional.
Deficiențele accesului la informație și mecanismele învechite de participare publică descurajează participarea cetățenilor în procesele democratice. Transparentizarea instituțiilor statului și îmbunătățirea mecanismelor de consultare va avea ca efect și o participare mai largă a cetățenilor în luarea deciziilor și în monitorizarea implementării lor.
Ce propune SND
Strategia 2030 își propune să promoveze principiile transparenței în instituții și să „asigure receptivitatea autorităților la solicitările cetățenilor”, astfel, autoritățile vor să fie mai aproape de oameni și plasează accesul la informație în prioritățile instituțiilor și în interacțiunea cu beneficiarii.
Recomandările CPR
Legislația privind accesul la informație trebuie îmbunătățită conform celor mai bune practici, inclusiv prin adoptarea unui mecanism de implementare corespunzător, iar CPR susține instituirea unei instituții independente responsabile de acest domeniu. Am scris despre asta detaliat în cercetarea „De ce și cum trebuie modificată legea accesului la informații”. Trebuie, totodată, fortificate mecanismele de disciplinare a furnizorilor de informații și publicarea proactivă, în formate accesibile și utile în timp a informației de către aceștia.
Strategia trebuie să conțină acțiuni privind îmbunătățirea și diversificarea mecanismelor de consultare și implicare a cetățenilor în procesele de luare a deciziilor și acțiuni ce țin de dezvoltarea platformelor de comunicare, coordonare și finanțarea directă a organizațiilor societății civile. Astfel, CPR recomandă dezvoltarea și promovarea unui mecanism unificat, inclusiv electronic de recepționare a petițiilor și solicitărilor de informație. Mecanismul va spori și accesul participării civice digitale a cetățenilor și va face procesul mai transparent, ușor și rapid.
Securitate cibernetică
În Indicatorul Național de Securitate Cibernetică, realizat de Academia de Guvernare Electronică din Estonia, Moldova obține 50.6 puncte din 100 și se clasează pe locul 65 din 160 de țări. Vecinii noștri România și Ucraina o duc mai bine și obțin 71 și 75 puncte. Recent, instituțiile publice din Moldova, dar și din Estonia, Ucraina și alte țări din regiune au fost ținta unor atacuri cibernetice, pe care le-au respins cu succes. Totuși, situația din regiune și războiul (inclusiv cibernetic) din Ucraina scoate în evidență necesitatea investițiilor semnificative în securitatea digitală a țării și a cetățenilor pe termen lung.
Recomandările CPR
Securitatea cibernetică face parte din domeniul de securitate a țării și, deși acesta se regăsește în analiza problemei din strategie, documentul nu conține activități sau obiective menite să sporească capacitățile de defensivă cibernetică a Moldovei. Problema securității cibernetice trebuie prevăzută în SND și trebuie introdusă în activitățile din obiectivele strategice. Astfel, conform recomandărilor noastre, autoritățile trebuie să investească în consolidarea infrastructurii de securitate cibernetică, să fortifice instituțiile de profil, precum Serviciul de Informației și Securitate și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică. Pentru a ajusta cadrul legal, a proteja datele statului și a cetățenilor și a fi pregătiți să răspundem unor crize și incidente de ordin cibernetic, Moldova trebuie să sporească cooperarea internațională și să se alinieze la cele mai sigure standarte de protecție. De asemenea, trebuie susținute și îmbunătățite programele de studiu universitar ce țin de securitatea cibernetică și intensificată conlucrarea cu companiile private din domeniul IT, pentru schimb de experiență și pentru crearea unui mediu digital sigur.
În același timp, deoarece securitatea spațiului digital nu ține doar de securitatea instituțiilor publice, dar și de cunoștințele cibernetice ale cetățenilor, de exemplu utilizarea semnăturii electronice sau instrumentelor financiare online, autoritățile trebuie să consolideze educația și cultura digitală a populației.
Servicii digitale incluzive
În 2010, Republica Moldova a ratificat convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care prevede inclusiv adaptarea și asigurarea accesului la spațiile informaționale. Strategia „Moldova 2030” conține obiective ce țin de dezvoltarea sistemelor informatice și transformare digitală a țării. Se propune excluderea documentelor pe suport de hârtie în instituțiile statului și reformarea sistemului public. Pentru a implementa reforme eficiente de transformare electronică, considerăm că incluziunea și echitatea digitală trebuie să devină o prioritate. Schimbările trebuie introduse într-un mod incluziv, având grijă de toate grupurile de beneficiari, inclusiv persoanele vârstnice, cele cu dizabilități și vulnerabile. Astfel de activități nu se regăsesc în strategie, iar introducerea lor ar fortifica aceste necesități și ar permite identificarea mai rapidă și eficientă a soluțiilor.
Ce propune SND
Strategia conține un obiectiv ce ține de „Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive și transparente”, iar printre acțiuni, guvernul își propune să sporească nivelul accesibilității la serviciile publice prin „puncte social incluzive de acces la nivel local”. Totuși, serviciile digitale trebuie dezvoltate respectând standardele de incluziune și trebuie scrise aparte, iar în recomandările pentru SND am punctat câteva din ele pe care le descriem mai jos.
Recomandările CPR
Servicii digitale pentru persoane cu dizabilități
Serviciile digitale care urmează a fi dezvoltate trebuie adaptate la utilizarea de către persoanele cu dizabilități de vedere, iar platformele deja existente, trebuie adaptate la noile standarde privind accesibilitatea persoanelor cu dizabilități, cum ar fi W3C Web Accessibility Initiative (WAI).
Servicii digitale pentru persoane vârstnice
Trebuie să urmărim standardele internaționale pentru îmbunătățirea experienței de utilizare a serviciilor publice digitale cu accent pe persoanele vârstnice. Pe lângă ajustarea platformelor digitale, trebuie să dezvoltăm programe de alfabetizarea digitală a populației, în special a populației vârstnice, cu respectarea principiului „A nu lăsa pe nimeni în urmă”.
Accesul la internet – drept social
În timpul pandemiei, elevii, studenții și lucrătorii au fost nevoiți să treacă la regim online de activitate. Atunci s-a evidențiat problema accesului la internet, mai ales în zonele rurale. Salutăm intenția guvernului de a declara accesul la internet (de bandă largă) ca drept social al omului, dar pentru a face intenția mai eficientă, recomandăm ca realizarea acestui drept să includă asigurarea infrastructurii digitale și a dispozitivelor electronice pentru fiecare.
Colectarea și gestionarea eficientă a datelor și a informației
O guvernare deschisă înseamnă date și informație ușor accesibilă cetățenilor, mass-mediei și societății civile. Moldova trebuie să își alinieze standardele de colectare și gestionare a datelor la cele internaționale privind datele deschise, cum ar fi Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (OGP).
La moment, datele oficiale nu sunt publicate în formate deschise, reutilizabile și „open source” pentru cetățeni și organizații. Instituțiile decid de sine stătător cum vor publica informația, unde și în ce perioadă a timpului. Bunăoară, pentru unele date, beneficiarii și, în special, jurnaliștii de investigație sunt nevoiți să plătească, iar astfel este exclus principiul că datele deschise sunt și gratuite. Seturile de date nu sunt arhivate corespunzător, iar cele vechi nu sunt disponibile, astfel, de exemplu nu cunoaștem cum au fost finanțate anterior partidele politice, inclusiv în campaniile trecute sau nu avem acces la bazele de date privind accidentele rutiere de până în 2015, cu toate că informația este disponibilă, dar nu public.
Ce propune SND
Strategia punctează acțiuni ce țin de sporirea accesibilității datelor guvernamentale. Astfel, autoritățile își propun să asigure accesul la date administrative pentru toate autoritățile și promovarea principiului „trasabilității datelor deschise” între autorități. Aceste acțiuni sunt menite să sporească felul în care instituțiile operează cu datele și fac schimb între ele.
Recomandările CPR
Totuși, pe lângă activitățile expuse în SND, evidențiem două necesități ce țin de colectarea și gestionarea datelor și recomandăm:
- Asigurarea schimbului de date și a informației din instituțiile publice și asigurarea principiului „un singur document”, odată ce o instituție deține un document al unui cetățean, altă instituție nu îl poate solicita de la el. Interconectarea și interoperabilitatea datelor trebuie să asigure și principiul de precompletare a formularelor care cetățenii trebuie să le îndeplinească atunci când interacționează cu autoritățile.
Implementarea principiului de dezvoltare a produselor digitale guvernamentale pe baza de instrumente „open source”, și non-proprietare, adică care nu necesită licențiere și sunt disponibile gratuit. Aceasta va economisi bugetul de stat pentru eventualele modificări și ajustări ale sistemelor și le va face mai accesibile și ușor de dezvoltat. - Asigurarea accesului și gratuitatea datelor deschise. Autoritățile trebuie să elaboreze un principiu și mecanism de colectare, gestionare și publicare proactivă a datelor publice. Promovarea publicării datelor în formate „open source” -–atunci când utilizatorul nu are nevoie de aplicații de plată, cum ar fi Excel, pentru a le vizualiza – dezagregate și ușor accesibile și reutilizabile pe platformele guvernamentale. Despre publicare proactivă și reutilizarea datelor am scris mai detaliat în analiza „e-Primăria: cum să comunice eficient online administrațiile publice locale?“. Adițional, autoritățile trebuie să creeze seturi noi de date necesare elaborării politicilor publice și să elaboreze politicile bazate pe date, știință și dovezi.
Pe lângă publicarea datelor, acestea mai trebuie să fie disponibile în timp. Astfel, CPR propune elaborarea unui mecanism centralizat, standardizat și sigur al arhivării documentelor și datelor publice pentru toate instituțiile, care să permită accesarea, analizarea și reutilizarea acestora.
Digitalizarea ONG-urilor
Salutăm includerea în SND a unui proces amplu de digitalizare a instituțiilor statului și a mediului de afaceri.
Totuși, CPR atrage atenția asupra digitalizării nu doar a instituțiilor și a business-ului, dar și a sectorului non-guvernamental. Republica Moldova are câteva mii de ONG-uri înregistrate, însă procesul de fondare și gestionare a unei organizații este unul birocratic. Respectiv, propunem digitalizarea administrării organizațiilor necomerciale întru diminuarea birocrației, astfel încât acestea să poată să își concentreze activitățile pe servicii pentru beneficiari.
Alte recomandări
În redacția actuală nu este clară legătura dintre diferite componente ale strategiei. În special, structura actuală nu permite urmărirea legăturii dintre problema identificată (de exemplu, analiza situației în domeniul de securitate sau transparență), obiectivele stabilite, indicatorii de evaluare și direcțiile de activități. Din acest punct de vedere, ar fi indicată restructurarea documentului în capitole în bază de obiective, în care să se regăsească, respectiv, contextul, obiectivele, direcțiile de activitate și indicatorii de evaluare a implementării.
SND „Moldova 2030” descrie detaliat obiectivele de transformare electronică a țării, iar recomandările CPR vin să suplinească strategia cu ariile care nu au fost acoperite, cum ar fi securitatea cibernetică, educația digitală, sisteme electronice inclusive, participarea digitală a cetățenilor și transparența. Deși unele activități se regăsesc în alte documente guvernamentale, de exemplu „Strategia pentru Transformare Digitală Moldova 2030”, SND „Moldova 2030” trebuie să conțină și soluțiile și acțiunile care răspundă la probleme prezentate în compartimentul de analiză și context al strategiei.
Prin aceste recomandări, ne exprimăm dorința ca guvernul va lua în calcul opiniile noastre și ale altor organizații pe diferite dimensiuni ale strategiei. Pentru atingerea obiectivelor din SND, CPR va contribui cu recomandări de politici și analize, monitorizarea activității autorităților, dialog și activități de implicare participare civică a comunităților și a cetățenilor.
Autor: Dan Nicorici și echipa CPR Moldova
