fbpx

Autori: Andrei Lutenco și Andrei Cebotari, Centrul de Politici și Reforme

La fel ca și multe alte state, Moldova a răspuns la pandemia COVID prin anumite restricții, susținute de amenzi. Totuși, comunicarea defectuoasă despre noile reguli, schimbarea frecventă sau inoportună a acestora, aplicarea selectivă a amenzilor și discursul public inconsecvent au însemnat un eșec în a asigura un comportament responsabil al cetățenilor. După aproape două luni de stare de urgență, cetățenii nu știu care sunt regulile și care e scopul lor și au din ce în ce mai puțină predispunere să le respecte.

La aproape două luni jumate de la primul caz de coronavirus depistat în Republica Moldova, avem circa 4248 de persoane infectate și aproape 130 de decese cauzate de COVID-19.

Pentru a preveni răspândirea COVID-19, mai multe state au întreprins un șir de măsuri de profilaxie care limitează contactul social al persoanelor, cum ar fi:

  • menținerea distanței dintre persoane aflate în spațiile publice  de cel puțin 1 metru;
  • Evitarea zonelor aglomerate, ieșirea în spațiu public doar pentru strictă necesitate (achiziția produselor alimentare, medicamentelor, plimbarea animalului de companie etc). Unele state inclusiv au impus o anumită limită de timp pentru deplasarea în afara domiciliului sau restricții legate de distanța față de domiciliu;
  • autoizolarea la domiciliu a persoanelor care au revenit din străinătate sau au contactat cu o persoană infectată de COVID-19.

Fiecare stat a ajustat aceste și alte măsuri, în funcție de gravitatea situației epidemiologice din țară. În general, statele restricționează aflarea în spațiile publice și limitează contactele între oameni cu scopul de a preveni infectarea masivă concomitentă, astfel încît să evite suprasolicitarea sistemului de sănătate (așa-zisa politică de aplatizare a curbei). Pentru a atinge acest scop, statele își aleg și ajustează politicile pentru a avea cel mai mare impact. Chiar și guvernele care aleg politici relaxate de a gestiona pandemia, o fac în mod consecvent, în baza unor date precise și a unei strategii pe termen mediu și lung și ajustează această strategie în mod corespunzător.

Un set similar de acțiuni a fost întreprins și în Republica Moldova, însă aplicarea acestuia în practică s-a dovedit a fi o sarcină deloc ușoară. Una din cauzele acestei probleme, este comunicarea defectuoasă între instituțiile statului și a acestora cu cetățenii. În timp ce Guvernul și Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) instituie anumite restricții, pentru încălcarea cărora sunt prevăzute pedepse, președintele Igor Dodon neagă existența acestor restricții și astfel încurajează cetățenii să le încalce. Ca rezultat, au de pătimit cetățenii care au dat crezare și au urmat sfaturile președintelui, pentru care s-au ales cu amenzi usturătoare.

 

Cum s-au aplicat restricțiile în Moldova

Așadar, în contextul situației epidemiologice din Republica Moldova, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), la data de 23 martie 2020, a adoptat o dispoziție prin care a interzis aflarea persoanelor în spații publice: parcuri, păduri, terenuri de joacă, terenuri sportive și zone de agrement.

Totodată, pe 26 martie 2020, CSE printr-o nouă dispoziție a interzis aflarea persoanelor în toate locurile publice, în grupuri mai mari de 3 persoane (cu excepția grupurilor constituite din membrii familiei).

Deși dispoziția din 26 martie nu a anulat-o pe cea din 23 martie, întrucât prima interzice prezența în parcuri, păduri, terenuri de joacă, terenuri sportive, zone de agrement indiferent de numărul de persoane, iar cea de-a doua interzice aflarea în orice spațiu public a unui număr mai mare de 3 persoane (cu excepția membrilor familiei), președintele Igor Dodon a declarat la 17 aprilie că nu este interzis să ieși în parc, să faci sport, dacă nu e un grup mai mare de 3 persoane. Cum am menționat mai sus, persoanele ce i-au urmat sfatul și au ieșit să facă mișcare sau o plimbare în parc, au primit amenzi usturătoare. 

Prin dispoziția CSE nr.21 din 24.04.2020, abia din 27 aprilie s-a permis accesul în parcuri, cu respectarea prevederilor legale pe care le vom reda mai jos. 

Mai mult, președintele Igor Dodon a dat asigurări și preoților că nimeni nu va fi amendat pentru oficializarea slujbelor religioase în noaptea de Paști, chiar dacă anterior, prim-ministrul Ion Chicu a avertizat slujitorii de biserici  că vor fi amendați pentru acest fapt, întrucât asta a fost interzis de legislație. Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică nr. 7, din 13 martie 2020, prevede expres că „se sistează întrunirile/serviciile religioase desfășurate de toate cultele, pe întreg teritoriul Republicii Moldova”.

Astfel mai mulți preoți și enoriași din Chișinău, Anenii Noi și Orhei, care au făcut slujbe religioase în noaptea de Paști s-au ales cu amenzi, suma totală a amenzilor fiind de 630 mii lei. Asta se întâmplă deoarece poliția se conduce de prevederile legale, în cazul de față deciziile CSE, și nu de declarațiile politicienilor, care duc în eroare și dezinformează opinia publică, iar într-un final cetățenii au de pătimit și de achitat amenzile.

De la începutul stării de urgență, pînă la sfîrșitul lunii aprilie, forțele de ordine au aplicat amenzi de peste 35 de milioane de lei pentru încălcarea restricțiilor impuse de CSE, în baza a 1700 de contravenții. 

 

Poliția – da, Guvernul – ba

O altă contradicție între poziția oficială a autorităților vizează prevederile dispoțiției CSE nr. 21 din 24 aprilie 2020, prin care s-a permis persoanelor, începând cu 27 aprilie să se afle în parcuri, în grupuri nu mai mari de 3 persoane cu păstrarea obligatorie a distanței sociale. O dispoziție anterioară (nr. 3 din 23 martie 2020) interzicea aflarea în afara domiciliului sau în spații publice a tuturor persoanelor ce au vârsta de peste 63 de ani, cu unele excepții care vor fi redate mai jos. Dat fiind faptul că dispoziția mai nouă nu preciza dacă relaxarea regulilor despre aflarea în parcuri vizează și persoanele în etate, CPR Moldova a contactat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliției (IGP) – ofițerul de presă Diana Fetco, pentru a afla poziția oficială a instituției la acest subiect. După consultarea cu juristul instituției, IGP a venit cu o reacție, prin care ne-a informat că se aplică ultima normă legală (dispoziția nr. 21 din 24 aprilie 2020), prin urmare persoanele cu vârsta de peste 63 de ani se pot plimba în parcuri fără careva restricții sau pericolul de a primi amenzi.

Pe de altă parte, Secretarul General al Guvernului – Liliana Iaconi, a venit cu un demers oficial la solicitarea noastră, prin care ne-a informat că dispoziția CSE nr.21, care a permis primblările în parcuri, nu a anulat dispoziția anterioară, prin care a fost interzisă aflarea persoanelor cu vârsta de peste 63 de ani în afara domiciliului sau în spații publice. Astfel pentru ei sunt în vigoare aceste interdicții, iar încălcarea lor pot duce la amenzi usturătoare.

Dacă autoritățile însărcinate cu adoptarea restricțiilor și cele care pun în aplicare regulile pe timp de pandemie se contrazic, cum pot cetățenii de rând să cunoască ce e permis și ce nu e?

De la începutul stării de urgență, pînă la sfîrșitul lunii aprilie, forțele de ordine au aplicat amenzi de peste 35 de milioane de lei pentru încălcarea restricțiilor impuse de CSE, în baza a 1700 de contravenții. 

 

De ce restricțiile nu își fac efectul

Scopul amenzilor și al oricărei politici restrictive nu este de a pedepsi cetățenii și de a aduna bani la bugetul public, ci de a încuraja un comportament dorit al oamenilor care să avanseze anumite scopuri, formulate și definite oficial. Amenzile sunt doar o parte a unei politici consecvente. Este important ca autoritățile să încurajeze comportamentul responsabil (autoizolarea, evitarea locurilor și evenimentelor publice, păstrarea distanței sociale, precauțiile igienice, purtatul măștilor) în toate mesajele lor publice, să le confirme prin propriul exemplu, să co-opteze organizații, persoane publice să facă același lucru. Numai așa regulile oficiale vor lucra – cînd oamenii vor înțelege că trebuie să le respecte fiindcă acesta e lucrul responsabil, nu să se teamă de amenzi și să caute cum să le evite.

Reieșind din cele de mai sus, probabil principala problemă în abordarea Guvernului de pînă acum în reglementarea comportamentului populației în timpu pandemiei este că aceasta nu este consecventă. Acest comportament creează impresia că se improvizează, în loc să se urmeze o strategie anume. Asta reiese nu doar din contradicțiile în declarațiile publice, menționate mai sus, ci chiar și din restricțiile și relaxarea acestora implementate în diferite momente. Instituirea codului roșu de pericol epidemiologic la mijlocul lui martie e urmată de decizia autorităților de a da undă verde la alegeri într-o circumscripție electorală, după care este instituită stare de urgență și scoasă armata cu tot cu echipament militar să asigure respectarea regulilor de aflare în spațiile publice. Săptămîna trecută, cînd se urmăreau recorduri zilnice de infectări, CSE relaxa regulile de aflare în spațiile publice și permitea reluarea activității businessului într-un număr mare de domenii., Autoritățile ne spun că acum trebuie să fim cei mai vigilenți și, în același mesaj public, anunță relaxarea restricțiilor.

Din cauza acestei lipse de consecvență, cetățenii înțeleg mesajul care le convine cel mai mult – dacă CSE relaxează restricțiile, înseamnă că situația nu e așa de proastă. De asta ultimele zile vedem din ce în ce mai multe persoane pe străzi, majoritatea fără a purta măști. Săptămîna aceasta, odată cu revenirea la lucru a mai multor categorii de bugetari și repornirea transportului public în regim normal, nu ne va mira ignorarea de către cetățeni chiar și a restricțiilor rămase în vigoare. 

E adevărat și că perioada sărbătorilor religioase și seculare este o provocare enormă pentru cei de la guvernare. E foarte greu să convingi oamenii să stea acasă, atunci cînd zeci de ani la rînd aceștia obișnuiau să-și petreacă sărbătorile la biserică, în familie și în picnicuri. Dar e posibil și chiar e o oportunitate –  dacă reușești printr-o politică consecventă și mesaje tranșante să convingi oamenii să respecte regulile în timpul sărbătorilor, cu atît mai ușor îți va fi în timpuri obișnuite. 

Din păcate autoritățile noastre s-au sfiit să fie tranșanți și să se ia în furci cu mai marii bisericii, vrînd să prindă și aici doi iepuri odată, să pară că rezolvă o problemă și că țin cont de obișnuințele festive ale oamenilor. 

Cu alte cuvinte, da, e extrem de greu să gestionezi o pandemie, în timp ce încerci să rezolvi și o criză socială și economică, dar, schimbînd des regulile și felul în care comunicare despre acestea, riști să nu izbutești nici una, nici alta. 

 

Care totuși sunt regulile?

Pentru a evita sancțiuni pentru încălcarea regulilor de prevenire a infecției COVID-19, vă recomandăm să respectați următoarele reguli:

  1. se permite aflarea persoanelor (cu vârsta de până la 63 de ani) în parcuri (nu și în păduri, terenuri de joacă, terenuri sportive, zone de agrement) în grupuri nu mai mari de 3 persoane, cu respectarea distanței sociale;
  2. se interzice persoanelor cu vârsta de peste 63 de ani aflarea în afara domiciliului și în spațiile publice fără necesitate stringentă, cu excepția:
    • deplasărilor în interes de serviciu, atunci când activitatea nu poate fi desfășurată la distanță;
    • deplasărilor pentru asigurarea cu produse alimentare;
    • deplasarea pentru asistență medicală, ce nu poate fi amânată;
    • deplasarea pentru alte motive justificate și care nu pot fi amânate (ex. decesul unui membru al familiei, necesități ale persoanelor și animalelor de companie, etc).
  3. persoanele care se află în afara domiciliului/reședinței sau altui loc de trai, sunt obligate să dețină asupra lor un act de identitate sau un alt înscris care confirmă identitatea persoanei;
  4. se interzice participarea sau desfășurarea întrunirilor/serviciilor religioase de toate cultele, pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
  5. reluarea activităților de comerț, cu asigurarea obligatorie a respectării normelor pentru reducerea răspândirii infecţiei COVID – 19, a următoarelor activităţi de comerț:
    • comerţ cu amănuntul a tuturor tipurilor de mărfuri şi produse prin unităţile comerciale, cu excepţia celor amplasate în centre comerciale, în pieţe (inclusiv pieţe auto), în aeroporturile şi porturile internaţionale şi în punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat;
    • comercializarea produselor la pachet şi în regim catering prin unităţile de alimentaţie publică şi prin unităţile ce comercializează produse de patiserie, panificaţie şi alte produse alimentare cu vânzare la geam;
    • comercializarea produselor alimentare la pachet prin unităţile de alimentaţie publică din cadrul unităţilor de comercializare a produselor petroliere, cu excluderea posibilităţii de consumare a acestora în incinta/teritoriul unităţii.
  6. Se permite reluarea antrenamentului individual (pregătire fizică generală), în spații publice deschise, doar pentru membrii loturilor naționale, cu asigurarea obligatorie a respectării normelor pentru reducerea răspîndirii infecției COVID -19. Membrii loturilor naționale vor deține asupra sa, în mod obligatoriu, actul de identitate și un certificat ce confirmă apartenența la lot, eliberat de Federațiile Sportive Naționale.

 


Lasă un răspuns