fbpx

Autoare: Ala Revenco. Co-fondator Părinți Solidari

 

 

 

Primăria Chișinău își realizează obiectivele prin intermediul activității Direcțiilor și subdiviziunilor. Acestea sunt responsabile nu doar de acțiuni și rezultate, dar și de gestionarea unor fluxuri mari de bani din bugetul municipal. La capitolul transparență însă, acestea nu consideră că trebuie să comunice cetățenilor informații relevante despre cum sunt cheltuiți banii publici. O analiză a activității Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare și a modului în care acestea efectuează achizițiile, demonstrează corelația dintre lipsa de transparență, comunicarea defectuoasă și achizițiile cu probleme. Toate sunt expresia unei proaste gestiuni a banilor publici.    

Bugetul municipiului Chișinău a fost, pentru 2019, de 4,23 miliarde lei. Această sumă a fost repartizată pe 10 domenii, conform unei clasificări funcționale. Top 3 domenii către care au fost direcționate cele mai importante resurse financiare sunt următoarele: 

  1. Învățământ – 2,143 miliarde lei sau 50,67 % din bugetul mun. Chișinău;
  2. Transport  – 895,42 milioane lei sau 21,16% din bugetul mun. Chișinău;
  3. Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale – 398,99 milioane lei sau 9,43 % din bugetul mun. Chișinău.

Dincolo de domenii și direcții de activitate, fiecare din subdiviziunile primăriei gestionează și sume enorme de bani. De exemplu, cele peste 2 miliarde de lei pentru 2019 alocate pentru învățământ, sunt gestionate prin intermediul a 6 Direcții Educație, Tineret și Sport. Din contul acestor bani au fost achitate salariile pentru cei peste 21000 angajați din domeniul educațional, achitate servicii comunale, dar și efectuate achiziții de zeci de milioane de lei. Aceste direcții sunt responsabile de achizițiile conexe domeniului gestionat, respectiv achiziții ce țin de procurarea produselor/serviciilor alimentare, reparația blocurilor de școală sau de grădiniță, deschiderea grupelor noi, dotarea cu mobilier, tehnică, produse igienice, materiale didactice, etc.

Sectorul transportului în mun. Chișinău, al doilea ca importanță a volumului de resurse financiare gestionate (895,42 milioane lei în 2019) este administrat prin intermediul Direcției Generale transport public și căi de comunicație. Aceasta nu doar susține costurile aparatului administrativ, dar și administrează construcția și reparația drumurilor, achită subvenții pentru asigurarea bunei funcționări a parcurilor urbane de troleibuze și autobuze, face achiziții de noi mijloace de transport (autobuze), ș.a. 

Pentru o mai bună înțelegere a modului în care este valorificat bugetul, menționăm că Direcțiile Primăriei fac achiziții, semnează contracte, cumpără bunuri și servicii cu acoperire din fonduri financiare care provin nu doar din cumulul impozitelor achitate de toți locuitorii orașului, dar și din granturi sau credite preferențiale, acordate de parteneri de dezvoltare pentru proiecte majore de investiții. În anul 2019, de exemplu, Primăria mun. Chișinău, a alocat 183,35 milioane lei pentru achitarea plăților curente și deservirea a 14 împrumuturi contractate în anii 2008-2017. Granturile și împrumuturile contractate la condiții preferențiale au avantajul că cetățenii pot beneficia de bunuri sau de reparații capitale acum, dar achita pentru ele în următorii 5/10/15 ani sau chiar nu achita deloc, dacă fondul accesat de primărie este sub formă de grant, adică un fond nerambursabil. Respectiv, de la aceste proiecte așteptarea este ca ele să fie executate cu un nivel și mai înalt de calitate și transparență, deoarece acestea cheltuie resursele din viitor ale bugetului municipal. Mai mult decât atât, acestea pun pe umerii cetățenilor și a viitoarelor administrații obligațiunea de a rambursa creditele și, pe deasupra, de a mai și achita dobânzi, iar asta, pe un termen de 10/15/25 ani.

Bani mulți, transparență puțină 

Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului Municipal Chișinău (în continuare DGLCA) este subdiviziunea care gestionează un buget de circa 400 milioane lei, dar și de care depinde în cel mai direct mod confortul locuitorilor capitalei și, în mare parte, aspectul acestui oraș. 

În ceea ce privește domeniul de gestiune, de DGLCA depinde modul în care arată curțile blocurilor, terenurile de joacă, terenurile sportive, parcurile și scuarurile, etc. De exemplu,  proiectele de amenajare a scuarurilor din bd. Mircea cel Bătrîn 29/3, str. Gh. Coșbuc și str. Maria Drăgan, a havuzului din str. Trandafirilor, au fost efectuate de către DGLCA. Respectiva entitate  este responsabilă și de reparația/întreținerea blocurilor locative, instalarea WC-urilor publice, dar și pentru lucrări de deszăpezire a curților blocurilor, pe perioada iernii.  

Cu toate că gestionează sume impunătoare din bani publici, DGLCA este o autoritate publică lipsită de transparență. Pagina web a Direcției, cea care ar trebui să fie actualizată constant cu cele mai recente decizii ale Direcției, astfel încât cetățenii să poată verifica (și, poate, interveni) cum este cheltuit bugetul, are de fapt un singur tip de informație pe care o actualizează constant: numirea noilor administratori. Respectiv, locuitorii orașului, dar și orice altă persoană interesată de modul în care activează această Direcție, nu are acces nici măcar la date cu privire la numărul de angajați, remunerarea acestora și, mai ales, la deciziile luate de această diviziune a Primăriei. 

Pentru a stabili firul acțiunilor și deciziilor acestei Direcții, în încercarea de a găsi mai multe informații, e nevoie de accesarea altor site-uri, platforme, ale altor entități. Menționăm că potrivit cadrului legal, DGLCA are obligația, în calitate de autoritate contractantă, de a publica pe pagina sa web planul anual de achiziții și rapoartele privind achizițiile efectuate. Cu toate acestea, la fel ca și alte Direcții ale Primăriei, nu se conformează acestor prevederi legale și nu face public acest tip de informație. Mai mult decât atât, Direcția nu se conformează nici Legii privind accesul la informație, lăsând solicitările de informații fără răspuns. CPR a expediat anterior o solicitare, în care a cerut detalii despre anumite achiziții și contracte semnate cu anumiți agenți economici. Deși responsabilii de comunicare de la Primărie au confirmat recepționarea și înregistrarea solicitării, Direcția așa și nu a mai revenit cu un răspuns. 

În acest context, specificăm că cu cât mai multe informații comunică o instituție, cu atât mai ușor devine pentru cetățeni să verifice modul în care sunt cheltuiți banii publici. Cu cât mai mult încearcă să restricționeze accesul cetățenilor la informații la care ei au dreptul, cu atât mai mare șansa ca această îngrădire a accesului să fie de fapt modalitatea de a tăinui înțelegeri, scheme și ilegalități.

Proiect de eficiență energetică – exemplu prost de gestionare a creditelor și banilor public

În anul 2017, DGLCA a fost vizată într-o investigație, prin care s-a demonstrat modul defectuos de gestionare a unui important proiect de eficiență energetică. Conform proiectului, demarat la sfârșitul anului 2013, urmau să fie înlocuite ferestrele și ușile vechi din scările a 1559 de imobile aflate în gestiunea ÎMGFL-urilor, cu altele, de termopan. Banii necesari, oferiți de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), aproximativ 5 milioane de euro, erau acordați sub formă de credit, dar aveau și o importantă componentă de grant (apr. 30%). La 4 ani de la demararea proiectului, fuseseră schimbate ferestrele la doar 216 blocuri locative din Chișinău, ceea ce constituie doar 13 % din numărul planificat inițial. Mai mult decât atât, marea parte a cheltuielilor înregistrate pentru aceste lucrări au fost transformate în datorie municipală, printr-o decizie a Consiliului Municipal Chișinău. Astfel, în bugetul municipal pentru anul 2018 în acest scop au fost prevăzuți 6,6 milioane lei, iar în bugetul municipal 2019 – 7,67 milioane lei.

Tot în 2017, experții în domeniul energetic Sergiu Tofilat și Ianuș Cușnir au prezentat mai multe încălcări în gestionarea fondurilor europene în cadrul proiectului de eficiență energetică. Potrivit acestora, au fost identificate 20 de adrese unde nu au fost efectuate lucrări, la unele din adrese banii au fost acordați integral, dar lucrările nu s-au efectuat, pentru că întreprinderea executoare, după ce a primit peste 150 mii de lei, a intrat în insolvabilitate, ș.a.

DGLCA și contestațiile – o relație complicată 

O evidență a tuturor procedurilor de achiziții publice (Cerere a ofertelor de prețuri sau Licitații publice), având drept autoritate contractantă Direcția Locativ-Comunală și Amenajare, o putem accesa pe pagina web a Agenției Achiziții Publice. Reamintim că aceste informații lipsesc de pe pagina oficială a Direcției. Astfel, aflăm că în 2018 DGLCA a încheiat cel puțin 59 contracte în valoare de  75,644 milioane lei, iar în primele 10 luni ale anului 2019, încă 59 contracte în sumă totală de 66,674 milioane lei. Este evident că sume atât de mari, gestionate de o Direcție atât de netransparentă, poate fi cu ușurință însoțită de înalte riscuri de corupție sau de atribuiri preferențiale a contractelor de achiziții. Această presupunere se confirmă dacă suprapunem informațiile de pe site-ul unei alte instituții, cu privire la contestațiile depuse de operatorii economici la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).   

 

ANSC este o agenție relativ nouă, care a a devenit funcțională din 4 septembrie 2017 și a fost instituită ca urmare a condiționalităților, impuse prin Acordul de Asociere Republica Moldova – UE, de creare a unui organism independent, care va soluționa contestațiile în domeniul achizițiilor publice. Până la crearea ANSC, atribuția de a soluționa contestațiile îi revenea Agenției Achiziții Publice, o situație ce crea un evident conflict de interese, întrucât atribuia uneia și aceleiași autorități atât aplicarea politicilor în domeniul achizițiilor, cât și soluționarea contestațiilor.

Tabelul 1. Date privind contestarea rezultatelor procedurilor de achiziții publice 

Perioada Număr de contracte încheiate Număr de contestații depuse Număr de contestații respinse Număr de contestații admise
anul 2018 59 19 14 (74 %) 5 (26 %)
anul 2019 59 10 5 (50 %) 5 (50 %)

Conform datelor de pe pagina web a  ANSC, agenții economici, în anul 2018 au depus 19 contestații privind procedurile de achiziții efectuate de DGLCA, iar în anul 2019 – 10 contestații. Scăderea numărului de contestații depuse nu este un  indicator de îmbunătățire a situației, dat fiind faptul că se constată atât creșterea ratei contestațiilor admise (de la 26% la 50%), cât și creșterea gravității încălcărilor comise de membrii grupului de lucru. Un exemplu de încălcare gravă este încheierea contractului, chiar dacă a fost depusă o contestație a procedurii de achiziție.

Terenuri de joacă cu contestații

Am constatat o situație de acest gen la o procedură de achiziție privind cumpărarea și instalarea a 60 de echipamente de joacă pentru copii. Valoarea estimată a achiziției a fost de 6 250 000 lei (fără TVA) și în cadrul acestei proceduri, la data de 26.04.2019, grupul de lucru a decis să desemneze câștigători 2 agenți economici, „Eco Building Stage” SRL și „Ecocarusel” SRL. 

În urma acestei decizii, alți 3 participanți la licitație („Standart Impex” SRL, „Mobilier Novator” SRL și „Top-Primexpert” SRL), au depus contestații la ANSC, invocând faptul că cele două companii câștigătoare nu au respectat în totalitate solicitările autorității contractante și că au și  prezentat acte falsificate. 

În acest context, menționăm că conform prevederilor art. 85 alin. (18) din Legea 131/2015, „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a încheia contractul de achiziţii publice pînă la emiterea unei decizii finale pe marginea contestaţiei de către Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor”. DGLCA, în calitate de autoritate contractantă cunoaște, evident, obligațiile legale menționate, dar a hotărât să le ignore și a încheiat cu cele două companii desemnate câștigătoare, contracte de  3 178 500 lei și, respectiv, 3 174 000 lei.

După examinarea contestațiilor menționate, ANSC a decis să anuleze decizia de atribuire a contractului de achiziții publice din 26.04.2019, inclusiv și actele subsecvente acesteia, în același timp obligând DGLCA să reevalueze ofertele primite în cadrul procedurii de achiziție contestate.

În situația dată, art. 86 alin. (11) din Legea 131/2015 prevede că „Decizia Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor este obligatorie pentru părţi. Contractul de achiziţii publice încheiat cu nerespectarea deciziei Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor este lovit de nulitate absolută.

Reieșind din datele disponibile pe pagina web tender.gov.md, autoritatea contractantă s-a conformat deciziei ANSC, dar cu o întârziere de circa 2 luni, astfel că la 29.07.2019 a reziliat cele două contracte. 

Situațiile analizate anterior, au demonstrat că datorită asigurării transparenței și accesului la informațiile de interes public, pot fi identificate și sesizate situații de risc, ilegalități sau abuzuri comise de anumite autorități publice, în cazul nostru, de către Direcția Generală Locativ Comunală și Amenajare a Consiliului Municipal Chișinău. Locuitorii orașului și, în general, cetățenii, au dreptul să afle și să monitorizeze modul în care sunt cheltuiți banii publici. Rolul cetățenilor nu se limitează doar la achitarea impozitelor, drepturile acestora se extind și la modul în care sunt gestionați banii comuni. Căutarea informațiilor pe o multitudine de site-uri, deși se poate demonstra utilă,  nu este modul în care cetățenii au dreptul să fie informați. Deși legea 982 le permite acestora să solicite și să primească informațiile cerute, acesta presupune un efort colectiv enorm pentru a remedia ceea ce Direcțiile Primăriei oricum sunt obligate să publice pe site.    

În acest context, prezentăm un șir de recomandări, dar și solicitări, administrației noi a Primăriei Chișinău, pentru a combate schemele vechi: 

  1.  Obligarea tuturor subdiviziunilor primăriei de a publica pe pagina sa web următoarele informații:
    • bugetul anual planificat și executat;
    • planul anual de achiziții, rapoarte trimestriale privind contractele de achiziții publice încheiate, inclusiv a celor de mică valoare;
    • raport lunar privind cheltuielile efectuate;
  2. Lista obiectivelor construite, reparate sau amenajate din bani publici, cu indicarea adresei și costurilor aferente;
  3. Monitorizarea trimestrială a procesului de asigurare a transparenței, menționate în p.1 dar și a  răspunsului în termen la solicitările de informații și petițiile adresate subdiviziunilor primăriei, cu sancționarea disciplinară a persoanelor, care nu au respectat prevederile legale.

 


18 decembrie 2019

Articolele și informațiile sunt publicate în cadrul proiectului “A More Honest Government: Advancing Access to Information Standards in Moldova “, finanțat de National Endowment for Democracy și implementat în perioada septembrie 2018 – decembrie 2019.

Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția oficială a instituțiilor finanțatoare.

Categorii: accesPublicatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *