Autoare: Elena Druță, CPR Moldova – Centrul de Politici și Reforme

 

 

 

Sectorul întreprinderilor de stat și al societăților pe acțiuni din care statul face parte este un domeniu aproape inaccesibil pentru cetățeni la capitolul informație. APP ar trebui să asigure transparentizarea întreprinderilor în care participă statul, așa cum prevede legea. Totodată, CPR Moldova recomandă revizuirea modului în care sunt selectați și remunerați membrii consiliilor de administrație, stabilirea unui număr maxim de membri, precum și acțiuni concrete prin care Agenția Proprietății Publice trebuie să sporească transparența și eficiența întregului sector. 

Republica Moldova are 2,9 mln cetățeni și 220 întreprinderi de stat. În afară de acestea, statul mai deține cotă parte în 90 de societăți pe acțiuni: în 22 de cazuri statul deține 100%, în alte 42 – statul deține cota majoritară și alte 26 – cota minoritară. Din cele 220 de întreprinderi de stat, 63  au încheiat anul 2018 cu pierderi totale de peste 143 milioane lei.  

Pentru comparație – Suedia are 10 mln de cetățeni și 46 întreprinderi de stat, iar Estonia are 1,3 mln de cetățeni  și 29 întreprinderi.   

Dincolo de dimensiunea exagerată a acestui sector în țara noastră, raportat la numărul de cetățeni și la dimensiunea economiei, problema fundamentală este gestiunea proastă, favorizată de nivelul extrem de jos al transparenței. 

Ce facem cu transparența întreprinderilor de stat ?

Legea privind întreprinderea de stat și întreprinderea municipală din 23.11.2017 conține un articol (art. 18) privind dezvăluirea informației de către acestea. Legea cere întreprinderilor  să publice pe site-urile lor informația despre numărul de angajați, salariul mediu, componența consiliului de administrație, situațiile financiare anuale, rezultatele controalelor efectuate de către organele de control, raportul conducerii întreprinderii, descrierea riscurilor, ș.a.

Evident că, dacă ar respecta acest articol, întreprinderile de stat ar ieși considerabil din zona obscură ce le caracterizează și ar permite publicului larg să afle mult mai multe informații decât cele disponibile la moment. Problema este că majoritatea întreprinderilor de stat nici măcar nu dispun de site. Astfel, nu există nicio informație oficială, expusă public,  cu privire la datele de contact, pe care cetățenii să le poată utiliza pentru a expedia solicitări de informații. Majoritatea întreprinderilor de stat pur și simplu nu pot fi contactate, pentru a li se solicita, eventual, rapoarte ale conducerii, informații despre consilii, rapoarte de audit, numărul de angajați, ș.a.

Problema ar putea fi depășită dacă informația ar fi prezentată centralizat, pe site-ul Agenției Proprietății Publice (APP). Constatăm că recent, Agenția a completat lista întreprinderilor de stat cu rapoartele financiare ale acestora pentru anul 2018. Cu toate acestea, celelalte informații pe care întreprinderile sunt obligate să le divulge public, conform art. 18 al Legii privind întreprinderea de stat și municipală, continuă să nu fie disponibile publicului larg. Pe site-ul APP, la categoria Dezvăluirea informației de către entități, sunt accesibile doar statutele întreprinderilor și situațiile financiare pentru 2018. 

CPR a testat deschiderea atât a întreprinderilor de stat, cât și a societăților pe acțiuni în care statul deține cota majoritară. Am expediat solicitări la 10 întreprinderi și 12 societăți pe acțiuni, în care am solicitat să ni se comunice componența nominală a consiliului de administrație pentru ultimii 10 ani, remunerarea membrilor, funcția lor de bază, CV-ul (atât al Directorului, cât și a membrilor consiliului), numărul de angajați și salariul mediu. În fond, au fost solicitate informații pe care întreprinderile sunt obligate de lege să le publice pe propriul site.

La solicitările noastre au răspuns doar 3 întreprinderi de stat din 10 și 1 societate pe acțiuni dintr-un total de 12 cărora le-au fost expediate solicitări. Din categoria întreprinderilor de stat, Urbanproiect și Administrația de Stat a Drumurilor au comunicat componența nominală a consiliilor de administrație și informația despre remunerarea, atât a membrilor consiliilor, cât și a directorilor întreprinderilor, pentru întreaga perioadă 2009-2019. MoldATSA, pe de altă parte, deși are aceeași formă juridică ca și Administrația de Stat a Drumurilor și Urbanproiect, consideră că reconstituirea și prezentarea acestor informații, pentru ultimii 10 ani, presupune un efort considerabil, inclusiv analitic, care trebuie să fie remunerat. MoldATSA consideră deci că cetățenii Republicii Moldova trebuie să plătească o anumită sumă (care ar trebui negociată cu MoldATSA) pentru a afla cine le-a reprezentat interesele în cadrul consiliului de administrație și cu cât au fost remunerați pentru asta. În plus, întreprinderea responsabilă de siguranța traficului aerian, consideră că divulgarea CV-urilor directorilor care au fost la conducere în ultimii 10 ani reprezintă date cu caracter personal.

 

Este evident că efortul de a obține de la întreprinderile de stat informațiile pe care oricum sunt obligate conform cadrului legal să le divulge este unul colosal pentru un simplu cetățean. Ignorarea solicitării de informație sau refuzul de a furniza informațiile solicitate sunt situații care pot fi, cu puțin efort, remediate de către Agenția Proprietății Publice. Agenția este instituția publică care a preluat de la ministere statutul juridic de fondator și reprezintă, deci, autoritatea de control și supraveghere a modului în care acestea sunt gestionate. Cetățenii trebuie să poată afla cu ușurință detalii despre componența consiliilor de administrație, remunerare, rapoarte de audit, rapoarte ale organelor de control, rapoarte anuale, etc. Sporirea transparenței întreprinderilor de stat este pasul cel mai simplu și cel mai important pentru sporirea eficienței întreprinderilor de stat.      

Cum selectăm membrii Consiliilor de administrație?

Conform Legii privind întreprinderea de stat și municipală, Consiliului de administrație îi sunt atribuite nu doar rolul de a selecta prin concurs profilul administratorului, dar și de a monitoriza activitatea acestuia și  a întregii întreprinderi. Legate de consiliile de administrație există câteva elemente ce ar trebui revizuite. 

În majoritatea cazurilor, informația despre cine sunt membrii consiliilor de administrație nu este accesibilă. Chiar și întreprinderile care dispun de site-uri web, nu publică această informație. Persoanele care fac parte din astfel de consilii, sunt remunerate din fondurile întreprinderii și reprezintă interesele statului și ale cetățenilor. Cetățenii au dreptul să știe cine sunt cei care controlează întreprinderea de stat, ce funcție de bază dețin, cu cât sunt remunerați pentru aceasta. Aceste elemente sunt importante pentru a responsabiliza membrii consiliilor în fața cetățenilor și pentru a putea identifica eventuale responsabilități pentru gestiune sau monitorizare proastă. Mai mult decât atât, aceasta nu este comunicată nici drept răspuns la solicitări de informație. APP trebuie să prezinte aceste informații pe propriul site, la categoria Dezvăluirea informației de către entități. Din moment ce APP are deja lista tuturor întreprinderilor de stat prezentată centralizat pe propriul site, ar fi cazul ca Agenția să completeze informația cu tot ceea ce întreprinderile sunt obligate conform legii să plaseze online. Astfel, cetățenii sau jurnaliștii de investigație ar putea cu ușurință identifica numele, funcția, remunerarea celor care controlează întreprinderile de stat. Aceeași informație trebuie să fie completată și pentru consiliile societăților pe acțiuni în care statul deține cota majoritară

Legea specifică că membrii consiliului își exercită atribuțiile prin cumul cu funcția lor de bază. Practica de până acum a constat în numirea în astfel de consilii a funcționarilor publici de prin ministere. Aceste numiri nu aveau la bază încercarea de a controla cu adevărat modul în care sunt gestionate întreprinderile de stat, ci drept stimulare salarială sau „compensare” pentru salariul mic de la funcția de bază. Teoretic nimic nu împiedică ca fondatorul să desemneze în astfel de poziții persoane din afara sistemului public. Recent, fuseseră înregistrate numiri din rândul reprezentanților societății civile (la Agenția Servicii Publice, de exemplu). Sperăm ca pe viitor astfel de practici, de a extinde în afara sectorului public, numirile în cadrul consiliilor de administrație, să devină o practică tot mai solidă. 

Expresia „prin cumul cu funcția de bază” nu înseamnă decât că membrul consiliului de administrație poate exercita astfel de responsabilități chiar dacă are contract individual de muncă cu un alt angajator. Aceasta nu înseamnă că membrul consiliului trebuie să fie în mod obligatoriu angajat în altă parte și nici că trebuie să fie angajat în sectorul public.    

Statul trebuie să extindă bazinul de selecție a profesioniștilor pentru a-i desemna în consilii de administrație, selectând și desemnând în consilii și persoane din afara sectorului public.  

 

Numărul maxim de membri ai consiliului de administrație – textul actual al legii menționate mai sus indică doar că acesta ar trebui să fie format dintr-un număr impar de membri, de minim 3. Textul, teoretic, nu interzice chiar și existența unui consiliu format din 15 membri, de exemplu. Considerăm necesară fixarea unui număr maxim din care să fie formate consiliile de administrație. Un număr de 5 persoane cu adevărat profesioniste, cu experiență în gestiunea afacerilor, finanțe, economie, audit, care să își îndeplinească misiunea în strictă conformitate și în spiritul prevederilor Legii privind întreprinderea de stat și municipală, ar spori eficiența gestiunii întreprinderilor. 

Legea privind întreprinderea de stat și municipală din 2017 face referință la câteva regulamente ce ar fi trebuit să fie aprobate de Guvern ulterior intrării în vigoare a legii. Printre acestea este și regulamentul care ar fi trebuit să stabilească modul de selectare și numire a administratorului, a membrilor și a președintelui consiliului de administrație. Acest regulament, deși a fost expus consultărilor publice în iunie 2019, nu a ajuns să fie aprobat prin hotărâre de Guvern. Regulamentul stabilea că fondatorul, adică Agenția Proprietății Publice, selectează prin concurs membrii consiliului de administrație; condițiile de desfășurare a concursurilor erau de asemenea stabilite. Principalul defect al organizării unor astfel de concursuri este că acestea sunt constituite din proba scrisă și apoi interviu. Proba scrisă se anunță cu cel puțin 3 zile înainte de desfășurare. 

Republica Moldova are un bazin extraordinar de profesioniști care se află peste hotarele țării. Aceștia au un parcurs care poate fi exploatat în interesul statului. Studii și experiențe în instituții, companii, organizații internaționale ar putea fi extrem de utile în eficientizarea consiliilor de administrație și, implicit, a gestiunii întreprinderii de stat. Pentru un profesionist care se află peste hotarele țării asta ar presupune două călătorii în Republica Moldova, exclusiv pentru a participa la proba scrisă și la interviu. Putem presupune că participarea acestei categorii de profesioniști la aceste concursuri ar fi motivată nu de suplinirea veniturilor personale, ci de dorința de a contribui cu propriile cunoștințe, în beneficiul statului de origine. Chiar și dacă se va insista pe organizarea de probe care să verifice cunoștințele tematice sau legislative, singura alternativă utilă este desfășurarea de probe online, nu neapărat probe scrise. La fel și proba de interviu poate fi organizată cu ușurință de la distanță. Noile tehnologii permit evaluarea candidatului fără ca acesta să fie neapărat nevoit să se prezinte fizic în fața comisiei de evaluare.   

Cum remunerăm membrii consiliilor de administrație? 

Din moment ce majoritatea întreprinderilor de stat nici măcar nu are site, iar cele care îl au nu neapărat publică componența consiliului de administrație, este de la sine înțeles că remunerarea membrilor consiliilor este o informație pe care întreprinderile o furnizează, public sau drept răspuns la solicitări, cu și mai mare dificultate. La aceeași categorie de pe site-ul APP menționată mai sus, Dezvăluirea informației de către entități, Agenția ar trebui să completeze și informațiile despre componența consiliului, funcțiile de bază a membrilor, remunerarea fiecărui membru și, eventual, alte consilii de administrație în care se regăsește aceeași persoană. 

În afară de publicarea acestor informații, trebuie stabilite metode clare, transparente, predefinite, de remunerare a membrilor consiliului, iar acestea trebuie să fie unitare pentru întreaga categorie juridică. În urma răspunsurilor pe care CPR le-a primit de la ministere, în special cel de la Cancelaria de Stat, am putut identifica că există stabilite salarii de bază, de 3000 lei, pentru membrii consiliilor de administrație, dar că, în realitate, remunerarea la final de an a fost, de-a lungul anilor, mult mai mare de 3000 și a ajuns să constituie 20000, 30000 sau chiar 40000 lei. Suma de 3000 de lei este, evident, mult prea mică pentru a stimula interesul și eficiența membrilor consiliilor de administrație și pentru a le remunera efortul. Un consiliu cu adevărat eficient trebuie să fie remunerat cu sume pe potriva implicării, efortului și rezultatelor, doar că, deocamdată nu există nici transparență și nici reguli clare în baza cărora se stabilesc sumele reale percepute de consiliu, la final de an. 

Recomandări:

  • Completarea categoriei Dezvăluirea informației de către entități de pe site-ul APP cu următoarele informații:
    • Site Da/Nu, link către site-ul oficial al întreprinderii de stat; în mod obligatoriu trebuie indicată adresa oficială de e-mail; 
    • Componența nominală a consiliului de administrație, cu indicarea funcției de bază și alte consilii în care se regăsește aceeași persoană și a remunerării nete și brute încasate;
    • Numărul de angajați , salariul mediu pe întreprindere;
    • Rapoartele anuale ale conducerii. Acum acolo se regăsesc situațiile financiare ale întreprinderii, informații ce diferă de un raport complex al conducerii pe întreaga activitate a întreprinderii (Legea 246 specifică informațiile ce trebuie să se conțină în raportul anual al conducerii); 
    • Raportul pe evaluarea riscurilor și previziunilor pentru activitatea întreprinderii; 
    • Rapoartele organelor de control, specificând dacă au existat controale și anexând rapoartele; 
    • Rapoartele comisiei de cenzori; 
  • Stabilirea unui număr maxim de membri ai consiliului de administrație (5);
  • Revizuirea textului Regulamentului pentru selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație și excluderea necesității de a participa fizic la proba scrisă și interviu. Proba scrisă poate fi eliminată sau poate fi susținută online, la fel ca și interviul, de altfel;
  • Identificarea unor criterii unitare și predefinite pentru remunerarea membrilor consiliilor de administrație. Conform legislației în vigoare, la final de an, administratorul prezintă consiliului de administrație propuneri de repartizare a profitului net, care poate fi utilizat și pentru remunerarea organelor de conducere și control (pct. 8, art. 10 al Legii 246). Dacă propunerea administratorului este aprobată de către consiliul de administrație, aceasta este expediată fondatorului (Agenția Proprietății Publice) spre aprobare. Stabilirea unor criterii prefixate, bazate pe o remunerare fixă lunară și una conectată la profitul net înregistrat, ar exclude orice influență a conducerii întreprinderii în redistribuirea profitului net. 
  • O evaluare riguroasă a întregii participări a statului în viața economică, prin intermediul întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni. În urma acesteia trebuie să fie clar care întreprinderi de stat își au cu adevărat rostul și care sunt societățile pe acțiuni din care statul ar trebui să-și vândă sau reducă sensibil cota-parte. Numărul întreprinderilor de stat trebuie redus considerabil. Statul poate apela cu ușurință la serviciile prestate de agenți economici, pentru a cumpăra servicii de instruire, servicii de tipar, servicii de proiectare, fără a fi nevoit să susțină, an de an, povara gestionării unor întreprinderi de stat care să presteze astfel de servicii. 

 

20 noiembrie 2019

 

Articolele și informațiile sunt publicate în cadrul proiectului “A More Honest Government: Advancing Access to Information Standards in Moldova “, finanțat de National Endowment for Democracy și implementat în perioada septembrie 2018 – decembrie 2019.

Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția oficială a instituțiilor finanțatoare.

Categorii: accesPublicatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *