fbpx

servicii-electronice-CPR-Moldova

Autor: Dan Nicorici, CPR Moldova – Centrul de Politici și Reforme

Ministerul Finanțelor a prezentat un proiect nou de lege fiscală prin care are intenția de a impozita companiile străine ce prestează servicii electronice online (de ex. Windows, Netflix, HBO, Google, PayPal etc.) pentru persoanele fizice din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, orice tranzacție sau plată făcută online de către consumatori va fi impozitată în țară, iar companiile vor fi nevoite să se înregistreze la fisc, dacă vor să opereze în Moldova. Au estimat că această măsură va aduce 100 milioane lei la buget în anul 2020. Încercările altor state de a adopta reguli similare au avut efecte negative.

Deși această lege urmărește un șir de beneficii pentru Moldova, precum suplinirea bugetului de stat prin adunarea a 20% TVA sau asigurarea concurenței loiale între prestatorii de servicii online locali și străini, neclaritățile și riscurile adoptării ei în grabă pot avea consecințe adverse asupra prețului final și al calității acestor servicii. Vom încerca mai jos să analizăm atât beneficiile, cât și ambiguitățile și riscurile acestei legi.

Cine cade sub incidența noii legi? Noi toți.

Pe lângă companiile deja cunoscute, precum Google sau Facebook, care vor fi taxate, sub incidența noii legi vor cădea toate entitățile care percep plăți online anume de la persoanele fizice din Republica Moldova. Cele juridice, deja achită impozitele date, pentru că importă servicii. Astfel, printre serviciile atribuite taxării se numără sistemele de operare (Windows, MacOS), serviciile de online video și audio streaming (Netflix, HBO, Apple Music, Deezer), toate magazinele online, prestarea serviciilor de hosting și vânzare a domeniilor, servicii de transferuri de plăți online precum PayPal sau Swift, dar și multe alte servicii online.

Riscuri, întrebări și neclarități

Vor crește prețurile pentru servicii
O consecință semnificativă a acestei legi va fi punerea pe umerii consumatorilor a prețurilor noi pentru serviciile prestate de companiile străine. Astfel, companiile își vor ajusta prețurile pentru noile cerințe și cheltuieli, iar consumatorul final va achita pentru TVA-ul de 20%.

Exportăm birocrație

Republica Moldova trebuie să ofere servicii calitative, ușoare și rapide de gestiune a unei afaceri pentru companiile care vor fi înregistrate pe teritoriul țării. La moment putem să le oferim ștampila, birocrație și o serie de proceduri inutile. Obligativitatea ștampilei este o problemă des raportată la întâlnirile cu antreprenori și pe platforma CPR faracoruptie.md (1,2,3,4), iar despre eșecul acestei reforme am mai scris anterior.

Pentru a impune companiile să vină în țară, statul trebuie să le asigure, în primul rând, proceduri cât mai libere și debirocratizate, dar și să urmărească implementarea propriilor legi și regulamente. De exemplu, orice bancă va solicita companiei ștampilarea documentelor, iar în caz că aceasta va dori să presteze servicii instituțiilor de stat, deseori va fi nevoită să utilizeze factura fizică pe bază de hârtie, asta deoarece o bună parte din instituții nu utilizează e-factura.

Împușcătură în propriul picior
Pentru a satisface necesitățile cetățenilor, Serviciul Fiscal de Stat va trebui să înregistreze un număr foarte mare de companii străine. Piața online nu e doar Google și Facebook. Sunt mii. Guvernul presupune că toate aceste companii vor face acest prim pas de înregistrare pe teritoriul Republicii Moldova. Prestatorii mari de servicii, precum Google sau Facebook, care au un interes pentru piața noastră cel mai probabil se vor conforma acestor noi reglementări. Totuși, un număr impunător de servicii online riscă să fie indisponibile pentru noi. Așa stopăm accesul inovațiilor în Moldova. Asta deoarece companiile mici și specializate, de serviciile cărora beneficiază un număr restrâns de persoane, simplu nu vor avea interes să se înregistreze la noi și să încerce să facă față sistemului birocratic sau să își ajusteze serviciile pentru o piață atât de mică. În cele din urmă, riscăm să pierdem accesul la servicii online calitative din străinătate, printre care se numără și cursurile online sau cărțile de specialitate, care pot fi cumpărate doar de pe resurse speciale, dar și alte servicii esențiale cum ar fi biletele pentru avion sau rezervarea unui hotel. De asemenea, startup-urile și companiile mici la fel vor trebui să se înregistreze aici, fapt ce doar creează bariere și hotare în inovații, în loc să le elimine.

Și dacă companiile intră în Moldova IT Parc?

O parte din activitățile descrise în noul proiect de lege se includ în activitățile eligibile pentru a face parte din IT Parc (Legea 77, Art.8). Astfel, companiile care se înregistrează la Fisc și corespund acestor cerințe, pot face parte din Moldova IT Parc și achita doar impozitul unic de 7% sau în general pentru vânzări de softuri, să întocmească contracte de cedare a drepturilor de autor. Nu știm dacă Ministerul Finanțelor a luat în calcul și această situație și care sunt estimările pentru încasarea din TVA a unei sume de 100 milioane lei prognozată inițial.

Ce face Republica Moldova dacă companiile nu se conformează?

În cazul în care companiile internaționale nu se conformează noilor legi și regulamente și nu se înregistrează în Republica Moldova ca plătitor de TVA, statul poate doar bloca aceste servicii online pe teritoriul țării. Cum o va face? Complicat și aproape imposibil. Statul va trebui să inițieze proceduri complexe de blocare a sutelor de servicii electronice și companii, sau să le notifice despre imposibilitatea tranzacțiilor și plăților online cu persoanele aflate în Moldova. Or, nu vom putea bloca definitiv aplicațiile, deoarece serviciile lor sunt gratuite, și doar conțin opțiuni de plăți.

Oamenii oricum vor găsi soluții și nu se vor conforma
Crearea unor discrepanțe în prețurile pentru serviciile online din regiune va încuraja imediat consumatorii să efectueze cumparaturile online din regiunile mai favorabile și ieftine. Astfel, pentru a cumpăra o aplicație sau a achita publicitatea pentru Facebook, Google sau Odnoklassniki, consumatorii vor apela sau la servicii de VPN (Rețea Privată Virtuală) pentru a masca regiunea din care efectuează plata și a simula una mai convenabilă, sau vor utiliza intermediari care vor presta astfel de servicii mai ieftin. Așa va crește economia subterană, în loc să introducem măsuri pentru a o elimina.

Ce facem cu serviciile publice care folosesc sisteme informaționale internaționale?
O bună parte din instituțiile publice folosesc sisteme informaționale care sunt cumpărate de la producători internaționali. De la sisteme de operare (Windows), baze de date, sisteme ce editează documentele oficiale (Word) sau programe folosite în universități, Republica Moldova utilizează în mare parte aplicații cumpărate de la companii străine. Aceste aplicații necesită actualizări noi care uneori sunt cu plată sau simplu în procesul de reinginerie a serviciilor publice se procură sisteme informaționale noi. Ambele activități cad sub incidența noii legi și cel mai probabil vor costa mai mult, sau în general accesul la ele va fi blocat.

Practicile internaționale

Moldova nu este prima țară care s-a gândit să taxeze serviciile online. O dezbatere mondială e în derulare despre aceea că corporațiile multinaționale trebuie să-și aducă aportul la bugetele statelor din care își iau veniturile. Dacă, pînă recent, corporațiile tehnologice alegeau să fie „găzduite” în locuri cu impozite joase, plătind aceste impozite „acasă”, mai nou tot mai multe jurisdicții încearcă să impoziteze la locul consumului. Dar, în timp ce unii improvizează, alții caută soluții globale.

Începând cu 1 ianuarie 2018, Uniunea Europeană a introdus norma conform căreia TVA se achită la locul aflării consumatorului de servicii.

Aici întrevedem soluția alternativă propunerii nechibzuite a Guvernului: implementarea DCFTA și liberalizarea pieței serviciilor cu UE. La moment avem comerț liber cu UE pe bunuri. Trebuie să extindem și pe piața serviciilor. Problema se va rezolva de la sine.

Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică a elaborat recent o propunere cadru pentru a soluționa diferențele existente despre cum urmează a fi impozitate companiile multinaționale din domeniul serviciilor online. Aceasta ar permite statelor să impună taxe multinaționalelor cu venituri anuale de peste 825 milioane de dolari chiar dacă acestea nu operează pe teritoriul lor. Detaliile noilor reguli urmează încă a fi negociate, dar se estimează că inițiativa va fi avantajoasă pentru țările cu consum mare de servicii online, dar dezavantajoasă pentru paradisurile fiscale unde preferau să fie localizate multinaționalele. Ultimele vor avea și ele de câștigat pe urma unui singur regim de impozitare, chiar dacă va trebui să plătească mai mult decît acum, alternativa fiind de a avea de confruntat o serie de regimuri naționale de impozitare, fiecare cu complicațiile sale.

Beneficiile

Totuși, noul proiect de lege prevede și mai multe beneficii importante pentru Republica Moldova. Guvernul prognozează încasări de 100 mln lei la buget din perceperea acestor 20% drept TVA.

De asemenea, se urmărește întărirea unei concurențe loiale între prestatorii de servicii locali și cei nerezidenți. Asta deoarece companiile locale trebuie să achite impozitele în Moldova și să își ajusteze prețurile, iar cele internaționale aleg să facă asta în alte țări, uneori cu regime fiscale mult mai liberalizate. Astfel, prețurile pentru serviciile de publicitate de la o platformă media locală este mult mai mare decât publicitatea cumpărată de Google, Facebook sau Instagram. Un beneficiu al acestor modificări va fi stimularea afacerilor locale, banii pentru publicitate vor merge mai des către organizațiile media și companiile rezidente și vor ajuta la dezvoltarea lor.

În loc de concluzie 

Există un oarecare consens internațional că serviciile online internaționale trebuie să fie impozitate. Totuși, contează cum se face acest lucru, or politicile fiscale pot afecta piața, inovațiile și consumatorii. Deși intențiile Guvernului par a fi bune, iar încasarea sumei de 100 milioane de lei din TVA plătit de companii nerezidente  poate reprezenta un beneficiu considerabil pentru țara noastră, riscurile sunt de asemenea mari, și nu par a fi luate în calcul de autorii politicii. Republica Moldova încă nu este pregătită să adopte un regim fiscal pentru companiile nerezidente.

 

28 noiembrie 2019

 


Acest material face parte din proiectul „CPR Watch 2. Keeping the reforms in the spotlight”. Proiectul este realizat cu suportul financiar al Black Sea Trust un proiect al German Marshall Fund din Statele Unite ale Americii. Opiniile prezentate în cadrul acestui video nu reprezintă obligatoriu cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor lor.

Categorii: Publicații

Lasă un răspuns