Autoare: Vlada Ciobanu, CPR Moldova
Pentru a avea mai multă încredere din partea oamenilor atunci cînd vine cu soluții anti-Covid, Guvernul trebuie în primul rând să ofere informații despre pandemie și explicații. Astfel cetățenii vor înțelege nu doar deciziile, dar și raționamentele din spatele lor.
Guvernul Republicii Moldova publică rapoarte săptămânale cu mai multe date legate de evoluția pandemiei: cazuri noi (inclusiv vaccinați și nevaccinați), decese (inclusiv vaccinați și nevaccinați), date dezagregate pe vârstă și regiuni. Totuși, acestea sunt mai mult de natură descriptivă, și nu numaidecât explică cum guvernarea își bazează deciziile pe date în gestionarea pandemiei.
Alte guverne din lume la fel au fost criticate de faptul că nu ar comunica deschis, corect și pe înțelesul tuturor despre evoluția pandemiei și gestionarea acesteia, ceea ce ar conduce inclusiv la încetinirea a campaniei de vaccinare.
În acest articol, analizăm datele furnizate de Ministerul Sănătății și explicăm cum ar putea fi mai bine.
Importanța datelor deschise pe timp de criză
COVID-19 a readus în atenția publicului și a factorilor de decizie importanța datelor deschise. Împărtășirea informației despre diverși indicatori relevanți legați de pandemie (numărul de infectați, de decese, distribuția după factorii demografici, corelația dintre răspândirea pandemiei și diverse politici – închiderea școlilor sau a horeca etc.) au ajutat cercetătorii, oamenii de știință, guvernele și societatea civilă să înțeleagă anumite tendințe și să vină cu soluții documentate.
Pe de altă parte, accesul liber la datele despre COVID-19, într-un format accesibil și însoțite de explicații ale autorităților și specialiștilor, înseamnă transparență și mai multă încredere din partea oamenilor față de soluțiile adoptate de guvernanți.
Datele despre infectări, decese, dezagregate pe vârstă sau sex sunt prezentate în mare parte de guverne, însă informația despre locațiile focarelor, domeniile de activitate expuse riscului, condițiile de trai și alte detalii, ar putea conduce la concluzii bazate pe știință și politici mai eficiente.
Situația datelor în lume
Multe dintre guvernele și administrațiile locale din lume au avut probleme la acest capitol. În primăvara acestui an, un raport realizat de deputații britanici concluziona că eșecul guvernului de a comunica datele din spatele deciziilor luate a diminuat impactul lor și a impus o „presiune inutilă asupra publicului”. Documentul recomanda ca fiecare ministru să explice deciziile luate, bazându-se pe date, pe știință și dovezi. Alte recomandări se refereau inclusiv la cum trebuie prezentate datele, adică în formate accesibile, iar „declarațiile publicate pe site-urile web guvernamentale trebuie să includă hyperlinkuri sau note de subsol care direcționează cititorii către datele detaliate care stau la baza oricăror numere sau statistici citate.”
În țările în care autoritățile au avut de la început o atitudine ignorantă față de pandemie, a fost obstrucționat și accesul la date . În Brazilia, în 2020, Curtea Supremă de Justiție a decis să anuleze ordinul președintelui prin care publicarea datelor despre numărul de infecții și decese a fost stopată. Iar în Mexic, cetățenii nu numai că nu au încredere în datele guvernamentale, ci și cred că lipsa de acuratețe face parte dintr-o strategie politică.
În aprilie-iunie 2020, epidemiologii de la Universitatea Stanford și alte universități din California au căutat date detaliate despre cazurile COVID-19 și date de urmărire a contactelor de la autorități, cu scopul de a identifica abordări mai eficiente pentru încetinirea pandemiei. Aceștia însă au fost refuzați, printre motive fiind volumul mare de lucru și protecția datelor cu caracter personal.
În România, o analiză recentă a CPR Moldova concluzionează că „multe informații care ar trebui să fie publice și accesibile oricărui cetățean sunt ori secrete, ori nu sunt explicate sau sunt publicate trunchiat și doar când își aduc aminte autoritățile.” Dincolo de lipsa datelor, componența grupului responsabil de comunicarea privind gestionarea pandemiei de COVID-19 a fost a fost și a rămas un mister pentru publicul larg, ceea ce sporește neîncrederea din partea oamenilor. Conform autorului articolului, Alex Damian: „Într-un univers paralel, dacă autoritățile de la București ar fi comunicat transparent toate măsurile luate în timpul pandemiei, ar fi făcut din cetățeni parteneri în combaterea pandemiei și ar fi permis accesul acestora la toate informațiile publice relevante, rata de vaccinare în România ar fi fost cu totul alta. Mult mai ridicată.”
Situația din Republica Moldova: publicăm, dar nu explicăm
De la începutul pandemiei, autoritățile moldovenești au lansat o platformă unde prezentau numărul total de cazuri confirmate, cazurile recuperate, cazurile suspecte, decesele și cazurile monitorizate în total. La fel putem vedea aceste informații în profil raional, distribuția infectărilor și deceselor după vârstă. Există și o diagramă pe care putem vedea evoluția acestor cazuri de la începutul pandemiei, la fiecare dată arătându-se cifra cumulativă de cazuri confirmate, cazuri noi, cazuri curente sau decese.
Din iulie 2021, pe platforma guvernamentală vaccinare.gov.md se publică rapoarte săptămânale, în format pdf sau ppt (power point presentation).
În ceea ce ține de răspândirea virusului, cunoaștem numărul total de cazuri, de persoane vindecate, de decese și cazuri active.
Se mai publică numărul pacienților în stare extrem de gravă, incidența, mortalitatea, rata fatalității și media cazurilor din ultimele 7 zile. Aflăm câte persoane au forme grave, forme medii și forme ușoare de Covid-19. Putem urmări numărul de teste efectuate săptămânal și câte dintre acestea sunt pozitive.
Totodată, putem vedea în care raioane este un număr mai mare de infecții, raportat la 100 000 de locuitori. De exemplu, Basarabeasca, Chișinău și Șoldănești (+ regiunea transnistreană) conduc în acest top. Raioanele Telenești, Briceni și Cantemir au cea mai mică incidență de infecții.
Mai aflăm care este vârsta medie (48 de ani), sexul (58,8% feminin), perioada medie de incubație (5 zile), mediu urban (67,4%), cazuri de import (0,9%). Este o analiză descriptivă a tuturor cazurilor de Covid.
Un alt set de date ține de testarea lucrătorilor medicali în general și în ultimele 7 zile; la fel și numărul cumulativ de copii și femei gravide infectate.
Analiza descriptivă a deceselor în total ne indică că vârsta medie este de 68 de ani, 52,7% sunt de sex feminin, 4490 de decese au fost înregistrate în total, dintre care 261 la persoane vaccinate cu schema completă, dintre care 38 în săptămâna 45. În topul mortalității distribuită în profil teritorial este Bălți, Edineț și Glodeni.
Raportul prezintă și Rt, adică rata numărul de reproducție, care este de 0,89, deși nu prezintă metodologia calculării acestuia.
În ceea ce ține de campania de vaccinare, este publicat numărul de doze recepționate a fiecărui vaccin și procentajul de utilizare a acestuia. La moment, avem 26,77% din persoane vaccinate cu schema completă și 90,68% dintre lucrătorii medicali. 56% dintre persoanele vaccinate sunt femei, iar grupurile de vârstă 19-29 și 80+ au cea mai mică rată de vaccinare – 30%.
Chișinăul, stânga Nistrului și Soroca conduc în ceea ce ține procentajul de persoane vaccinate, iar Găgăuzia, Sîngerei și Leova sunt la capătul clasamentului, cu 16% și respectiv câte 18%.
Statistica ilustrează clar impactul vaccinării lucrătorilor medicali: dacă pe toată perioada proporția medie a infectării lucătorilor medicali a fost 12%, atunci în săptămâna 46% a fost 2% – o tendință care este aproape constantă la puțin timp după începerea campaniei de vaccinare.
Ministerul mai publică procentul de persoane nevaccinate care s-au infectat în ultima săptămână (75%) și câți au reacții ușoare sau moderate (8%) după vaccin.
Ce ne lipsește la moment?
Fundamentarea deciziilor cu date și dovezi. Sociologul Vasile Cantarji de la CBS-AXA, în discuție cu CPR, constată că stăm mult mai bine decât vecinii noștri, România și Ucraina, la capitolul prezentarea datelor. Problema este însă că acestea sunt de natură descriptivă, adică deciziile privind pandemia nu se bazează pe anumite date, ci sunt mai degrabă decizii politice sau impresii de moment.
Bunăoară, în decizia a Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale din 26 octombrie 2021 s-a recomandat Ministerului Educației și Cercetării examinarea extinderii vacanței de toamnă în care este stabilit nivelul de alertă roșu. Această recomandare nu face trimitere la date concrete: câte raioane sunt sub cod roșu, câți elevi vor fi afectați de această decizie și, mai important, ce impact a avut până acum școala asupra răspândirii COVID-19 în Republica Moldova. Anterior, începutul școlii a contribuit la răspândirea virusului sau nu. În mod firesc, lipsa oricăror dovezi științifice pentru această decizie a condus la protest din partea părinților și la o petiție adresată Ministerului Educației.
Alte exemple țin chiar de informația din rapoartele săptămânale care trezesc o serie de întrebări. Cea mai mică rată de vaccinare este printre vârsta 19-29, se fac campanii de promovare printre tineri? La fel o rată mică este printre cei 80+, care sunt cauzele acestei rate mici? Acordă o atenție mai mare Guvernul acestei categorii de vârstă vulnerabilă în fața virusului? Găgăuzia, Leova și Sîngerei sunt la coada clasamentului vaccinării, se fac campanii direcționate anume spre aceste trei raioane?
Chiar și dacă admitem că aceste lucruri sunt discutate de decidenți cu ușile închise, faptul că acestea nu apar în comunicarea Ministerului sau în deciziile CNESP afectează încrederea în aceste instituții și deciziile pe care le iau.
Nu publicăm prognozele Organizației Mondiale a Sănătății, alte sondaje sau cercetări.
La începutul lunii septembrie, prim-ministra Gavrilița menționa, în cadrul unei emisiuni tv, că prognozele OMS indică că în luna octombrie vom ajunge la 3000 de infectări pe zi. Totuși, documentul la care se face referință nu este accesibil publicului. Și rezultatele studiului despre viziunile comportamentale ale moldovenilor în pandemie, efectuat periodic, sunt publicate doar parțial și sub formă de comunicat de presă și nu pot fi utilizate pe deplin de alte părți interesate.
Recent CPR a solicitat Ministerului Sănătății cele două documente precum și alte analize/studii care conțin proiecții privind evoluția pandemiei Covid-19 cu care operează Ministerul în scopul definirii răspunsului față de pandemie, care sunt de interes public maxim.
Publicarea oricăror cifre, tendințe și prognoze, de la sursă directă, poate pregăti cetățenii de anumite decizii și poate spori încrederea cetățenilor în acestea. Totodată, ar oferi accesul jurnaliștilor, cercetătorilor și societății civile la informație care i-ar putea ghida în activitatea lor și susține guvernarea în anumite campanii de promovare sau restricții.
Informație la nivel de localitate, iar în municipii la nivel de sector.
Informația publicată de Ministerul Sănătății oferă date doar la nivel de raion și nu este clară distribuția acestora pe localități sau, în cazul orașelor mai mari – pe sectoare. O astfel de informație, din nou, ar conduce la decizii informate din partea administrațiilor locale și o conștientizare mai mare din partea cetățenilor a impactului pandemiei în vecinătatea lor.
De exemplu, la nivel de Chișinău, datele sunt prezentate sporadic cetățenilor, cel mai des în cadrul ședințelor primăriei. Cristina Sîrbu, responsabilă de monitorizarea activității Primăriei Chișinău în cadrul Asociației „Primăria Mea”, spune că „chiar și aceste prezentări sunt, deseori, fără cifre, indicând mai degrabă tendința valurilor pandemice. Totodată, la expedierea solicitărilor de date concrete către subdiviziunile responsabile din primărie, răspunsul primit deseori este de a ne adresa către alte instituții sau că informația respectivă nu este pentru publicul larg.”
Date dezagregate zilnice
La moment, Ministerul Sănătății publică numărul de decese pe săptămână printre cei vaccinați și procentajul celor nevaccinați printre cei infectați. Or, având în vedere rata mică de vaccinare din întreaga țară, publicarea datelor vaccinați și nevaccinați, zilnic, într-un format accesibil, poate fi informație folosită de presă și de societatea civilă inclusiv pentru a promova vaccinarea.
Informări în format editabil privind rata de vaccinare, deces și infectare.
Deși se publică date, acestea sunt dificil de accesat, pentru o analiză exhaustivă. Ele sunt publicate în formatul .pdf și prezentări power point, de unde datele trebuie culese manual, iar în unele situații acestea nu sunt lizibile.
Cum sunt introduse decesele raportate greșit?
Pe 10 noiembrie, Ministerul Sănătății a informat despre un număr record de decese – 60. La scurt timp, a venit cu o explicație spunând că 9 din acele decese s-au înregistrat într-o altă perioadă. Acest tip de raportare a continuat: pe 28 noiembrie instituția a anunțat despre alte 15 decese, dintre care doar unul în ziua respectivă, restul deceselor fiind în perioada 21-27 noiembrie. Nu este clar cum sunt reflectate aceste decese pe platformele curente. Sunt modificate datele pe platforma http://gismoldova.maps.arcgis.com? Sunt făcute corectări în informațiile săptămânale prezentate până acum? Din nou, corectarea informației în formate editabile, ar fi ușurat accesul la acestea, iar în spațiul public, în comunicarea oficială, nu ar fi rămas date greșite.
Pe ce perioadă îți oferă protecție vaccinul.
O analiză care ar putea fi realizată în R. Moldova, consideră sociologul Vasile Cantarji, este analiza perioadei de protecție a vaccinului. Adică să fie analizată o dată într-o anumită perioadă de timp, statistica pe vaccinați, infectați, perioada de la vaccinare și tipul de vaccin.
Date despre infectări și rata de vaccinare a rezidenților și personalului din căminele de îngrijire pentru adulți
Deși publicăm date despre testele efectuate și cazurile de infectări a lucrătorilor medicali, aceste date pot fi completate cu cele ale rezidenților și personalului din căminele de îngrijire pentru adulți. Această categorie este la fel una din cele mai vulnerabile în fața virusului, lucru demonstrat de experiența din țările europene arată că persoanele din aziluri pot fi dramatic afectate, în lipsa unei atenții sporite din partea autorităților. Analiza separată a acestor date ar permite luarea măsurilor rapide de protecție a celor vulnerabili și monitorizarea acestor măsuri de către societate.
La ce populație ne raportăm totuși?
Una din problemele statisticilor din țară, este la ce număr de populație ne raportăm. Autoritățile utilizează cifra de 3,4 milioane de cetățeni. Pe când Biroul Național de Statistică indică o populație fără stânga Nistrului de 2,6 milioane. Dacă ar fi de ajustat cifrele, ar reieși probabil că avem o rată mai mare de vaccinare. Asta, la rândul său, ar corecta impresia generală despre acceptabilitatea vaccinului anti-Covid în societate.
Concluzie
Varietatea de date, dezagregate, în formate accesibile, corectate, atunci când este cazul, sunt esențiale pentru informarea cetățenilor și pentru activitatea presei, societății civile și cercetătorilor. La fel, oricare studii, de care dispune guvernarea, trebuie făcute publice, iar politicile și deciziile acesteia trebuie fundamentate pe date, știință și dovezi.
Deschiderea totală a autorităților în fața cetățenilor referitor la ceea ce cunoaște (și nu cunoaște) despre pandemie le-ar permite celor din urmă, cel puțin să înțeleagă motivele din spatele deciziilor și, eventual, să le accepte, ca fiind justificate.
Pe termen scurt, Guvernul ar trebui, cel puțin: 1) să facă publice datele de care dispune dar care le ține pentru sine; 2) să publice datele de care dispune în formate mai accesibile; 3) să definească noi indicatori/categorii de care are nevoie pentru a răspunde mai eficient pandemiei; 4) să revizuiască modul în care își motivează deciziile legate de pandemie (în special restricțiile) pentru a aduce cât mai multe argumente științifice despre evoluția pandemiei, eficiența unei măsuri sau alteia și efectele așteptate de la aceste măsuri, dar și să analizeze impactul acestora asupra drepturilor omului; 5) să comunice și să explice aceste decizii cât mai complet și accesibil pentru cetățeni.
Lupta cu dezinformarea începe de la prezentarea, explicarea și contextualizarea datelor.
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Libertatea întrunirilor și drepturile conexe în gestionarea pandemiei Covid-19”, implementat de CPR Moldova (Centrul de Politici și Reforme) cu susținerea Fundației Soros Moldova.
