fbpx

exportul-de-nuci-CPR-Moldova-Elena-Varta

Autoare: Elena Varta, Directoare de Programe CPR Moldova

Peste aproximativ o săptămână producătorii de nuci vor culege o nouă roadă. Deja a treia din momentul când s-a declanșat un adevărat atac raider împotriva exportatorilor acestui produs. S-au scurs mai bine de doi ani, însă aproape nimic nu s-a schimbat: o bună parte din cei cărora le-au fost intentate, în mod abuziv, dosare penale, nu au scăpat de ele, iar companiile care au beneficiat atunci de situația de cartel/monopol creată, își păstrează, se pare, pozițiile dominante și astăzi pe piața de export. 

Instituțiile statului (dincolo de complicitatea unora din ele) n-au făcut aproape nimic pentru a lichida problemele din sector. Activitatea Comisiei interguvernamentale, instituită în vara anului trecut, în mod expres pentru „elucidarea cauzelor  și formularea unor propuneri pentru liberalizarea exportului de nuci” este învăluită de mister. Puțin cunoaștem și despre ceea ce a urmat după prezentarea rezultatelor investigației desfășurate de către Comisia parlamentară economie, buget și finanțe despre abuzurile care s-au produs și continuă să se producă în acest domeniu. 

Anul trecut subiectul reușise să capteze atenția jurnaliștilor, a opoziției și, totodată, a cititorilor. De ceva timp, însă, acesta a dispărut din titlurile de știri sau discursurile politicienilor. Am încercat să acoperim acest gol: am discutat cu mai mulți producători și exportatori, am adresat mai multe solicitări instituțiilor ce trebuiau să aibă un rol activ în gestionarea crizei exporturilor, precum: Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Serviciului Vamal și Consiliului Concurenței.

 

Situația precară a exportatorilor

În pofida promisiunilor și declarațiilor autorităților și a noului Procuror General, un număr mare de dosare așa și n-a fost clasat. N-au fost trași la răspundere pentru abuz în serviciu cei care au fabricat dosare la comandă, în ciuda numeroaselor demersuri expediate în adresa autorităților, de către companiile, victime ale acestor abuzuri. 

Am discutat cu unii din exportatori, cu dosare pe rol (sau dosare deja clasate) pentru contrabandă și fals în acte de achiziții. Companiile respective, ale căror nume am decis să nu le divulgăm, activează în Republica Moldova de mai bine de un deceniu și au contribuit, de-a lungul anilor, în mod esențial la bugetul de stat. 

“Nu s-a rezolvat nimic. Noi pierim încetișor. Deși ni s-a promis, dosarele n-au fost clasate. Ne-au lăsat cu toții baltă”. “Nu pot înțelege cum 10 ani am activat, am achitat câte 1 milion de lei impozite la stat și peste noapte am devenit contrabandiști”.  “Schemele-s aceleași. Toți sunt o gașcă și-o mafie”- declară exportatorii. Le este frică să vorbească, căci zic ei, Republica Moldova este un “stat polițienesc”. Au datorii mari și nu mai fac față comisioanelor pentru creditele asumate și nici cheltuielilor legate de procesele în instanță. N-au mai exportat nimic (sau aproape nimic) de doi ani încoace. “De atâta și fug toți din țara asta, că nu-i dreptate” spun ei.  Sunt descurajați și vor să meargă până la CEDO pentru a-și face dreptate. 

Fiecare din cei cu care am vorbit, au în prezent sau au avut în trecut, cel puțin câte 1-3 dosare pentru contrabandă sau fals în acte de achiziții și marfă arestată, a cărei valoare variază între 2 și 5 milioane de lei. 

O companie, a cărui dosar a fost clasat, nu a exportat nimic cât dosarul a fost pe rol. Iar acum, din prudență și din frica unor noi manipulări din partea autorităților, nu exportă decât cantități foarte mici. Administratorul altei companii, căreia i-a fost deschis dosar pentru fals în acte de achiziție, le-a propus anchetatorilor să achite expertiza pentru a demonstra veridicitatea semnăturilor din acele documente. Deși nu au putut demonstra contrariul, anchetatorii nu au acceptat propunerea antreprenorului și i-ar fi dat de înțeles că „operațiunea” era o comandă de mai sus. Mai mult de doi ani compania a fost purtată pe drumuri. Dosarul a fost clasat, apoi redeschis din nou, pentru a fi clasat, în cele din urmă. 

Din cauza mărfii sechestrate, companiile au avut pierderi colosale. Una din ele, doar în anul 2018 a înregistrat pierderi de aproape jumătate de milion de euro. 

 

Ce s-a întâmplat, mai exact, în 2018 cu exportatorile de miez de nucă?

R. Moldova este unul din liderii mondiali după volumul exporturilor de nuci și deține mai mult de 4% din volumul exporturilor mondiale. Peste 40 de companii exportau anual (până acum doi ani) peste 10 mii de tone de miez de nucă, valoarea căruia putea depăși suma de 100 mln USD.  Sectorul dat a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani și are un potențial enorm de dezvoltare. Din aceste motive, tentația unora de a monopoliza exporturile este mare, ca și dorința altora de a obține beneficii în urma jocurilor speculative cu prețurile de pe piața internă.

Cu doi ani în urmă, câteva zeci de exportatori de miez de nucă s-au pomenit, în urma unor controale abuzive, cu dosare penale pentru contrabandă din Ucraina și fals în acte de achiziții. 

Dosarele au fost intentate administratorilor sau fondatorilor companiilor ce activează în acest domeniu și au fost inițiate “în lipsa oricăror acte care ar confirma ilegalitățile corespunzătoare”, afirmă actualul Șef al Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo. Multor exportatori le-a fost blocată marfa în vamă. O bună parte din aceștia au suferit pierderi colosale și și-au sistat complet (sau parțial) activitatea. Drept temei pentru instrumentarea dosarelor au fost informațiile (sau lipsa mențiunii lor) din actele de achiziție.

Imediat după, pe piața miezului de nucă au apărut interpuși care se ofereau să asigure exportul nucilor, solicitând 0,5 $ pentru fiecare kg exportat. Acest fapt a fost confirmat de mai mulți exportatori, dar și de concluziile raportului Comisiei Economie Buget și Finanțe. Astfel, au fost create condiții prielnice pentru diverse speculații privind prețurile de achiziție ale miezului de nucă, acestea înregistrând o prăbușire spectaculoasă (de la 120-140 mdl- la 30 și 50 mdl kg), ajungând să fie de aproape 3 ori mai mici decât cele din Ucraina.

Mai multe instituții ale statului au fost implicate în instrumentarea dosarelor – Direcția urmăriri penale SV, PCCOCS etc. 

 

Beneficiarii și presupușii organizatori

Trei companii ar fi beneficiat în urma acestei crize: Maestro-Nut SRL, Prometeu ST SA și Monicol SRL. Cele trei companii au acumulat în 2018 și primele luni ale lui 2019 aproape 80% din exporturile de nucă. Presa de investigație a scris de mai multe ori despre legătura companiei Monicol SRL cu ex-premierul Pavel Filip, a cărei guvernare a fost acuzată de către opoziție, dar și de către exportatori, de organizarea și orchestrarea acestor “raiduri”.

Și Comisia economie, buget și finanțe a concluzionat că “distrugerea concurenței pe piața exportatorilor de nuci” și „acțiunile concertate ale structurilor de stat, schemele frauduloase” ar fi fost posibile cu implicarea guvernului Filip. 

Actualul Procuror General confirmă că dosarele au avut scopul să sisteze activitatea exportatorilor și să creeze premise pentru monopolizarea pieței și acuză procurorii c-ar fi „audiat, absolut neîntemeiat, mii de oameni”. Acțiunile exportatorilor, spune Stoianoglo, ar fi putut fi „cercetate prin prisma Codului Contravențional”. Cu toate acestea, PA și PCCOCS le-a calificat drept “evaziune fiscală”, “spălarea banilor” și “contrabandă”.

Conform opiniei deputatului PAS, Vladimir Bolea, implicat în elaborarea unui proiect de lege ce și-a propus să reglementeze activitatea colectorilor, “toate dosarele trebuie reclasate, pentru că, în marea lor majoritate, se invocă contrabanda din Ucraina. Un nonsens, pentru că Ucraina are un acord de liber schimb cu UE din 2014”.

 

Prețurile speculative

Prețul miezului de nucă în R. Moldova este unul din cele mai mici din regiune. Una din explicații pare să fie faptul că prețurile nu sunt dictate de cerere și ofertă, ci de speculații interne.

După prăbușirea prețurilor de achiziție din 2018, abia peste un an acestea începuse să revină la normal, ajungând, la începutul lui noiembrie 2019, la 100 mdl. Însă chiar și după această creștere de la sfârșitul anului 2019 și începutul lui 2020, prețul ($/kg) în Ucraina (6.92), Federația Rusă (8.76), Republica Belarus (7.43), continua să fie mai mare decât cel din Republica Moldova (5.74). Mai joase prețuri decât în R. Moldova erau doar în Tadjikistan (3.61) și Uzbekistan (4.72).

infografic-exportul-de-nuci-CPR-Moldova

Prețul ($/kg) a miezului de nuci

Începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie 2019, imediat după instituirea guvernului Chicu, prețul la miezul de nucă a căzut la 80 mdl, ajungând în unele localități și la 60 mdl. În acel moment, presa începuse să tragă alarma în legătură cu pericolul instituirii unui nou monopol asupra exportului de miez de nucă, la fel și unii reprezentanți ai opoziției presupuneau că prăbușirea prețului s-ar datora “revenirii la schemele frauduloase”. Unii consideră că reducerea ingrijorătoare a prețului de achiziție a miezului de nucă, după căderea guvernului Sandu a fost, mai curând, rodul unor speculații. 

Prețul din acest an ar urma să se contureze spre finele lunii octombrie, după ce se va încheia recoltarea nucilor.

 

Zero informații și inacțiunea instituțiilor competente

Șeful Procuraturii Generale recunoaște că pe dosarele exportatorilor de miez de nucă “se așează praf”, deși la prezentarea raportului pentru primele 6 luni de activitate, anunța “scoaterea de sub urmărire penală a persoanelor care au fost ilegal urmărite penal”, lăudânu-se că procuraturile specializate nu au reținut sau arestat antreprenori în prima jumătate a anului.

Mai multe instituții, precum Serviciul Vamal, Consiliul Concurenței, Ministerul Agriculturii, care aveau un rol important în restabilirea situației de până la scandalul exporturilor de miez de nucă și care ar fi trebuit să întreprindă acțiuni concrete în acest sens, nu și-au făcut datoria. Mai mult, unele au preferat să nu schițeze nici o reacție, iar altele au cumulat și rolul de complice în întreaga operațiune.

Spre exemplu, Consiliul Concurenței, nu a intervenit atunci când prețurile de achiziție s-au redus de două ori, în ianuarie-februarie 2018, iar exporturile ajunseseră să fie controlate de un număr redus de companii. I-am adresat o solicitare privind informația referitoare la măsurile întreprinse și dacă au fost sau nu stabilite și aplicate sancțiuni în cazul unor agenți economici. 

Din răspunsul oficial aflăm că respectiva instituție nu consideră că “au fost identificate temeiuri rezonabile cu referire la un posibil comportament abuziv din partea întreprinderilor” și, deci “nu a stabilit și aplicat sancțiuni întreprinderilor exportatoare de nuci”. (!) 

În decembrie 2019, am adresat și Serviciului Vamal un demers, solicitând o informație referitoare la măsurile întreprinse de această instituție din momentul înființării comisiei interguvernamentale pentru demonopolizarea și liberalizarea exportul de nuci. Tot ce-am putut afla este că instituția respectivă s-a concentrat “pe facilitarea exportului legal de produse nucifere” și a efectuat “punctual”  verificări legate de certificatele de origine preferenșială, controalele vamale fiind “dispuse doar în baza indicatorilor de risc vizibili de fraudare.” 

 

Comisia “Nuca”

Activitatea Comisiei interguvernamentale pentru examinarea monopolului asupra exportului de nuci instituită în iulie 2019, prin Dispoziția Guvernului nr. 92-d din 22 iulie 2019, pare să fie învăluită de mister. Nu am găsit informații relevante, publicate pe site-urile instituțiilor, deși subiectele dezbătute pe această platformă deveniseră de un mare interes public. Printre sarcinile comisiei era identificarea cauzelor instituirii monopolului și a soluțiilor pentru demonopolizare, și înaintarea Guvernului a propunerilor “pentru liberalizarea exportului de nuci și a derivatelor acestora”.

Funțiile de secretariat al Comisiei trebuiau să fie asigurate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu toate acestea, pe site-ul instituției – comunicate, procese verbale sau orice alt tip de informații legate de activitatea comisiei sunt de negăsit. Deși, conform dispoziției, comisia trebuia să se convoace “cel puțin o dată pe lună sau la solicitarea unuia din membri până la soluționarea problemei”, au avut loc doar câteva ședințe, iar după căderea Guvernului Sandu, se pare că nu s-a mai întrunit deloc.

Din răspunsul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului la solicitarea noastră de informații, aflăm că, după convocarea primei ședințe (31 iulie 2019), sarcina organizării ședințelor Comisiei interguvernamentale a fost preluată de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Însă nici pe site-ul Consiliului Economic nu găsim nimic despre respectiva comisie, cu excepția unui singur comunicat de presă.

Unicul rezultat al activității Comisiei (cel puțin, despre care s-a comunicat) este proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative pentru reglementarea activității colectorilor de produse agricole și simplificare achiziției nucilor de la persoane fizice, adoptat la sfârșitul anului trecut. Inițiativa prevede legalizarea activității intermediarilor ce achiziționează miezul de nucă și alte produse agricole de la persoane fizice. Proiectul a fost inclus în politica fiscală pentru 2020 și prevede simplificarea procedurii de achiziție de la populație a unui șir întreg de produse agricole pentru colectori (intermediari).  

Se pare că, odată cu adoptarea acestui proiect de lege, comisia și-a sistat activitatea, deși problemele multiple din sector cum au fost, așa și au rămas.

Conform noii legi, colectorii, care sunt persoane fizice, nu prezintă dări de seamă financiare sau statistice, nu țin evidența contabilă și nu efectuează operații de casă. Colectorii nu achită contribuții la stat atât timp cât valoarea anuală de comercializare nu depășește 1.2 mln MDL. Unica obligație a acestora este completarea unui borderou.

 Borderoul, spre deosebire de actul de achiziție (document pe care autoritățile continuă să-l solicite de la agenții economici), unde sunt introduse date despre persoanele fizice de la care se achiziționează marfa, nu conține decât datele colectorului – codul fiscal, semnătura colectorului și data, localitatea și cantitatea procurată. Borderoul conține și o declarație pe propria răspundere că informația furnizată corespunde cu informația legată de originea mărfii. Documentul, însă, conține zero informații despre persoanele fizice de la care se procură marfa și nimic despre prețul de achiziție. 

 Unii exportatori cred că noul proiect de lege a creat o inechitate între intermediari și companiile mai mici exportatoare, care procură miezul de nucă direct de la producători (persoane fizice) în baza actelor de achiziție. După intrarea în vigoare a noii legi, spun exportatorii, “țăranii vor prefera să vândă miezul de nucă colectorilor, atât timp cât nu li se cere nici un document și nu riscă să fie subiecții unor anchete”. Aceste noi prevederi ar discrimina, astfel, companiile ce procură miez de nucă de la persoane fizice în baza unui act de achiziție, creând condiții prielnice pentru cei ce deja au fost învinuiți de distorsionarea prețurilor de pe piața internă. 

 În linii mari, putem spune că dincolo de acest proiect de lege (și amenințările prim-ministrului Chicu) n-am asistat la alte măsuri ale autorităților. Prezentată drept panacee pentru problemele din sector, atât de opoziție, cât și de actuala guvernare, inițiativa nu elimina cauzele crizei exporturilor. Căci dacă actul de achiziție devenise, într-adevăr, “bâta organelor de control”, precum susțineau exportatorii, trebuia eliminat nu doar pentru intermediari, ci și pentru companiile exportatoare.

 

Concluzii

Mulți exportatori mai au dosare pe rol, în ciuda promisiunilor că acestea vor fi clasate și că li se vor întoarce banii pentru marfa sechestrată. Cei ce-au fost mai norocoși și au scăpat de dosare, nu exportă decât cantități foarte modeste, ceea ce ne face să credem că aceiași jucători domină piața exporturilor. Nu avem, din păcate, informații legate de totalul exporturilor fiecărei companii cu rol dominant pe piață, pentru că acest tip de informații, din câte cunoaștem, este calificat de Serviciul Vamal drept secret comercial. 

Este alarmantă complicitatea multor instituții și inacțiunea altor care ar fi trebuit să intervină în momentele de criză. Nu înțelegem lipsa transparenței legate de activitateai comisiei interguvernamentale însărcinate cu elucidarea cauzelor și identificarea soluțiilor pentru liberalizarea exporturilor. 

 Se pare că, cel puțin, deocamdată, nu au fost trași la răspundere nici cei ce se fac vinovați de numeroasele abuzuri comise în raport cu exportatorii de nuci și nici protagoniștii din umbră, care pentru câțiva ani, au pus pe butuci un domeniu cu perspectivă promițătoare strategică pentru economia R. Moldova. 

Drept rezultat, Republica Moldova a pierdut parteneri importanți de pe piața de desfacere europeană: multe companii străine, care procurau miezul de nucă de la exportatorii autohtoni, s-au reorientat spre alte țări, precum Ucraina, bunăoară. Iar o parte din exportatori și-au sistat activitatea sau intenționează s-o facă.

Categorii: accesbusinessPublicatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *