Autori: echipa CPR Moldova
Vezi articolul și pe faracoruptie.md
În statele dezvoltate, business-urile mici și mijlocii formează peste 90% din totalitatea de afaceri. Acestea sunt esențiale pentru creșterea economică și pentru o democrație funcțională. Angajații din Întreprinderile Mici și Mijlocii deseori alcătuiesc pătura de mijloc a unei societăți, acei care solicită reforme democratice, respectarea drepturilor omului, o piață corectă, concurență loială și respectarea regulilor. În același timp, ÎMM-urile sunt mai vulnerabile în condiții de criză sau în fața corporațiilor mari sau instituțiilor în statele cu democrație deficientă. De aceea, CPR Moldova a organizat, împreună cu Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii, cinci întâlniri în Cahul, Comrat, Soroca, Ștefan Vodă și Bălți și a discutat cu 60 antreprenori pentru a identifica problemele cu care se confruntă aceștia și a căuta împreună soluții. Mai jos am sintetizat care sunt problemele cele mai mari ale ÎMM-urilor din afara Chișinăului.
Controale abuzive
Cea mai mare problemă menționată de antreprenorii din aproape toate localitățile sunt controalele abuzive din partea autorităților. Din cele spuse de participanți, statul mai degrabă penalizează oamenii de afaceri, decât să îi susțină. Sunt câteva aspecte ale controalelor abuzive:
- Nu se aplică instituția avertismentului – Codul fiscal prevede că avertizarea se aplică în cazul încălcărilor fiscale nesemnificative. Antreprenorii ne-au spus că, în cele mai multe cazuri, indiferent de natura abaterii, fie este nesemnificativă, fie este prima abatere, se pune amendă.
- Existența unui „plan de amenzi” – Majoritatea participanților au spus că există un plan neoficial de colectare a amenzilor. Practica este încurajată de superior. Din această cauză, și nu se utilizează instituția avertismentului.
- Amenzi disproporționate – deseori, pentru cele mai mici încălcări se pun amenzi foarte mari. Unii antreprenori au spus că au trebuit să împrumute bani pentru a plăti amenzile.
- Abuzul și coruptibilitatea funcționarilor – deși Codul Fiscal prevede că sancțiunile se fac pentru prevenirea săvârșirii unor noi încălcări și pentru educarea în spiritul legii, deseori, se abuzează de acestea cu scopul colectării amenzilor. Dacă mediul de afaceri opune rezistenţă la solicitările ilegale ale funcţionarilor, acţiunile organelor de control devin abuzive şi grosolane. Oamenii de afacer nu au încredere în procesul de contestare a unor procese verbale, fie din frica de a fi persecutați, fie din cauza unor posibile costuri adiționale. Totodată, au menționat că afacerile care fac evaziune fiscală și nu respectă regulile își continuă nestingherit activitatea.
Lipsa transparenţei
Mai mulți au pomenit despre lipsa transparenței în achizițiile publice de către administrația locală. Aceștia au descris situații în care contractele sunt oferite doar unor companii, prin utilizarea diferitor metode (de ex. divizarea contractelor de valoare mare în mai multe contracte de valoare mică, pentru a se evita organizarea achiziţiei publice.) Antreprenorii de la Comrat au declarat că majoritatea funcţionarilor responsabili de organizarea achiziţiilor publice solicită (neoficial) până la 10% din valoarea proiectelor. Mai mult, se îngrădește accesul la informație, atunci când se fac interpelări/cereri/solicitări expediate în adresa APL. Răspunsurile sunt deseori evazive sau invocă protecţia datelor cu caracter personal. Totodată, antreprenorii au menționat că informațiile despre acte permisive sau alte procese sunt insuficiente.
Comunicarea deficientă a instituțiilor statului cu antreprenorii
Mediul de afaceri a spus că este nevoie de o comunicare şi interacţiune mai eficientă cu autoritățile. Aceasta ar trebui să vizeze informații despre: gestionarea bugetului, tendinţele economice ale Republicii Moldova, deficitul bugetar, demonopolizarea anumitor sectoare de afaceri, relaţiile economice bilaterale şi multilaterale ale Republicii Moldova cu alte state etc. Aceste discuţii ar putea încuraja antreprenorii să dezvolte relaţii comerciale cu parteneri din alte state şi să-şi lărgească piaţa de desfacere. Transparenţa financiară a organelor de stat ar permite oamenilor de afaceri să poată face anumite prognoze, respectiv, să lărgească spectrul de activitate sau să redirecţioneze investiţiile. Deseori însă, conform antreprenorilor, funcţionarii au o atitudine, uneori, ostilă în relaţia cu agenții economici.
Migrația cetățenilor
Conduce la lipsa resurselor umane, putere tot mai mică de cumpărare și piață nesigură de desfacere. Antreprenorii au menționat că lipsesc politicile publice de reîntoarcere a cetățenilor și lipsesc proiectele sociale care să sprijine deschiderea afacerilor, și, respectiv, crearea locurilor de muncă. Unii au menționat prezența instituțiilor de microcreditare, la care penalitățile prevăzute de contract sunt foarte mari, respectiv, cetățenii pleacă peste hotare pentru a întoarce datoriile.
Impozitele mari şi lipsa unor mecanisme de susținere
Mai ales la început de activitate, descurajează cetățenii să facă propriile afaceri. Taxele salariale mari descurajează activitatea transparentă a agenților economici, deseori, aceștia preferă să ofere salariile în plic (la negru). Totodată, chiar dacă și plătesc toate taxele, atât proprietarii, cât și angajații se plâng de calitatea proastă a serviciilor sociale și medicale prestate de stat. Pentru reprezentanții domeniului HORECA, mai apar și costurile costurile carnetelor medicale sanitare pentru domeniul HORECA, care sunt achitate separat. Participanții la discuții au mai menționat obligativitatea obţinerii unor certificate de competenţă profesională, de protecţie a muncii și altele, ce presupun costuri adiționale, dar, deseori, sunt doar pentru bifă.
În general, antreprenorii spun că statul nu oferă nici un fel de suport mediului de afaceri ci, din contra: mărește impozitele (cazul sectorului HORECA); nu oferă garanţii economice; descurajează prin politici de stat transparenţa fiscală şi încurajează concurenţa neloială şi evaziunea fiscală.
Abordarea diferenţiată a băncilor
ÎMM-urile sunt cele mai afectate. În cazul întreprinderilor mari, pot fi negociate condiţiile de creditare, pe când în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, băncile nu acceptă negocieri legate de mărimea dobânzii sau alte clauze. Participanții au vorbit despre existenţa unor clauze abuzive când vine vorba de contractele de credit semnate cu instituţiile de microfinanţare.
Alte probleme
Tratament preferențial în accesarea granturilor nerambursabile, monopolurile, TVA-ul la trecerea frontierei, supraevaluarea mărfurilor în vamă, concurența neloială între cei care activează în baza patentei de întreprinzător și cei care activează ca SRL-uri sunt alte probleme care descurajează oamenii de afaceri. Probleme specifice regiunii am întâlnit la Comrat și Soroca.
În primul caz este vorba de actele emise în limba română, limbă pe care deseori comunitatea de oameni de afaceri din Comrat nu o înţelege și atitudinea ostilă și discriminatorie a unor funcționari. Iar la Soroca – lipsa unei staţii de epurare şi vărsarea tuturor deşeurilor în râului Nistru, care poate genera o catastrofă ecologică.
Acest material este dezvoltată în cadrul proiectului „Educate. Engage. Empower. Community Tools against Corruption”, cu susținerea Fundației Soros-Moldova și Fundațiilor pentru o Societate Deschisă.
