Autoare: Vlada Ciobanu, CPR Moldova
Contactul cu cetățenii este esențial într-o campanie electorală. În pandemie, organele electorale trebuie să ofere instrucțiuni clare pentru participanții la alegeri, iar partidele politice trebuie să monitorizeze acțiunile activiștilor pentru respectarea tuturor normelor sanitare. Exemplele din alte state arată că recomandările trebuie să fie cât mai detaliate, de exemplu, în ce condiții sunt permise întrunirile în interior sau faptul că fiecare trebuie să aibă pixul său. În Republica Moldova nu există asemenea instrucțiuni și deja am văzut încălcări ale restricțiilor în cadrul concertului de hramul orașului Bălți sau a unor întruniri electorale în încăperi.
Campania electorală înseamnă mobilizarea resurselor candidaților pentru a obține voturile unor grupuri de cetățeni, într-o perioadă restrânsă de timp. Este o oportunitatea să fie discutate politici, idei și soluții, astfel încât alegătorii să poată face o alegere informată. Tradițional, pentru a comunica mesajul campaniei și principalele politici, se utilizează o varietate de instrumente offline: mersul din ușă în ușă, întâlniri cu alegătorii, distribuție de pliante, afișaj electoral, evenimente publice – concerte, competiții, marșuri sau online: publicitate, discuții live, întâlniri, evenimente online de colectare de fonduri și altele.
Pandemia de COVID-19 a creat o serie de dificultăți pentru alegeri: atât pentru organizarea propriu-zisă a alegerilor de către organele electorale, cât și pentru campania electorală – cum să contactezi cu alegătorii, cum să faci colectări de fonduri sau cum să îți înregistrezi candidatul sau candidata în caz că este nevoie de semnături. Politicienii și politicienele au început să folosească instrumentele online de campanie de aproape două decenii. În pandemie utilizarea acestora s-a intensificat, totuși candidații au continuat să contacteze offline cu potențialii alegători.
În februarie 2021, IDEA (Institutul pentru Democrație și Asistență Electorală) publică un studiu în care analizează campaniile electorale din 2020, 52 la număr, și impactul COVID asupra lor.
Conform acestuia, aproape jumătate din țările studiate au avut anumite limitări în desfășurarea campaniilor, dictate de restricțiile legate de libera circulație și de desfășurare a întrunirilor publice. Multe dintre ele se refereau la un număr limită de participanți la evenimente sau interzicerea completă a întrunirilor politice. Bunăoară, în iulie 2020, Singapore a interzis în totalitate mitingurile politice și întrunirile, la fel și Croația, Republica Dominicană, Iordan și unele state din SUA. În Muntenegru, întrunirile erau limitate la 100 de persoane, iar evenimentele au fost interzise înainte de alegeri.
Mersul din ușă în ușă a fost, în mare parte, permis; cu anumite recomandări sau restricții, de exemplu, păstrarea distanței de 1 metru, participarea în grupuri nu mai mari de cinci persoane și purtarea obligatorie a măștii. Totodată, în unele țări organele electorale au elaborat instrucțiuni pentru desfășurarea campaniei.
Desigur, în multe cazuri, aceste reguli nu au fost în totalitate respectate, iar Moldova nu a fost o excepție.
Creșterea rapidă a cazurilor de COVID-19 din India este pusă și pe seama alegerilor și nerespectării restricțiilor. Astfel, la sfârșitul lunii februarie, în India, crește numărul de infectați, iar în aprilie ajunge și la peste 330 000 de mii de cazuri noi pe zi. Aceasta a coincis cu alegerile din mai multe state indiene. Campania electorală a însemnat evenimente politice cu mulți participanți, fără măști și fără distanța fizică. Atât activiștii de partid, cât și candidații, nu respectau restricțiile, conform BBC. Comisia electorală din India a avertizat în privința la astfel de întruniri, deși se pare că fără vreun rezultat. La 22 aprilie, a fost impusă o limită de 500 de persoane participante la un eveniment, atâta timp cât se respectă restricțiile. În statul Tamil Nadu, comisia a fost mustrată public de o instanță pentru că nu a luat măsuri mai devreme pentru a opri mitingurile publice mari, plasând vina pe aceasta pentru al doilea val de COVID. Totuși, cazurile au crescut și în regiunile în care nu au fost alegeri, respectiv numerele record de cazuri noi de Covid au avut și alte cauze.
Experții spun că, chiar dacă evenimentele se petrec afară, dacă nu este păstrată distanța și, mai ales, dacă se strigă, acestea pot contribui la răspândirea virusului.
Situația în Republica Moldova
În general, de la începutul pandemiei, restricțiile legate de stoparea răspândirii COVID-19 au fost în mare parte încălcate de către cetățeni și autorități. Acestea de cele mai multe ori erau confuze, se schimbau fără vreo claritate sau erau disproporționate, cum a fost cazul interzicerii întrunirilor și măririi numărului de zile pentru a răspunde la solicitări de informație sau petiții.
În cadrul unui raport preliminar de observare a alegerilor prezidențiale din toamna anului 2020, elaborat de OSCE și ODIHR, se menționează că restricțiile legate de pandemie nu au fost întotdeauna respectate. La unele evenimente politice organizate întru susținerea candidatei Maia Sandu au participat câte 300-400 de persoane (în Căușeni, Ștefan Vodă și Ungheni), iar la două dintre cele întru susținerea lui Igor Dodon s-au observat peste 1000 de persoane – la Vulcănești și Comrat. Dincolo de asta, rețelele de socializare au fost împânzite de fotografii reprezentând unii lideri fără mască, alții cu grupuri de cetățeni, care de departe nu respectau distanța socială.
Raportul final de monitorizare a alegerilor concluzionează însă că:
„Libertatea de întrunire pașnică a fost respectată în campanie și toți candidații au avut întâlniri cu alegătorii, chiar dacă restricțiile COVID-19 au limitat participarea la evenimente publice. Cei mai mulți candidați au făcut agitație electorală, de asemenea, agitație din ușă în ușă, pliante, postere, mass-media, precum și intens prin intermediul platformelor de rețele sociale.”
Pe fundalul descreșterii cazurilor de COVID-19, de vaccinare a populației și de relaxare treptată a unor restricții, este important totuși ca politicienii să își asume desfășurarea campaniilor electorale protejând cetățenii și cetățenele.
Care sunt recomandările de desfășurare a campaniei pe timp de COVID
Recomandările organelor electorale moldovenești despre desfășurarea campaniei electorale lipsesc. În campania prezidențială, CEC a publicat o instrucțiune mai degrabă despre desfășurarea propriu-zisă a alegerilor, deși menționează despre purtarea măștilor, păstrarea distanței fizice și spălarea mâinilor.
Un șir de recomandări din martie 2021, elaborate de către Guvernul Marii Britanii, prevede ca activiștii să evite întâlnirile în interior, discuțiile despre organizarea și planificarea campaniei să fie organizate online sau la telefon, iar atunci când iau ziare sau alte materiale de campanie, procesul trebuie să se limiteze la câte o persoană. La fel, atunci când merg din ușă în ușă, activiștii de partid trebuie să respecte distanța de doi metri între ei și potențialul alegător.
Totodată, partidele politice trebuie să se asigure că fiecare participant nu este infectat cu COVID-19, iar dacă prezintă anumite simptome, trebuie să se autoizoleze.
Organul responsabil de administrarea proceselor electorale în una din provinciile canadiene vine cu sfaturi mai detaliate: fiecare trebuie să aibă pixul său, să fie minimizat contactul cu ușile, soneriile sau alte părți ale unei case, să fie evitat contactul cu animalele de casă, iar la evenimentele offline din interior să fie maxim 6 persoane cu păstrarea distanței. Totodată, pentru acest tip de întruniri (de regulă, organizat pentru colectări de fonduri), este necesar de înregistrat numele și informația de contact a persoanelor.
Aceștia la fel recomandă evenimente online sau evenimente afară, cu păstrarea distanței de 2 metri și cu oferirea de dezinfectant.
Autoritățile din Țara Galilor indică că numărul de activiști trebuie să fie minim și să nu depășească șase persoane. În cazul în care ei nu locuiesc împreună, ar trebui să păstreze distanța de 2 metri. Un singur activist ar trebui să discute cu cetățeanul la ușă, dar nu ar trebui să intre în interior și ar trebui să păstreze distanța de doi metri.
Până la urmă, fiecare își ajustează instrucțiunea după restricțiile care sunt în vigoare.
Ce ar trebui să facă partidele din Republica Moldova?
Chiar dacă scade numărul de infectări, nu înseamnă că pandemia s-a oprit. Mai mult, procentajul de persoane vaccinate este de departe cel recomandat pentru imunitate colectivă.
Activiștii de partid ar trebui instruiți despre măsurile de protecție a lor și a celor cu care vor contacta.
Interacțiunile fizice cu cetățenii trebuie evitate. Întrunirile cu alți activiști sau susținători ar trebui să aibă loc afară, cu purtarea măștilor și respectarea distanței fizice și cu asigurarea de dezinfectant. Pentru a evita aglomerația, organizatorii pot pune limitatoare fizice sau indicatoare. Persoanele cu vârsta de 60+ ani ar trebui încurajate să nu participe la întruniri, acestea pot fi contactate prin telefon sau din ușă în ușă.
În cadrul evenimentelor, organizatorii trebuie să colecteze numele și datele de contact ale participanților, pentru a ține evidența și eventual să anunțe în cazul unei persoane infectate, la fel să asigure măști și dezinfectant.
Concertele electorale pot fi organizate cu un număr limitat de participanți, cu păstrarea distanței sociale sau, în cazul în care acestea nu pot fi asigurate, pot fi transmise online.
În lipsa unor instrucțiuni din partea Comisiei Electorale Centrale, dar și a unor angajamente publice din partea partidelor politice de a desfășura campania electorală în conformitate cu anumite reguli menite să împiedice răspândirea virusului, deja asistăm la încălcări grave din partea unor concurenți electorali. Or, concertul de hramul orașului Bălți cu mii de participanți, fără distanță și în mare parte fără de măști, dar și alte întruniri electorale în încăperi, cu persoane care nu respectă regulile indică că este necesară o mai multă atenție din partea autorităților din domeniul sănătății publice, a CEC-ului, a societății civile și a concurenților electorali asupra acestei probleme.
Concluzie
Această pandemie ne-a învățat că nu poți fi prea precaut. Descreșterea numărului de cazuri și avansarea campaniei de vaccinare sunt semne a îmbunătățirii situației în Moldova, însă, după cum arată experiența altor state, relaxarea excesivă în așa situații e foarte periculoasă. Experiența democrațiilor în pandemia de Covid a arătat că nu atât organizarea sau neorganizarea alegerilor și campaniilor electorale e periculoasă, cât felul în care sunt organizate. Acolo unde s-a acționat prudent, au existat reguli și îndrumări clare pentru participanți și o responsabilitate generală a politicienilor și activiștilor s-a putut evita exacerbarea situației de sănătate. Acolo însă, unde regulile au rămas doar pe hârtie și s-a acționat în spiritul „vechiului normal”, alegerile au contribuit la un nou val de infectare.
Partea bună este că zecile de scrutine organizate în întreaga lume pe pandemie ne dau o mulțime de modele de cum se poate de acționat. Diferitele recomandări pot fi alese și adaptate situației din Republica Moldova și practicii partidelor locale. CNESP și CEC ar putea prelua din aceste modele pentru alegerile din iulie, iar partidele politice – veni cu instrucțiuni interne pentru propriile campanii.
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Libertatea întrunirilor și drepturile conexe în gestionarea pandemiei Covid-19”, implementat de CPR Moldova (Centrul de Politici și Reforme) cu susținerea Fundației Soros Moldova.
