Echipa CPR Moldova – Centrul de Politici și Reforme
Clădirea președinției a fost distrusă parțial în 2009, în contextul evenimentelor din luna aprilie a acelui an. După ani de abandon și lipsă a resurselor financiare pentru o eventuală renovare, în 2017, Președintele Igor Dodon a obținut acceptul Președintelui turc, în urma unei întrevederi oficiale cu acesta, de a finanța renovarea clădirii. Deși Republica Moldova a beneficiat de o finanțare de aproape 9 mln euro, în urma căreia sediul Președinției a devenit funcțional din nou, întregul proces a semănat mai mult cu un târg politic ale cărui detalii nu le cunoaștem, decât cu un clasic proiect de finanțare al unui partener de dezvoltare. Procesul de renovare a fost extrem de netransparent, Președinția nu a exercitat niciun control managerial sau financiar al reconstrucției, contabilitatea Președinției nu a fost actualizată în urma luării în primire a lucrărilor, iar actele de predare-primire sunt vagi și sumare, fără detalii legate de preț, cantitate, tip. Implicarea Președinției în proces poate fi reconstituită doar pe bază de declarații verbale și nu pe bază de documente oficiale. Cu privire la reconstrucție și la coordonarea procesului de renovare cu Agenția de Cooperare și Coordonare a Turciei (TIKA, instituția implementatoare), Președinția deține doar două documente: o scrisoare expediată Președintelui turc prin care solicită finanțarea și actele de primire a lucrărilor după finisare. Între acestea două, a existat o finanțare de milioane de euro, care a inclus, printre altele, și instalare de echipamente de securitate.
Recent, Curtea de Conturi a prezentat concluziile cu privire la auditul rapoartelor financiare ale Aparatului Președinției Republicii Moldova. Concluziile erau așteptate întrucât urmau să facă lumină asupra mai multor aspecte ale renovării clădirii prezidențiale, iar auditul extern a fost solicitat de un grup de deputați din precedenta legislatură.
Pe parcursul ultimului an, CPR a expediat mai multe solicitări de informație către instituția prezidențială în încercarea de a accesa documentele oficiale care au fost încheiate cu TIKA (Agenția de Cooperare și Coordonare a Turciei) și în baza cărora s-au efectuat lucrările. La fel, au fost expediate solicitări și către Curtea de Conturi, Serviciul Vamal și TIKA. Efortul CPR de a transparentiza procesul de renovare a sediului Președinției a fost motivat de volumul impunător al finanțării (suma anunțată inițial depășea 7 mln euro) și de informațiile extrem de puține la care cetățenii aveau acces. În urma demersurilor noastre, de la Președinție am reușit să aflăm că Aparatul Președintelui deține o singură scrisoare, adresată de către Președintele Dodon Președintelui turc, în care se solicită asistență pentru renovarea clădirii. Până la finisarea lucrărilor și semnarea unui act de primire a lucrărilor nu există alte acte oficiale documentate. Multe din deciziile cheie ale renovării, se pare, pot fi reconstituite doar pe bază de declarații verbale, la care, din păcate, cetățenii Republicii Moldova, nu pot avea acces. Între cele două documente oficiale menționate, au fost efectuate lucrări în valoare de 8,9 mln euro, iar suma include și instalare de echipamente de securitate.
Finanțările de la Guvernul Turciei – cadrul legal
Finanțarea proiectului de reconstrucție a clădirii prezidențiale din partea guvernului turc se încadrează în cadrul legal existent, întrucât în 2015 a fost semnat și ratificat Protocolul de cooperare dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia privind termenele și condițiile generale pentru dezvoltare. Acest protocol stabilește că în Republica Moldova cooperarea în baza acestuia va fi realizată prin intermediul Oficiului Coordonator al Agenţiei de Cooperare şi Coordonare a Turciei (TIKA). Acesta mai stabilește, de asemenea, domeniile de cooperare, care sunt destul de variate: agricultură, dezvoltare rurală și urbană, infrastructură, energie, cultură și turism, educație, dezvoltarea capacităților instituționale, transport, mediu, ocrotirea sănătății, etc.
Cu toate acestea, textul Protocolul, înainte de a enumera domeniile de cooperare, specifică, la art. 2 că Guvernul Turciei “va oferi Părţii moldoveneşti asistenţă pentru dezvoltare şi cooperare tehnică (…) în baza anumitor proiecte şi programe, inclusiv în baza studiilor de fezabilitate”.
Ar fi fost cazul, deci, ca renovarea clădirii prezidențiale, să fie efectuată tot în baza unui proiect care să specifice aspecte concrete și detaliate conform cărora aceasta ar fi urmat să aibă loc. Elemente precum volumul asistenței, sursa documentației tehnice (proiect tehnic existent sau unul deja elaborat anterior, cine îl aprobă), cine va monitoriza lucrările, dacă se va desemna și din partea instituției prezidențiale un supraveghetor al lucrărilor sau nu, cine selectează compania executoare, modul de transmitere a bunurilor, evaluarea lucrărilor, etc. Un astfel de document lipsește, deoarece potrivit răspunsului oferit de Președinție, toate aspectele legate de renovare au fost gestionate exclusiv de TIKA.
Curtea de Conturi – interpretare eronată a accesului la informații
Anterior, am solicitat Curții de Conturi copia proiectului “Renovarea clădirii Președinției Republicii Moldova”, iar în răspunsul primit am fost invitați să așteptăm publicarea raportului de audit și să solicităm acest document direct la Președinție, întrucât această instituție este “posesorul oficial”. Este curios, în primul rând, că nu a fost negată existența unui astfel de document, iar în al doilea, este curioasă redirecționarea către Președinție.
Cu această ocazie, menționăm că nu există în textul legii 982 privind accesul la informație noțiunea de posesor oficial și, eventual, posesor neoficial, ci doar cele de furnizor și solicitant al informației; iar “informaţii oficiale sînt considerate toate informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept”. Conform legii deci, Curtea de Conturi este obligată să ne furnizeze copii ale documentelor solicitate, întrucât acestea i-au fost puse la dispoziție pentru prelucrare și analiză de către Președinția Republicii Moldova.
După publicarea raportului de audit, în care se face referință, în ghilimele, de multiple ori la proiectul “Renovarea clădirii Președinției Republicii Moldova”, am expediat o nouă solicitare în adresa Curții, cu remarcile de mai sus. Nu este clar dacă auditorii folosesc expresia în privința unui document oficial consultat de ei sau dacă aceștia se referă, în acest mod, la totalitatea acțiunilor de renovare a clădirii. În cazul în care un astfel de document există, Curtea este obligată să ni-l pună la dispoziție, iar Președinția ar fi nevoită să explice de ce a negat anterior existența acestuia.
TIKA și-a asumat integral controlul asupra realizării proiectului
Raportul de audit al Curții de Conturi este interesant pentru că oferă o serie suplimentară de detalii și care proiectează un anumit mod în care lucrările de renovare au fost efectuate.
Pe pagina 4 a raportului găsim specificarea că în cadrul proiectului ,,Reconstrucția clădirii Președinției Republicii Moldova”, implementat de TIKA, aceasta și-a asumat integral controlul asupra realizării proiectului, asigurând și coordonând toate aspectele cu caracter financiar, fără a fi utilizate în acest scop resurse financiare din bugetul de stat. Menționăm că nu este clar modul în care TIKA și-a asumat toate aspectele cu caracter financiar și controlul integral al proiectului, or, pentru astfel de angajamente ar trebui să existe un document scris, semnat, explicit; fie că e vorba de un acord de finanțare, de scrisori oficiale, de un eventual proces verbal al ședințelor de lucru care au avut loc între reprezentanții TIKA și cei ai Președinției, ședințe sau discuții care cu siguranță trebuie să fi avut loc, ținând cont de volumul mare al angajamentelor și al responsabilităților asumate, al resurselor financiare și al detaliilor întregului proiect. O astfel de asumare a controlului integral asupra proiectului a putut fi constatată de auditori doar pe bază de declarații, cele ale colaboratorilor Președinției, nu și pe bază de documente oficiale.
O altă referință la declarații, se face și la pagina 5 a raportului, unde se constată că TIKA a folosit documentația de proiect și de deviz elaborată și expertizată în perioada anilor 2009-2010, fără implicarea instituției prezidențiale în procesul de întocmire a documentației de planificare/proiectare a lucrărilor de reconstrucție. Această constatare a fost formulată tot “reieșind din explicațiile responsabililor din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova”.
O astfel de abordare a unui proiect de milioane de euro este defectuoasă și riscantă, iar instituția prezidențială și-a asumat riscuri enorme atunci când a decis să nu încheie niciun act prin care să se stabilească responsabilități, angajamente și distribuiri concrete de atribuții. Este inadmisibil ca elementele implementării unui proiect de 8,9 mln să poată fi reconstituite doar pe bază de declarații verbale.
Actele de predare-primire a lucrărilor – vagi și incomplete
Lucrările de renovare au avut un cost superior celui anunțat inițial, ajungând la 8,9 mln euro, de la valoarea inițială estimată de 7,1 mln euro. Din contul acestei sume a fost nu doar efectuate lucrările de reparație a clădirii, ci și instalată tehnică de securitate, mobilier, tehnică și echipament. Problema identificată de către auditorii Curții de Conturi este că în momentul transmiterii lucrărilor și bunurilor, consemnate prin acte de predare-primire la data de 31.07.2019, în aceste acte informațiile indicate sunt extrem de sumare. Lipsesc din aceste documente de transmitere referințe specifice la tipul lucrărilor, la cantitate, la preț. Auditorilor le-a fost deci, imposibil să verifice dacă devizul de cheltuieli al TIKA și ceea ce a fost livrat Președinției, coincide; să stabilească cu exactitate că ceea ce și-a propus TIKA să realizeze, să cumpere și să instaleze este, în cele mai mici detalii, ceea ce Președinția a luat în primire la finisarea lucrărilor.
“Examinările efectuate de audit au relevat că transmiterea lucrărilor de reconstrucție și a dotărilor s-a realizat prin actele de primire-predare semnate la 31.07.2019 de către reprezentantul TIKA și reprezentantul Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Totodată, testele auditului denotă că lucrările de construcție transmise de către TIKA, în valoare de 8964,3 mii euro, au fost reflectate în actele de primire-predare fără indicarea tipului lucrărilor, unităților cantitative și a prețurilor pe unitate de măsură, fapt care a limitat auditul public extern la delimitarea lucrărilor după tip, cantitate și preț, în vederea contrapunerii datelor respective cu proiectul de executare și devizele de cheltuieli, precum și analizei prețurilor aferente”.
Lucrările date în primire, dar contabilitatea – neschimbată
De asemenea, Curtea de Conturi a stabilit că, deși, lucrările și bunurile au fost transmise în gestiunea Aparatului Președintelui Republicii Moldova, evidența contabilă nu a fost actualizată cu suma impunătoare de 8,9 mln euro. Abia pe parcursul misiunii de audit și la recomandarea Curții de Conturi, Președinția a instituit o comisie de evaluare și luare la evidență a bunurilor recepționate de la TIKA, fiind înregistrate în evidența contabilă de către Aparatul Președintelui Republicii Moldova.
Mai mult decât atât, Curtea de Conturi a expediat raportul de audit și Ministerului Finanțelor, solicitând de la acesta să examineze și să ia atitudine, dacă va fi cazul, cu privire la aplicarea corectitudinii aplicării facilităților fiscale și vamale la importul de mărfuri și servicii destinate acestui proiect de renovare. Conform cadrului legal, TIKA, la fel ca alte organizații internaționale, beneficiază de tratamente preferențiale la import, fiind scutită de plata unui șir de impozite, atunci când acestea se referă la proiecte de asistență acordată Republicii Moldova. Evident că este de competența structurilor noastre naționale, a Serviciului Vamal, a Ministerului Finanțelor să verifice dacă tot ceea ce se importă cu tratament preferențial și este scutit de impozite, este efectiv destinat și utilizat în cadrul proiectelor de asistență. În legătură cu aceasta, reamintim că auditorii, în baza actelor de predare-primire, nu au putut verifica cantitățile, prețurile, tipul produselor, etc. Respectiv, nu au putut constata dacă ceea ce a fost indicat în devizul de cheltuieli și importat de către TIKA coincide cu exactitate cu ceea ce a fost livrat Președinției. Menționăm, de asemenea, că am solicitat Serviciului Vamal informații cu privire la documentația prezentată de TIKA la import, cu referință la proiectul de renovare a Președinției. Răspunsul primit ne-a informat despre legislația în vigoare, fără a ne oferi detalii. Mai mult decât atât, e-mailul adresat Oficiului Coordonator al TIKA, din Chișinău, în care rugat respectuos să ne pună la dispoziție un șir de detalii și documente, legate de reconstrucție, în general a fost ignorat, asta, deși am subliniat că mizăm pe transparența organizației.
Sumarizând cazul reconstrucției clădirii prezidențiale:
- nu există procese verbale ale discuției prealabile dintre Igor Dodon și Recep Erdogan, nu putem accesa documente oficiale cu privire la elementele unui eventual acord;
- conform Președinției, în urma discuției de la summitul din 2017 de la Istanbul, există doar o scrisoare a Președintelui Dodon către Președintele Erdogan, iar apoi, există doar actele de primire a lucrărilor, încheiat între TIKA și Președinție; iar între acea scrisoare expediată și actele de recepție servicii nu există niciun alt document oficial care să specifice detalile și responsabilitățile asumate de părți în cadrului procesul de renovare a clădirii prezidențiale;
- o serie de informații menționate în raportul de audit fac referință la discuții, declarații, afirmații; nu și la documente oficiale conform cărora informația sau angajamentele să poată fi verificate;
- până la lucrările misiunii de audit, valoarea financiară a lucrărilor nu fusese inclusă în contabilitatea Aparatului Președintelui RM;
- actele de predare-primire a serviciilor și bunurilor nu sunt complete, lipsesc informații cu privire la tipul lucrărilor, cantitate și preț; auditorii nu au putut confirma suprapunerea devizului de cheltuieli cu ceea ce a fost efectiv livrat Președinției;
- în cadrul lucrărilor, clădirea a fost dotată și cu sisteme de securitate, de supraveghere. Reamintim că, potrivit declarațiilor reprezentanților Aparatului Președinției, din partea acestuia nimeni nu a monitorizat și nu a fost implicat în lucrările de reconstrucție.
Reconstrucția clădirii prezidențiale s-a efectuat în lipsă totală de transparență și cu aparenta neimplicare a Aparatului Președintelui RM, asta putem conclude în baza solicitărilor expediate, a răspunsurilor primite (sau a absenței acestora) și a raportului de audit al Curții de Conturi. În contextul în care au fost efectuate la cheie lucrări atât de costisitoare, de 8,9 mln euro a sediului principalei funcții în stat, este legitim să ne întrebăm dacă la baza acestei bunăvoințe stau acorduri la care noi, cetățenii Republicii Moldova, nu avem acces. Este îngrijorător că nu există o monitorizare documentată a discuțiilor pe care Președintele le poartă cu înalți demnitari străini, fie că ar putea fi vorba despre înregistrări audio ale discuțiilor, fie de procese verbale care să reflecte subiectele abordate și pozițiile exprimate în cadrul întrevederilor oficiale. Credem că un astfel de nivel al transparenței instituționale, deși pare încă departe de realitățile moldovenești, trebuie să fie abordat în spațiul public.
12 decembrie 2019
Articolele și informațiile sunt publicate în cadrul proiectului “A More Honest Government: Advancing Access to Information Standards in Moldova “, finanțat de National Endowment for Democracy și implementat în perioada septembrie 2018 – decembrie 2019.
Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția oficială a instituțiilor finanțatoare.
