fbpx

Centrul de Politici și Reforme a înaintat astăzi Parlamentului Republicii Moldova o solicitare de interpretare a actelor normative, prin care a cerut ca solicitarea de informație să fie interpretată diferit de petiție. Această necesitate a survenit după recenta decizie controversată a CSJ prin care a fost declarată inaplicabilă Legea privind accesul la informație, astfel îngrădind grav dreptul de acces la informație pentru societatea civilă.

 

La data de 17 iunie 2020, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a luat o decizie controversată prin care a declarat neaplicabilă Legea privind accesul la informație.

Curtea Supremă de Justiție și-a motivat decizia astfel: „legislatorul nu a abrogat expres Legea privind accesul la informație […], însă ea a devenită inaplicabilă odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ la data de 1 aprilie 2019, care este un caz distinct de încetare a acțiunii unei legi în timp”.

Astfel, deși Parlamentul nu a abrogat legea privind accesul la informație, CSJ a decis că aceasta nu mai este aplicabilă fiind o lege învechită și considerând că noul Cod Administrativ ar fi substituit-o.

Asta chiar dacă, solicitarea de informație nu cade sub noțiunea de petiție, în sensul articolului 9 din Codul Administrativ. Noul Cod Administrativ dă o definiție clară că prin petiție se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice de către o persoană fizică sau juridică. Astfel încât:

  • prin cerere se solicită emiterea unui act administrativ individual sau efectuarea unei operațiuni administrative;
  • prin sesizare se informează autoritatea publică cu privire la o problemă de interes personal sau public;
  • prin propunere se urmărește realizarea de către autoritatea publică a unor acțiuni de interes public.

Din definiția expresă a petiției, reiese că solicitarea de informație, prin care cetățeanul solicită să-i fie puse la dispoziție anumite informații, nu se încadrează în definiția de petiție. Ba mai mult, în întregul Cod Administrativ sintagma de solicitare de informație lipsește, iar asta e din motiv că solicitarea de informație diferă de petiție, aceasta fiind reglementată de Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație, o lege specială, și nu de Codul Administrativ. Mai jos vom încerca să analizăm care este diferența între petiție și solicitare.

Solicitare de informație vs petiție

Astfel, în cazul unor subiecte de maxim interes public, datorită acestor lacune, autoritățile pot tergiversa la maxim (90 zile în loc de 20) oferirea unui răspuns imediat sau prompt, până când subiectul de interes public își va pierde din actualitate și nu va mai prezenta interes, fapt care va afecta și mai mult dreptul constituțional al cetățenilor – dreptul la informație.

Pentru a depăși acest impas, CPR Moldova a adresat Parlamentului Republicii Moldova, potrivit competențelor sale instituționale, o solicitare de interpretare a actelor normative. Din moment ce tot mai multe instituții confundă solicitările de informații cu petițiile, în mod intenționat sau nu, mizăm pe efortul legislativului pentru clarificări și pentru deblocarea acestui impas instituțional între autoritățile publice și cetățeni. Sperăm că interpretarea Parlamentului va servi drept temei pentru viitoarele răspunsuri ale instituțiilor publice la solicitările de informații parvenite de la cetățeni și că cetățenii Republicii Moldova vor putea să acceseze cu ușurință informațiile oficiale și de interes public.

 

Autor: Andrei Cebotari, CPR Moldova

Categorii: Apeluri