Autor: Alex Damian, expert asociat în cadrul CPR Moldova și cercetător în cadrul CRPE România
România se pregătește de alegeri parlamentare în data de 6 Decembrie 2020. În diasporă însă, inclusiv în Republica Moldova, votul se va desfășura timp de două zile, în zilele de 5 și 6 decembrie 2020 pentru a evita aglomerația la secțiile de votare. După alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 și cele locale din septembrie 2020, alegerile parlamentare sunt ultimul rând de alegeri pentru următorii patru ani în România. Urmează astfel o perioadă îndelungată fără alegeri, cu posibilitatea formării unui guvern pro-european la București, care să poată dispună și de o majoritate confortabilă în Parlament.
Iar pentru parcursul european al Republicii Moldova cine conduce guvernul de la București este important. România a reușit numai parțial să susțină o mișcare reformatoare la Chișinău, fiind criticată în ultimii ani pentru opțiunea sa de a-l susține pe oligarhul Plahotniuc sau de a nu reacționa când la Chișinău statul de drept și justiția erau călcate în picioare. Desele guvernări social-democrate de la București din ultimii ani au ignorat ce se întâmplă la Chișinău, iar președintele Klaus Iohannis, deși votat într-o proporție covârșitoare de moldoveni atât în 2014, cât și în 2019, a fost mai mult absent în această dezbatere.
Bucureștiul a promis multe Chișinăului, dar a reușit puține. Nu există o autostradă care să lege Republica Moldova de România sau de coridoarele europene de transport, interconectarea energetică lipsește, fie că vorbim de gaz sau electricitate, posturile media românești aproape nu există la Chișinău, iar suportul oferit societății civile este limitat.
Pentru partidele politice de la București, Republica Moldova este însă importantă. Sau cel puțin așa transmit și în aceasta campanie, multe dintre ele dedicând capitole importante în programele electorale Chișinăului. Promisiunile către Chișinău cresc însă exponențial doar în timpul campaniilor electorale pentru a câștiga voturile diasporei de peste Prut (și a celor peste 1 milion de moldoveni cu cetățenie română).
Sondajele de opinie mizează pe o viitoare guvernare PNL-USR PLUS, două partide ce au susținut parcursul european al Republicii Moldova în ultimii ani, dar care se află în relații tensionate la București. PNL, partid mult mai vizibil la Chișinău, a beneficiat recent și de o declarație de suport din partea Maiei Sandu. De cealaltă parte, USR PLUS, partid preferat de electoratul tânăr și de diaspora românească, are o vizibilitate modestă la Chișinău. În alegerile europarlamentare din 2019, USR PLUS a obținut peste 40% din voturile diasporei, însă numai 9% în Moldova.
Să le luăm pe rând și să explicăm ce valori susțin partidele românești, cum se văd ele dinspre România, dar și ce promit Republicii Moldova.
Partidul Social Democrat (PSD)
Unul din cele două mari partide românești, alături de Partidul Național Liberal, PSD și-a început declinul după alegerile europarlamentare din 2019 și condamnarea liderului partidului, Liviu Dragnea, la închisoare. PSD a dominat executivul de la București timp de trei ani, între 2016 și sfârșitul lui 2019, o perioadă care a marcat un regres puternic al statului de drept în România. În această perioadă au avut loc mișcări ample de protest, culminând cu cele mai mari manifestații de după perioada comunistă ce au strâns doar în centrul Bucureștiului aproape 300.000 de oameni.
PSD a câștigat alegerile parlamentare precedente în România cu aproape 45% pe o platformă populistă, însă a eșuat să livreze ceea ce a promis. Scorul electoral în alegerile europarlamentare din mai 2019 s-a înjumătățit, iar candidatul partidului în cursa prezidențială din 2019, Viorica Dăncilă, a suferit o înfrângere umilitoare în fața președintelui în funcție, Klaus Iohannis. A fost un vot de blam pentru un partid care s-a remarcat în ultimii ani doar prin scandaluri de corupție și încercarea de stopare a luptei anticorupție.
Pentru Republica Moldova, PSD este sinonim cu partidul lui Vladimir Plahotniuc, PDM. PSD a fost principalul aliat al PDM la București și la Bruxelles, a închis ochii la orice derapaj al guvernării PDM, și a susținut puternic narativele democraților moldoveni în cele două capitale. Pentru cine își aduce aminte, rând pe rând prim miniștri români Mihai Tudose sau Viorica Dăncilă au venit la Chișinău pentru a susține guvernele PDM, iar Gabriela Firea, pe atunci primarul Bucureștiului, își declara suportul pentru Silvia Radu, candidatul „independent” susținut de PDM.
Partidul Național Liberal (PNL)
PNL reprezintă principalul susținător al celor două partide pro-europene de la Chișinău, Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Politică Demnitate și Adevăr. Fac parte din aceeași familie politică europeană, a popularilor europeni, iar recent Maia Sandu a declarat că votul partidului ei va merge către PNL ținând cont de această apartenență politică. Cel mai probabil și PPDA-ul va avea aceeași opțiune.
PNL este și partidul de guvernământ din România, favorit în alegerile din acest an, și partidul președintelui Klaus Iohannis. Cu o agendă pro-europeană, PNL a susținut substanțial Republica Moldova în ultimii ani, iar europarlamentarii săi, în special Siegfried Mureșan, s-au remarcat printr-un suport consistent acordat Chișinăului. Programul electoral al partidului include numeroase prevederi privind Republica Moldova, însă majoritatea sunt extrem de generale și vagi și se referă la securitatea energetică a Chișinăului, intensificarea parteneriatului strategic dintre cele două state, reformarea politicii de acordare a burselor pentru etnicii români, etc.
Este însă un partid contestat puternic în România în ultimele luni, în special din cauza încurajării traseismului politic și a primirii a numeroși membri PSD în rândurile sale, a numirilor clientelare în funcții publice și a eșecului în a livra reformele promise. Numeroase investigații ale jurnaliștilor români au arătat un modus operandi similar cu cel al PSD: numiri ale membrilor de partid în funcții cheie, fără niciun fel de pregătire în domeniu. Atât președintele Klaus Iohannis, cât și prim ministrul Ludovic Orban, au ignorat aceste dezvăluiri, iar PNL, deși se menține pe primul loc în sondaje, a pierdut puncte electorale importante în ultima perioada.
PNL este contestat și pentru tendințele conservatoare. A susținut în urmă cu doi ani referendumul inițiat de Coaliția pentru Familie pentru modificarea unui articol din Constituție privind căsătoria care viza înlocuirea sintagmei „între soți” cu una mai restrictivă, „între un bărbat și o femeie”. Atât PNL, cât și PSD, au semnat protocoale de colaborare cu o organizație extrem de controversată, sprijinită puternic inclusiv de numeroase fețe bisericești. Organizația a fost susținută puternic și de Congresul Mondial al Familiei, care și-a ținut unul din congrese la Chișinău, sub patronajul președintelui Igor Dodon.
Alianța USR PLUS
Alianța USR Plus este al treilea partid ca importanță de la București. Cotat cu circa 20% în sondaje, USR PLUS este un partid care își are baza de suporteri în marile orașe din România, reușind să acumuleze voturi în special dinspre populația tânără. Mulți dintre membrii partidului au făcut pasul în politică după protestele din ultimii ani din România, ca o mișcare de contestare a vechilor partide.
Pro-european, cu o puternică agendă anticorupție, susținător al mișcării “Fără penali în funcții publice”, USR PLUS este și singurul partid românesc care nu a susținut referendumul Coaliției pentru Familie. În alegerile europarlamentare din 2019, USR PLUS a obținut un scor electoral foarte slab în Republica Moldova, de nici 10%. A fost învins atunci de Partidul Național Liberal și Partidul Mișcarea Populară. Vizibilitatea sa în Republica Moldova rămâne modestă, deși din rândurile sale vine inclusiv raportorul Parlamentului European pentru Moldova, Dragoș Tudorache.
Programul electoral USR PLUS pentru Moldova este probabil cel mai consistent din oferta partidelor românești. USR PLUS dedică un capitol substanțial Republicii Moldova: suport pentru infrastructură, luptă anticorupție, crearea unui Fond pentru Democrație dedicat societății civile și mass-media, simplificarea procedurilor de acordare a cetățeniei române, combaterea propagandei și dezinformării la Chișinău, etc.
Partidul Mișcarea Populară (PMP)
PMP este un partid important pentru Republica Moldova, reușind în 2019, în cadrul alegerilor europarlamentare, să fie al doilea cel mai votat partid românesc de către moldoveni, după PNL. Partid ce și-a propus unirea Republicii Moldova cu România și susținător al partidelor unioniste de la Chișinău, își datorează mult din popularitatea din Moldova imaginii lui Traian Băsescu. PMP este parte a aceleiași familii popular europene ca PNL și partidele PAS și PPDA.
Deși un partid simpatizat la Chișinău, PMP este un partid cotat în sondajele de la București cu 5-7% din intențiile de vot, cu o masă de susținători formată în principal din electoratul dur al fostului președinte Băsescu. Puternic contestat din cauza deselor derapaje ale membrilor săi, inclusiv prin crearea de alianțe locale cu PSD, cea mai vizibilă fiind cea de la București din perioada 2016-2020, PMP este una din variantele preferate de PNL pentru o alianță post electorală dacă va depăși pragul electoral de 5%. Este și una mult mai comodă pentru PNL, în condițiile în care USR PLUS este un partid mult mai puțin maleabil și dispus să închidă ochii la eventuale derapaje.
PMP are de asemenea un program consistent dedicat Republicii Moldova, defilând în campania electorală cu promisiunea înființării unui Minister pentru Republica Moldova, extinderea infrastructurii critice, creșterea prezenței media românești în Moldova sau suport financiar și logistic pentru reforme.
Pro România
Pro România este partidul condus de Victor Ponta, fostul lider al Partidului Social Democrat. Un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, pe listele Pro România și-a făcut loc și fostul prim ministru de la Chișinău, Iurie Leancă. Inițial, acesta a încercat să obțină un post de europarlamentar în 2019, iar acum candidează din partea aceluiași partid pentru Senatul României.
Recent, Pro România și ALDE România au fuzionat, formând un singur partid. ALDE este partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, un suporter al fostei guvernări de la Chișinău. Norica Nicolai, fost europarlamentar ALDE, partid ce nu a mai depășit pragul electoral la ultimele alegeri, a fost una dintre principalele susținătoare ale guvernării PDM la Bruxelles. Vladimir Plahotniuc spunea în 2018 despre Norica Nicolai că „este unul din prietenii cei mai buni ai Republicii Moldova”.
Ce calcule se fac la București
Alegerile parlamentare din acest weekend vor modifica cel mai probabil majoritatea parlamentară de la București. PNL și USR PLUS vor reuși să obțină împreună un scor apropiat de 50%, conform ultimelor sondaje de opinie, ceea ce le va oferi posibilitatea de a-și asuma guvernarea, beneficiind și de o majoritate parlamentară fragilă, însă cu posibilitatea cooptării PMP sau să beneficieze de suportul parlamentar al reprezentanților minorităților naționale. Relațiile dintre cele două partide nu sunt însă cele mai cordiale, iar o eventuală guvernare comună va fi cel mai probabil extrem de tensionată.
Membri importanți ai PNL au declarat deseori că ar prefera să guverneze numai cu PMP și UDMR, partide membre ale aceleiași familii politice europene, însă șansele ca împreună să formeze majoritatea sunt minime. România, cu un număr de cazuri de îmbolnăvire ce se menține foarte ridicat, ar putea să aibă o prezență scăzută la urne. La ultimele alegeri parlamentare, din 2016, au participat sub 40% dintre cetățenii cu drept de vot, ceea ce a permis un scor extrem de ridicat pentru PSD.
La Chișinău, suportul Maiei Sandu pentru PNL poate fi unul important, deși poziționarea acesteia a atras deja critici din partea europarlamentarilor USR-PLUS. PNL și PMP rămân principalele partide la Chișinău, însă rămâne de văzut și cum va performa partidul AUR, al lui George Simion, neinclus în sondajele de la București.
USR-PLUS are prima șansă să obțină cele mai multe voturi în diaspora românească, dar rămâne în continuare o problemă nerezolvată vizibilitatea sa scăzută în Republica Moldova. Pentru Moldova însă, un viitor guvern PNL – USR PLUS, chiar și cu suportul eventual al PMP dacă va trece pragul electoral, ar trebui să fie un real câștig.
Alex Damian este expert asociat la CPR Moldova (Centrul de Politici și Reforme) și cercetător la CRPE România (Centrul Român de Politici Europene), implicat în programele CRPE ce țin de Afaceri Europene, Alegeri Europene, Justiție și politica de vecinătate a Uniunii Europene.