Autoare: Vlada Ciobanu, CPR Moldova – Centrul de Politici și Reforme
Deși situația pandemică se agravează, crește vertiginos numărul de infectări și de decese, iar locuri în spitale sunt tot mai puține, autoritățile publice locale continuă să se întrunească în ședințe offline. Mai mult, acestea organizează consultări publice care permit prezența doar fizică a cetățenilor și fără opțiunea de a interveni online. Aceste lucruri încalcă dreptul la participare publică al persoanelor interesate sau vizate de anumite proiecte de decizii. Explicăm care este situația în Republica Moldova și ce exemple sunt în alte țări. Totodată, încurajăm autoritățile să întreprindă măsuri urgente care ar putea dezvolta și încuraja participarea cetățenilor nu doar în perioada pandemică, ci și în cea de după.
COVID-19 erodează democrațiile
COVID-19 a afectat procesele democratice în întreaga lume, țările cu instituții slabe fiind cele mai vulnerabile. Un raport Freedom House constată că: „guvernele au reacționat angajându-se în abuzuri de putere, reducând la tăcere criticile și slăbind sau închizând instituții importante, subminând deseori chiar sistemele de responsabilitate necesare pentru protejarea sănătății publice.” Pe lângă aceste încălcări grave și evidente, sunt și măsuri antidemocratice mai subtile – cele legate de participarea publică. Acestea nu afectează direct și imediat democrația, dar o erodează treptat.
În țările cu instituții slabe, cum e Republica Moldova, unde autoritățile abia sesizează rolul transparenței, a consultărilor și participării publice, unde grupurile de cetățeni activi abia încep a revendica consecvent aceste drepturi, pandemia a însemnat un pas înapoi, distanțând și mai mult oamenii de procesul decizional.
Participarea publică este un termen general care cuprinde un spectru mare de instrumente: consultări/discuții/dezbateri publice, implicare în grupuri de lucru, participarea în comisii sau în consilii, sondaje și chestionare, petiții individuale și colective etc.
În acest text ne vom referi la participarea publică la nivel local și în special la felul în care administrațiile publice din țară s-au ajustat sau nu provocărilor cauzate de pandemie.
Ședințe online?
Potrivit Legii privind administrația publică locală, orice cetățean are dreptul să participe la ședințele consiliului local, iar primăriile sunt obligate să organizeze consultări publice în cazul deciziilor care afectează o parte sau întreaga localitate. Când a fost instituită starea de urgență în țară (17 martie – 15 mai), au existat tentative în mun. Chișinău de a transfera ședințele Consiliului Municipal online. Consilierul PAS, Dumitru Ivanov, a și propus un proiect de decizie care prevedea mai multe schimbări la Regulamentului privind constituirea și funcționarea Consiliului municipal Chișinău. Proiectul propunea ca, în caz de situații excepționale, ședințele comisiilor de specialitate și ale Consiliului să fie organizate online, cetățenii să poată participa prin înscrierea pe platforma online cu câteva ore înainte de ședință, iar consilierii să ia deciziile prin vot nominal (la moment se votează din numele întregii fracțiuni).
Proiectul de decizie așa și nu a devenit realitate, iar consilierii au revenit la întrunirile offline, doar că într-o sală mai mare.
Aceasta este de fapt măsura luată de majoritatea administrațiilor publice locale: de a se muta în săli mai mari, pentru a putea asigura păstrarea distanței fizice. Desigur, asta a rămas la discreția fiecărei administrații. Unele continuă lucrul în sălile mici de altădată și argumentează că prezența cetățenilor nu este recomandată. Altele însă au creat locuri special amenajate pentru prezența publicului.
Atunci cel puțin transmisiune online
Pentru că administrațiile publice locale nu au vrut să găsească soluții de a petrece ședințele consiliilor online, ar putea cel puțin să asigure condiții pentru participarea cetățenilor online. Primul pas ar fi transmisiunea live a ședințelor consiliilor locale, comisiilor de specialitate sau a altor discuții importante, cu posibilitatea ca cei interesați să poată interveni online.
Ședințele Consiliului Municipal Chișinău se transmit în direct. Inițial transmisiunea era asigurată de compania privesc.eu, dar acum, după mai multe apeluri publice, deja de către Primărie. În alte localități însă plasarea online a ședințelor poate cauza dispute.
Este deja cunoscut cazul de la Durlești, când consilierii locali au interzis Asociației Obștești PrimăriaMEA or. Durlești să transmită live ședința consiliului local. Motivul a fost că nu sunt înregistrați în calitate de operatori de date cu caracter personal. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), în plină pandemie, a publicat o opinie în care spune că legea:
„nu instituie dreptul cetățenilor, asociațiilor şi altor părţi interesate de a înregistra și plasa ședințele consiliilor locale în spațiul on-line, ci oferă oportunitatea persoanelor interesate de a participa în procesul decizional.”
Centrul mai menționează că prin plasarea online a ședințelor „se va oferi acces la anumite informații care sunt puse în discuție în cadrul ședințelor, nu doar părților interesate din localitatea respectivă, dar unui număr nelimitat de persoane”. Totodată, „problematica discutată în cadrul ședințelor nu se referă doar la activități privind organizarea administrativă a localității, dar și cazuri/spețe individuale care vizează persoane fizice concrete, care pot dezvălui anumite aspecte ale vieții private.”
Ulterior, după mai multe critici, CNPDCP a venit cu precizări și a recomandat ca consiliile locale să vină cu reglementări clare despre care ședințe/parte a ședințelor urmează a fi înregistrate și plasate în spațiul public și cine sunt persoanele desemnate/autorizate pentru înregistrarea ședințelor și difuzarea acestora în spațiul public, în condițiile legale.
În continuare însă, mai multe administrații publice locale nu permit filmarea ședințelor consiliilor sau plasarea lor pe pagina web a autorității. La Durlești autoritățile au permis, după multă presiune publică, acest lucru.
Totuși, la moment, nu este vreun mecanism oficial prin care cetățenii să se poată înregistra pentru a avea intervenții online la ședința consiliilor locale.
Consultările publice de bifă
Consultările publice nu au fost niciodată punctul forte al autorităților locale din Moldova, iar justificarea tradițională este lipsa de interes al cetățenilor. Acum, chiar și micile progrese înregistrate la capitolul implicare în luarea deciziilor sunt zădărnicite.
În mare parte, consultările publice se fac offline. Cetățenii pot să transmită online anumite recomandări; dar nu pot participa decât offline la discuții. În unele situații, în mun. Chișinău se fac transmisiuni live, iar cetățenii pot interveni prin ZOOM – însă sunetul slab și imaginea necalitativă descurajează participarea publică.
Au fost și consultări exclusiv online. De exemplu, în una din rundele de consultare legate de regulamentul privind publicitatea stradală a mun. Chișinău au reușit să participe peste 60 de persoane, fără obstacole tehnice. Însă practica nu a devenit regulă. În continuare, sunt anunțuri de consultări publice, cu limita de participare stabilită la 50 de persoane, fără opțiunea de a interveni online.
Recent, Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a mun. Chișinău a adoptat o nouă hotărâre prin care se conformează hotărârii de Guvern în ceea ce ține gestionarea situației pandemice. Astfel, persoanele a cărei prezență fizică nu este strict necesară sunt încurajate să lucreze la distanță, iar numărul de participanți la evenimente a fost diminuat de la 50 la 20 de persoane. Chiar și în aceste condiții, Primăria sau preturile subordonate ei organizează consultări publice, fără a asigura participarea online a celor care nu se pot sau refuză să fie prezenți fizic.
Cum se încalcă dreptul la participare publică?
Prin toate cele trei aspecte menționate mai sus – lipsa unor mecanisme de a interveni online la ședințele consiliilor; limitarea dreptului de a transmite online ședințele consiliilor și alte discuții public în mai multe localități și consultările publice offline – se restricționează dreptul la participare publică. Bunăoară, ședințele care sunt offline expun unui risc direct aleșii locali sau funcționarii publici care sunt în vârstă sau au anumite boli sau locuiesc acasă cu persoane vulnerabile. Totodată, acestea descurajează prezența cetățenilor conștienți de riscurile pandemice și recomandările de sănătate publică.
Prin restricționarea transmisiunii live a ședințelor, oamenii nu pot ști cum sunt promovate interesele lor în consilii și cum votează aleșii locali. Iar organizarea consultărilor publice exclusiv offline, privează o bună parte a cetățenilor de posibilitatea de a veni cu sugestii, critici sau recomandări. Pe lângă faptul că exclude cetățenii și cetățenele în vârstă sau cu vulnerabilități care nu vor să se expună riscurilor legate de Covid, ședințele fizice implică pentru mulți alții utilizarea transportului public pentru călătorii care nu sunt, pînă la urmă, esențiale, motiv care descurajează participarea. Aceste situații pot conduce la legitimarea deciziilor care nu sunt numaidecât în interesul locuitorilor.
Ce fac alții mai bine?
Încă din primăvara lui 2020, proiectul de decizie al consilierului municipal PAS, Dumitru Ivanov, făcea trimitere la organizarea ședințelor în Cluj-Napoca, România. De la începutul pandemiei aceștia au făcut schimbările necesare, astfel Primarul General, Secretarul Consiliului, Președintele de ședință și personalul necesar se află în sala de ședință cu respectarea tuturor normelor sanitare impuse. Consilierii participă la ședință prin intermediul unei platforme online de videoconferință. Se intonează imnul, se adoptă ordinea de zi și decurge ședința propriu-zisă. Proiectele propuse se votează electronic. După epuizarea ordinii de zi ședința se declară închisă. Ședința consiliului este transmisă live, în cazul Clujului a fost făcut stream pe YouTube, ca orice cetățean să o poată urmări. La fel și ședințele comisiilor de specialitate se desfășoară în regim online.
În continuare, la Cluj se fac astfel ședințele:
În timpul pandemiei de coronavirus, guvernul britanic a eliminat temporar cerința legală pentru ca autoritățile locale să organizeze ședințe publice în persoană. Aceasta înseamnă că consiliile au puterea de a organiza ședințe publice prin utilizarea tehnologiei de conferințe video sau telefonice. Același lucru s-a întâmplat și în Statele Unite ale Americii.
Ce trebuie de făcut mai departe?
Pandemia de COVID forțează statele și orașele să digitalizeze serviciile publice, iar aceasta poate fi o oportunitate bună pentru a încuraja implicarea cetățenilor și nu invers, cum e în țară acum.
În condițiile în care în Moldova, situația pandemică se agravează, următoarele săptămâni așteptându-se noi recordări de infectări și decese, iar vaccinarea cetățenilor încă nu a început, ședințele consiliilor și ale altor agenții sau instituții care discută, dezbat și votează chestiuni de interes public trebuie să fie petrecute online, iar cetățenii să aibă ocazia să intervină.
Este o ocazie de a insista ca ședințele acestor organe să fie mereu transmise online. Tot de ce au nevoie acestea este un telefon mobil, deși, în timp, pot fi făcute achiziții de camere de filmat profesioniste.
În situațiile în care se discută date cu caracter personal, este de datoria autorității publice să oprească filmarea sau sunetul și să protejeze viața privată a cetățenilor. Aceasta ar fi o măsură proporțională și necesară, spre deosebire de interzicerea completă a difuzării ședințelor.
Același lucru trebuie să fie practicat și în cazul consultărilor publice.
Am discutat cu activiști din afara Chișinăului care au spus că un minim care poate fi realizat este transmisiunea live a ședințelor consiliilor și comisiilor și ale consultărilor publice. Astfel, locuitorii nu trebuie să cheltuie timp pe drum, mai mult, se pot implica și cei din diasporă pentru a îmbunătăți prin recomandările lor anumite proiecte de decizie.
Cu aceste intervenții fără mari cheltuieli din partea autorităților atât centrale, cât și locale, micile exerciții de participare democratică pot să continue și, mai mult, să ia amploare.
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Libertatea întrunirilor și drepturile conexe în gestionarea pandemiei Covid-19”, implementat de CPR Moldova (Centrul de Politici și Reforme) cu susținerea Fundației Soros Moldova.
