fbpx

În R. Moldova, comerțul stradal nu este reglementat adecvat, iar drept rezultat, în loc să devină o sursă de venit/creștere economică, acesta este, în prezent, mai degrabă o sursă de corupție. Totuși, Primăria mun. Chișinău promite să vină, în acest an, cu o nouă politică privind comerțul stradal. Între timp, problemele nu dispar și, în timp ce, alte țări găsesc soluții pe care le implementează cu succes, R. Moldova rămâne în urmă la multe capitole în acest sens.

Deși cunoștea despre o bună parte din lacune, în septembrie 2019, activistul civic Ion Andronache a decis să înregistreze un S.R.L care să activeze în domeniul alimentației publice. Își dorea să facă mini clătite olandeze și ciocolată caldă pe stradă, într-o tricicletă construită de el. Așa cum nu îi plac gheretele din oraș, s-a gândit că o tricicletă care vine și pleacă, plus că se parchează ușor, nu ar fi o idee rea. Însă, dificultățile nu au întârziat să apară, iar Ion nu a primit nici până azi o schemă de amplasare, ceea ce i-ar permite să-și înceapă activitatea comercială. 

Tricicleta lui Ion Andronache

Potrivit unor studii în contextul cărora s-a analizat impactul corupției asupra bunei guvernări anume în mun. Chișinău, în urma analizei plăților neformale în cadrul a celor mai importante servicii ale primăriei, mai exact eliberarea de autorizații în domeniul construcțiilor, publicității și comerțului, s-a identificat un cost total al plăților neformale de 6 milioane lei.  Ulterior, aceleași servicii au fost analizate în funcție de motivul actului de corupție, estimându-se un cost de corupție de 111,7 milioane lei anual

Altfel, faptul că nu avem politici clare și un regulament eficient care să reglementeze ceea ce înseamnă comerț stradal, se lasă cu o serie de alte efecte negative, pe lângă cel al corupției. 

 Între acestea:

  • aspectul haotic al orașului,  

  • amplasare ilegală. La începutul acestui an, fracțiunea PAS din CMC a vorbit despre încălcări ce țin de eliberarea de către pretori a schemelor de amplasare a gheretelor pe străzile centrale din Chișinău, lucru interzis de Regulamentul aprobat în 2017 de către Consiliul Municipal. Tot atunci, PAS a spus despre eliberarea schemelor de amplasare a mai multor gherete la aceeași adresă și crearea de pavilioane, interzise, de asemenea, de Regulamentul respectiv. Altfel, și în 2015, la Botanica, deși era interzis, apăruseră patru gherete noi chiar sub nasul Preturii. Atunci, funcţionarii Preturii au spus că nu le observaseră, dar dădeau asigurări că vor fi demontate. 

  • descurajarea micilor întreprinzătoriă prin tergiversarea procedurilor  legale, birocrație și concurență neloială.

  • aplicare neuniformă a prevederilor Regulamentului. În timp ce, în cazul lui Ion Andronache s-au invocat de fiecare dată prevederi ale Regulamentului, în alte cazuri se întâmplă că gheretele funcționează în zone în care, după reguli, ar fi interzis. În prezent, chiar dacă există interdicția Primăriei Chișinău de eliberare a schemelor de amplasare, unități noi de comerț continuă să apară.

Ce este, de fapt, comerțul stradal? 

Comerţul stradal este o activitate comercială, sezonieră sau ocazională, desfășurată de unități de comerț ambulant  amplasate pe domeniul public/privat al mun. Chișinău, în afara spațiului comercial, de regulă în zone cu intensă circulație pietonală, pe străzi, trotuare  sau orice zonă destinată  folosinței  publice. 

Existența comercianților stradali contribuie la crearea unei atmosfere urbane vibrante, precum și la posibilitatea persoanelor cu venituri medii de a-și asigura un anume venit. 

Activitatea de comerţ poate fi realizată de persoanele juridice şi fizice înregistrate, în urma depunerii notificării privind inițierea activității de comerț și în baza autorizației de funcționare eliberate în cazurile prevăzute de lege.  

Nu există o definiție clară a comerțului stradal ilicit, însă sancțiunile pentru desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător sunt prevăzute în art. 263 din Codul Contravențional (amenzi de la 50 la 150 de unităţi convenţionale). 

Pentru inițierea activității de comerț ambulant sunt necesare: 

  • Notificarea privind inițierea activității de comerț completată,
  • extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice sau din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali ori, după caz, copia buletinului de identitate și/ sau patenta de întreprinzător – în toate cazurile,
  • autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare – doar pentru unitățile care comercializează produse alimentare, băuturi,
  • actul care confirmă împuternicirile reprezentantului – în cazul în care notificarea este depusă prin intermediul unui reprezentant,
  • schema de amplasare eliberată de către preturile de sector – în cazul  notificării activității din  gherete și unități de comerț ambulant amplasate în afara piețelor autorizate.

În general, Primăria solicită ca punctele de comerț ambulant să aibă asigurat aspectul estetic și arhitectural, precum și salubrizarea teritoriului în perimetrul zonei de activitate.

Schemele de amplasare ale unităților de comerț ambulant stradal sunt stabilite de către preturile de sector, la solicitarea agenților economici de profil. De asemenea, autoritățile enunțate ar trebui să asigure supraveghea bunei desfășurări a activității operatorilor de comerț, preturile rezervându-și dreptul de a anula schemele de amplasare în cazul înregistrării anumitor abateri de la cerințele actelor normative în vigoare.

Așadar, după ce Ion Andronache a primit toate actele de înregistrare a S.R.L.-ului, a mers la Pretura Botanica să ceară un loc în care să poată vinde. Răspunsul a venit tocmai peste o lună și i se solicitau două certificate:

a) certificat de înregistrare la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA); 

b) certificat pentru utilajele pe care le folosește. Ulterior, avea să descopere cu stupoare că Pretura nu oferă schemă de amplasare fără certificat de la ANSA, iar ANSA nu oferă certificat de înregistrare fără schemă de amplasare de la Pretură. 

După un timp, Andronache a decis să încerce să primească un loc în care să-și desfășoare activitatea la Pretura Râșcani. Respectiv, a depus o cerere pentru a primi schema de amplasare pe o stradă de lângă Parcul Afgan. Deși în zonă, activează o gheretă Lavazza, precum și alte două mașini parcate pe trotuar, care vând cafea, cererea i-a fost refuzată din motiv că locul solicitat se află la o distanță mai mică de 50 de metri de două cafenele și un restaurant, iar regulamentul interzice asta.

Ion a încercat să depună o cerere pentru a primi un loc și la Buiucani, pe o stradă din apropiere de Valea Morilor, chiar la intrarea în parc. În zonă, activează alte patru puncte de comerț ambulant stradal. 

 

Soluțiile autorităților privind reglementarea comerțului stradal 

La sfârșit de 2018, Primăria Chișinău promitea că unitățile de comerț ambulant și staționare provizorii de pe teritoriul municipiului Chișinău vor fi evacuate sau reamplasate etapizat. Erau vizate unitățile de comerț ale căror termene de valabilitate a notificărilor și schemelor de amplasare expiraseră de mai bine de 6 luni și cele abandonate, cu promisiunea că vor urma gheretele din zona istorică a orașului, cele de pe bulevardele și de pe străzile principale din sectoare.

De cealalată parte, la sfârșit de 2019, Primăria Chișinău anunța că toate gheretele vor fi înlocuite, iar municipalitatea va elabora o nouă concepție de amplasare a lor.  Asta în contextul în care începuse evacuarea gheretor care activau ilegal, comercializând produse de tutungerie.

Se promitea că, în termen de 3-4 luni, echipa va elabora o nouă politică la nivel municipal  privind activitatea comerțului stradal, aceasta fiind prezidată de primarul general, Ion Ceban, responsabil de implementarea politicii în domeniu fiind numit viceprimarul Victor Chironda. 

„În toată lumea, activitatea gheretelor sau a comerțului stradal de acest tip este o afacere a micilor antreprenori, o afacere de familie, unde există 1, 2 sau 3 gherete per proprietar. Foarte concret amplasate și cu o activitate foarte bine reglementată. Rețele de sute de gherete care învârtesc miliarde de lei n-o să mai avem în acest oraș”, promitea Chironda, la sfârșitul anului trecut, după ce ceruse inventarierea gheretelor din oraș. 

Totodată, la începutul acestui an, Ceban anunța că evacuarea gheretelor care activau ilegal continuă și că amplasarea gheretelor noi, care ar corespunde rigorilor stabilite de autoritățile locale, va fi decisă în bază de concurs. Totuși, între timp, la Chișinău, continuă să fie amplasate unități de comerț ilegal.  

 

Bune practici din afară 

În Sukarta, un oraș din Indonezia, Primăria a reușit, printr-un program de restructurare, să rezolve problema sensibilă a comerțului stradal și consecințelor generate de aceasta. Administrația a propus patru linii de acțiune – crearea unor condiții mai bune de comunicare între comercianți și părțile interesate, crearea unui spațiu dedicat pentru reamplasare, oferirea unui statut legal pentru businessurile comercianților respectivi, precum și oferirea unor traininguri privind gestionarea și extinderea afacerilor comercianților.

La Brașov, în România, nu antreprenorii solicită locuri autorităților, ci Primăria scoate la licitație amplasamente. De asemenea, municipalitatea a prevăzut reguli clare pentru comerţul stradal în zona centrală, astfel că odată închiriate aceste spaţii, să nu mai poată fi subînchiriate. 

În Estonia, pe de altă parte, cu scopul a scăpa de birocrație, își mută afacerile mulți antreprenori din străinătate, inclusiv din România și R. Moldova. Nivelul de digitalizarea de acolo îți permite să deschizi o afacere practic de oriunde, în doar câteva clickuri. 

La 21 februarie 2020, în prezentarea raportului său de 100 de zile de învestirea în funcția de primar general al capitalei, Ion Ceban spunea că conceptul de reorganizare a comerțului stradal este în proces de elaborare și ar urma să fie prezentat la finalul lunii. 

 

Recomandări

    • Prevederi clare ale Regulamentului ce vizează comerțul stradal. De exemplu, să se explice clar cum trebuie să procedeze fiecare autoritate responsabilă urmare a răspunsului pe care îl emite pentru solicitantul care vrea să înceapă o activitate de comerț, precum și ce poate întreprinde solicitantul în cazurile de refuz pentru acte. Să se explice ce altceva poate întreprinde solicitantul dacă se consideră “blocat” într-un anume punct, la o anumită instituție. Să se vină cu soluții astfel încât autoritățile să ofere suport antreprenorilor, în loc să le pună piedici. 
    • Scoaterea la licitație a amplasamentelor, după exemplul or. Brașov, România. Astfel, Primăria de acolo organizează licitații de amplasamente, disponibile pentru anumite perioade, pentru cei care fac comerț stradal în centrul orașului. 
    • Transparență în procesul decizional, aplicare uniformă a legii și digitalizare. În răspunsurile remise antreprenorilor, autoritățile să le explice motivele eventualelor refuzuri și unde se pot adresa aceștia mai departe. Informația de interes public să fie prezentă pe paginile Primăriei și Preturilor. Digitalizarea ar simplifica mult procedurile de obținere a documentelor, ar contribui la procesul de transparență – nu poți mitui un calculator și ar ajuta la eficientizarea colaborării ulterioare între autorități și antreprenori. În fine, digitalizarea înseamnă că Ion nu va mai trebui să meargă de la o instituție la alta pentru a cerși răspunsuri, ci va putea remite online pachetul de documente necesare și primi ulterior un răspuns de la autorități. 

         Totodată, Ion Andronache consideră că există câteva lucruri de care autoritățile ar trebui să țină cont pentru a crea oportunități agenților economici mici de a iniția o afacere și de a rezista pe piață, având o concurență sănătoasă și păstrând, în același timp, un aspect estetic al orașului: 

  • Identificarea zonelor clare în oraș unde poate să existe comerțul stradal, 
  • Autoritatea publică locală să aibă un anumit număr disponibil de locuri pentru unitățile de comerț stradal cu schema de amplasare pregătită pentru fiecare, iar depășirea acestui număr să nu fie posibilă, 
  • Limitarea numărului de locuri pentru unitățile de comerț la care poate aplica un agent economic, 
  • Oferirea acestor locuri agenților economici să se facă maxim pentru 2 ani, nu pentru un timp nelimitat cum se face astăzi în unele cazuri, 
  • Stabilirea unei taxe locale mai mari decât cele actuale pentru utilizarea spațiului public, 
  • Abrogarea modificării Regulamentului propusă de PSRM, care permite gheretelor ce au vitrina acoperită la 60% de ziare și reviste să funcționeze în orice loc din Chișinău, inclusiv parcuri și străzi centrale. Acesta este un tratament diferențiat. 

Primele trei puncte au fost deja propuse Grupului de lucru pentru elaborarea Conceptului de organizare a comerțului ambulant stradal în municipiul Chișinău și ar urma să fie incluse în concept. Punctul patru se află la nivel de discuții. Punctul cinci ar urma să fie implementat, însă taxa ar putea fi mărită maxim de 3-4 ori. În privința ultimei propuneri, se discută abrogarea modificării respective. 

Grupul de lucru a avut două întruniri în luna februarie. După ce va fi elaborat întreg conceptul, acesta urmează să fie pregătit pentru a fi votat de CMC.

Autori: Aliona Ciurcă & CPR Moldova


Acest material este realizat de CPR Moldova, Centrul de Politici și Reforme, în cadrul proiectului „Educate, engage, empower. Community tools against corruption” cu suportul Fundației Soros-Moldova și Fundațiilor Pentru o Societate Deschisă.

Categorii: Publicatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *