Autor: Dan Nicorici, CPR Moldova – Centrul de Politici și Reforme

 

Un Parlament cu adevărat democratic trebuie să fie transparent, să garanteze accesul publicului larg la informații, dar și să permită cetățenilor să contribuie la activitatea legislativă. La moment, site-ul Parlamentului nu permite cetățenilor să urmărească activitatea deputaților sau evoluțiile proiectelor legislative și comunică mult prea puțin din ceea ce ar fi necesar pentru o activitate cu adevărat transparentă. Deși în alte țări observăm apariția unor sisteme informaționale moderne, interactive, de monitorizare a activității deputaților, în Republica Moldova există un șir de probleme legate de modul în care Parlamentul comunică cu cetățenii. Sistemul de e-voting nu a fost implementat, deși e în așteptare deja de 6 ani, paginile deputaților conțin informații insuficiente, la fel ca și cele ale comisiilor. Nu avem acces online la arhiva Parlamentului, iar căutarea după cuvinte cheie este nefuncțională. Parlamentul urmează să lanseze un site nou, elaborat cu susținerea PNUD, dar data acestei lansări a fost amânată repetat. CPR Moldova vine cu recomandări concrete, care pot fi implementate rapid și care ar spori nivelul de transparență al Parlamentului și posibilitatea cetățenilor de a accesa, cu ușurință, informații de interes public.  

 

Cuprins:

I. Site-ul Parlamentului – canalul principal de comunicare al legislativului

Cum se pot implica cetățenii în alte țări

II. Lucrul pentru cetățeni și cu cetățenii

eVoting – nefuncțional și cu cheltuieli de peste 13 milioane lei

Cetățenii și Parlamentarii fără date

Comisiile parlamentare fără trecut

Ce a fost, a fost

Căutarea și reutilizarea informației

III. Încercările de a lansa un website și sistem informațional nou

IV. Care sunt soluțiile?

 

Site-ul Parlamentului – canalul principal de comunicare al legislativului

Website-ul Parlamentului trebuie să fie canalul principal de comunicare a legislativului și o sursă primară de informare a oamenilor despre cei ce îi reprezintă, deciziile ce se iau sau modul în care fiecare cetățean poate contribui și chiar implica în procesul legislativ. Pentru a responsabiliza deputații, cetățenii au nu doar nevoie, dar și dreptul de a  accesa foarte rapid informațiile ce țin de activitatea acestora. Acest tip de informații trebuie să fie publicat online în timp util, iar cetățenii nu trebuie să fie nevoiți să expedieze solicitări de informație pentru a afla când au loc anumite consultări. De asemenea, cetățenii nu trebuie să fie nevoiți să urmărească profilurile deputaților de pe rețelele de socializare pentru a cunoaște agenda acestora, acolo unde unii deputați anunță consultări publice cu doar 2-3 ore înainte. Pentru o interacțiune cu adevărat avantajoasă dintre deputați, cetățeni, societatea civilă și mass-media, e nevoie de acces la: toate proiectele legislative și traseul acestora,  CV-urile deputaților, veniturile și cheltuielile acestora, informații complete și actualizate ale comisiilor parlamentare. Numai așa interacțiunea dintre Parlament și ceilalți actori se poate solda cu propuneri, investigații, analize și alte contribuții utile din partea cetățenilor.

 

Cum se pot implica cetățenii în alte țări

Parlamentul trebuie să ofere posibilitatea formulării unor comentarii pe marginea propunerilor legislative publicate online. Un bun exemplu îl reprezintă e-Consultările din Parlamentul Croației, cetățenii având posibilitatea să monitorizeze propunerile deputaților, să urmărească evoluțiile propunerilor și contribuțiile altor deputați, cetățenii având ocazia, totodată, să comenteze și să propună îmbunătățiri.

În Estonia sau Georgia, de exemplu, cetățenii se pot abona la lucrările diferitor comisii, ale biroului permanent sau la consultații, primind pe email notificări despre lucrările acestora și modul în care se pot  implica în ele.

În Marea Britanie, datorită structurării datelor pe site-ul Parlamentului, cetățenii au creat aplicații precum TheyWorkForYou, unde sunt monitorizate declarațiile parlamentarilor  și voturile acestora sau Write to Them, unde cetățenii pot scrie parlamentarilor, iar societatea monitorizează răspunsurile, reacția și implicarea deputaților. Doar în 2018 au fost expediate 200 000 de mesaje utilizând această platformă.

 

Lucrul pentru cetățeni și cu cetățenii

eVoting – nefuncțional și cu cheltuieli de peste 13 milioane lei

Cetățenii Republicii Moldova nu au acces la o informație fundamentală despre activitatea deputaților: modul în care aceștia votează. Asta deoarece la ședințele parlamentului se contabilizează și înregistrează doar numărul total de voturi pro și contra, dar în procesele verbale ale ședințelor lipsesc informațiile nominale despre votul fiecărui deputat. La reconstituirea modului în care s-a votat pe anumite subiecte pot servi doar secvențe video sau informațiile din mass-media. În 2013, Parlamentul a achiziționat și instalat un echipament tehnic de votare care a costat 13 milioane de lei, doar că acesta continuă să fie nefuncțional – acestuia îi lipsesc soft-uri specializate și nu este integrat cu sistemul informațional actual.

În 2013, la ultima încercare de a utiliza sistemul achiziționat, Președintele Parlamentului de atunci, Igor Corman, a comentat: „Atâta timp cât o parte din deputați nu dorește să folosească acest sistem electronic, perturbează funcționarea sistemului, vom fi nevoiți să revenim la sistemul clasic. Rog numărătorii pe sectoare să anunțe prezența”. Intuim că neutilizarea sistemului de e-voting are drept explicație lipsa voinței politice. Abia în 2018, după 5 ani de la cumpărarea sistemului, Parlamentul a mai alocat resurse financiare. Cu acestea a fost dezvoltat un soft specializat și adaptat la necesitățile activității Parlamentare, dar și a altor componente tehnice precum tablete electronice pentru e-Voting.

 

Cetățenii și Parlamentarii fără date

Pentru a consulta și a avea un dialog cu deputații, societatea civilă are nevoie de un set minim de date despre deputați, de exemplu adresa de email. Conform raportului e-Parliament 2018, 20% din legislativele din lume au adoptat sistemul de mesaje instante către parlamentari, adică cetățenii le pot scrie deodată de pe site-ul legislativului sau folosind canalele digitale de comunicare.

Pagina oficială a unui deputat din Republica Moldova arată destul de puțin conținut despre profilul și activitatea acestuia.

Lipsesc informațiile de bază: email, număr de telefon sau profilul de  pe rețelele sociale, iar în cel mai bun caz putem vedea o fotografie a parlamentarului. Cetățenii nu sunt informați că deputatul este șeful unei Comisii Parlamentare. De asemenea, ar fi cazul ca Parlamentul să publice CV-urile deputaților pentru a oferi cetățenilor informații privind domeniul de activitate, pentru ca aceștia să își facă eventual o idee despre subiectele, întrebările, propunerile sau problemele cu care se pot adresa reprezentantului poporului. Lipsesc, de asemenea, și numele, profilurile din rețelele de socializare, datele de contact ale consilierilor fiecărui deputat.

Deputații expediază demersuri și interpelări către alte instituții, ca urmare a sesizărilor de la cetățeni. Aceste documente iarăși nu pot fi văzute. Parlamentul trebuie să ofere deputaților un loc de stocare unde aceștia să poată plasa și arăta cetățenilor toate documentele care au fost expediate sau create de ei.

Cetățenii trebuie să cunoască ce avere și interese are alesul lor, dar pentru a găsi aceste informații  trebuie să consulte o altă platformă, de pe site-ul ANI (Autoritatea Națională pentru Integritate). Astfel, observăm o segmentare a platformelor și a website-urilor de stat, pe când informațiile ar trebuie să fie interconectate. Chiar și aflate pe platforme diferite, ar fi binevenit ca pe pagina parlamentarului să fie link-uri către declarațiile de avere și interese ale acestuia, depuse la ANI și plasate pe site-ul oficial al acesteia.

Desigur că pentru un profil complet al deputatului, ar fi cazul ca acesta să conțină și eventuale informații despre ridicarea imunității și referințe la cauze sau la decizii ale instituții terțe, de profil. Astfel, cetățenii și-ar putea forma o mai informată părere despre integritatea deputatului. Un alt set de date important este deplasările deputaților și a consilierilor săi. Având acces la astfel de informații,  putem monitoriza constant cum se cheltuie banii publici, modul în care parlamentarul promovează și peste hotare interesele cetățenilor, iar mass-media poate informa mai eficient și interactiv despre aceste călătorii.

 

Comisiile parlamentare fără trecut

Comisiile parlamentare comunică publicului larg extrem de puține informații despre propiile activități.

Să examinăm, de exemplu, accesul cetățenilor la informații ce țin de lucrările comisiei administrație publică.

  • Deși în ultimele 3 luni au avut loc 5 ședințe ale comisiei, în compartimentul Hotărâri, nu putem găsi nici una pentru anul 2019, ultimul document plasat fiind Planul de activitate pentru anul 2018. Pentru recentele ședințe avem acces doar la proiectele de ordine de zi. 
  • De asemenea, nu putem accesa nici  alte hotărâri, precedente celor plasate pe site.  Asta deoarece butonul toate nu funcționează.
  • Proiectele de pe ordinea de zi sunt plasate fie în format PDF, fie în Word. Formatul  Word limitează accesul cetățenilor la conținutul documentului, deoarece acest program este unul contra-cost.

Aceste neajunsuri – informații sumare, deficiențe tehnice – sunt reprezentative pentru toate comisiile Parlamentare. Deși unele din ele publică mai multă informație decât comisia menționată mai sus, nu putem fi siguri că informația plasată este completă, dacă avem acces la toate hotărârile comisiei sau dacă în urma unei ședințe vor fi sau nu plasate informații pe site.

 

Ce a fost, a fost

Cetățenii trebuie să primească acces la toată informația produsă de Parlament în acești 21 de ani: despre componențele anterioare ale legislativelor, lucrările comisiilor, interpelărilor sau parcursul legislativ al anumitor proiecte de legi. De exemplu, în acest moment, nu putem găsi niciun fel de informații despre proiecte de legi din precedentele legislaturi care nu au ajuns să fie votate în lectură finală: nici cine a fost inițiatorul, nici amendamentele, nici avizele comisiilor. Informații mai multe despre astfel de proiecte de legi pot fi găsite doar în mass-media și în modul în care acestea au reflectat activitatea parlamentară, dar nu și acolo unde în primul rând ar trebuie să fie disponibile: pe site-ul parlamentului. Deși documentele se păstrează în arhivele parlamentului, accesul cetățenilor la acestea este practic nul.

Marea Britanie pe de altă parte, oferă arhivele digitalizate (scanate) ale lucrărilor Parlamentului său (Hansard) începând cu cele din 1803, iar din 2004 oferă informațiile în format care poate fi reutilizat sau căutat online. Canada și-a scanat documentele în PDF începând cu cele din 1867,  iar Noua Zeelandă – cu cele din 1841. Digitalizarea arhivelor și arhivarea corectă a informației sunt importante atât pentru memoria instituțională a Parlamentului, cât și pentru oferirea cetățenilor un acces complet la informațiile din trecut.

 

Căutarea și reutilizarea informației

Date deschise și acces la informație pe platforme web înseamnă în primul rând posibilitatea de a le căuta după cuvinte cheie. Pe site-ul actual al Parlamentului căutarea nu este funcțională de ceva timp.

Pentru a putea căuta informația, website-ul și motoarele de căutare trebuie să o indexeze. Asta înseamnă că datele trebuie din start plasate corect, pentru ca ulterior să poată fi găsite. Plasarea informațiilor sub formă de PDF sau PDF scanat reprezintă un obstacol în procesul de accesare a ei și diminuează transparența instituției.

Deși publicarea informațiilor în format PDF este cea mai populară practică în Parlamentul Republicii Moldova, dar și în cele internaționale, unde conform raportului e-Parlament din 2018 – 88% din legislative publică informația anume în acest format, aceasta  nu oferă posibilități depline pentru reutilizarea sau căutarea informației în fișierele mari.

Datele cu adevărat deschise înseamnă nu doar plasarea lor pe website, dar și în formate corecte pentru a permite reutilizarea lor. Aceasta oferă societății civile și mass-mediei posibilitatea de a ajuta legislativul în crearea aplicațiilor și platformelor despre activitatea parlamentară, sau a vizualiza mai eficient și interactiv datele puse la dispoziție. Entuziaștii din alte țări au creat aplicații care monitorizează activitatea parlamentară (ex: Parlameter), timeline-uri despre parcursul unei inițiative sau o vizualizare a cheltuielilor de deplasare și prezența parlamentarilor. Crearea lor a fost posibilă datorită integrării datelor puse la dispoziție de Parlament pe website-ul său, cu aplicațiile dezvoltate, informațiile fiind bine structurate după standardele privind datele deschise. Pe site-ul Parlamentului nostru însă, informațiile menționate lipsesc sau sunt foarte greu de găsit, iar presa și societatea civilă poate să le obțină doar prin solicitări de informații.

 

Încercările de a lansa un website și sistem informațional nou

Actualul website a fost lansat în 2010 cu susținerea Uniunii Europene.

În 2015 speakerul de atunci Andrian Candu declara că „Conceptul e-Parlament urmează a fi implementat pe parcursul anului 2015 pentru a crește nivelul de transparență a procesului legislativ.” Conform planului de activități elaborat în 2015, în martie – august 2017 sistemul informațional e-Parlament trebuia să fie testat și acceptat, iar noi, cetățenii, deja să beneficiem pe deplin de anul 2016 ca fiind „anul tehnologizării Parlamentului prin implementarea sistemului e-parlament”. Potrivit lui Andrian Candu, cu noul site al Parlamentului, atât deputații, cât și funcționarii,  ar fi avut posibilitatea ca „printr-un singur click la telefonul mobil să poată verifica agenda, să consulte proiectele de legi și poate chiar să voteze pentru a putea avansa în domeniul creației legislative” – Adrian Candu la ICT Summit din 2015.

După un șir de eșecuri, PNUD a decis să ajute Parlamentul cu implementarea unui nou sistem informațional. În acest scop a fost elaborat un caiet de sarcini complex și contractată o companie din Macedonia de Nord. Conform unui comunicat al Parlamentului din august 2018, la “mijlocul anului 2019” cetățenii ar fi urmat să beneficieze de un website nou și un mai bun acces la informație. Constatăm că, deși anul 2019 se apropie de sfârșit, noul site al Parlamentului nu a fost lansat încă.

Studiind caietul de sarcini pentru noul sistem informațional al Parlamentului, elaborat cu suportul PNUD, putem afirma că acesta a fost realizat respectând toate principiile privind deschiderea datelor și transparența legislativului, iar odată implementat, cetățenii vor fi cu adevărat la un click distanță de activitatea aleșilor lor. De exemplu, vor putea să se aboneze la activitățile unui anumit deputat sau ale unei anumite comisii, vor avea acces la informații de genul CV, telefon, e-mail, averi, istoricul votărilor, prezențelor, vor putea plasa online propuneri și sugestii de modificări legislative. Pe scurt, va spori calitatea procesului legislativ și cooperarea cu cetățenii. Acestora le va fi dată posibilitatea nu doar să acceseze cu ușurință informații, dar și să se implice în elaborarea sau îmbunătățirea legilor.

Pe de altă parte, noul sistem informațional va eficientiza comunicarea cu cetățenii, va fi economisit timp și resurse umane, iar  implicit, și financiare.

Cetățeanul va fi nevoit să expedieze solicitări de informații doar dacă datele solicitate nu au fost plasate online sau dacă, și mai simplu, nu a reușit să le găsească. În acest caz secretariatul va putea să răspundă solicitării printr-un simplu link sau direcționare la compartimentul potrivit de pe site. În acest caz nu va mai fi nevoie de 15 zile pentru a răspunde unei solicitări.

Pentru a transparentiza Parlamentul, e nevoie de un angajament politic și instituțional deplin. În același timp, un set mare de date cum ar fi votarea deputaților sau avizele comisiilor trebuie să fie introduse automat în sistem, și nu manual de secretariat.

Deși investim foarte mult în crearea sistemelor informaționale moderne care să ne permită să menținem bunele practici în accesul la informație, un rol foarte important în acest proces îl are secretariatul Parlamentului. Această entitate trebuie să asigure accesul cetățenilor la informația produsă de Parlament publicând materialele pe website și răspunzând solicitărilor de informații. Fără o deschidere adevărată din partea secretariatului, sistemul informațional nu va oferi pe deplin un acces la informație pentru cetățeni.

 

Care sunt soluțiile?

Centrul de Politici și Reforme recomandă Secretariatului Parlamentului:

  • Ajustarea funcționalității de căutare de pe site-ul actual. Parlamentul trebuie să permită căutarea după cuvinte cheie pe website-ul său. Astfel, o căutare de bază open source integrată în sistemul informațional ar ajuta cetățenii să găsească mai ușor informațiile necesare. Estimările CPR arată că ajustarea tehnică pentru a debloca funcționalitatea de căutare după cuvinte cheie ar fi de doar 2000 lei.
  • Ajustarea denumirilor inițiativelor legislative pentru a putea fi căutate după cuvinte cheie și care să reflecte informația din proiect. Practica curentă, cea de a denumi un proiect de lege cu referințe făcute exclusiv la articole din legi sau denumirile numerice ale legilor comunică mult prea puține informații cetățenilor. De exemplu, deși cetățeanul își amintește subiectul textelor modificărilor legislative înaintate, dacă dorește să le consulte ulterior, trebuie neapărat să își amintească referințele numerice la articole și legi. De asemenea, recomandăm plasarea modificărilor făcute în inițiativa legislativă a unui parlamentar după avizele instituțiilor și consultările cu societatea civilă, astfel încât cetățenii să poată mereu accesa ultima versiune a unui proiect de lege.
  • Asigurarea funcționării și integrarea votului electronic în noul sistem informațional al Parlamentului. Asigurarea transparenței în timp real pentru cetățeni despre cum votează aleșii.
  • Completarea datelor despre deputați cu CV-urile lor, funcțiile deținute în fiecare comisie, date de contact precum email și telefon, link către social media. De asemenea, informarea pe pagina deputatului despre schimbările legate de statutul imunității sale parlamentare. Aceste ajustări sunt posibile și în condițiile actuale, fără a aștepta lansarea noului site.
  • Crearea unui repozitoriu (loc de stocare) de documente pentru deputați, unde aceștia vor plasa toate demersurile, interpelările și solicitările făcute către alte instituții, dar și răspunsurile primite. Integrarea acestui repozitoriu în Sistemul Informațional al legislativului.
  • Adoptarea regulilor care să stipuleze formatele în care informația parlamentară este diseminată, pentru a putea permite prelucrarea, indexarea și folosirea ei ulterioară. Tendința mondială este de a începe a folosi standardele noi ale documentelor legislative, PDF-urile fiind utilizate tot mai puțin. Noile standarde sunt mai ușor citite și reutilizate de aplicații terțe și anume XML sau JSON, dar și pentru a permite implementarea unei căutări mai avansate
  • Interconectarea datelor publice din alte portaluri de stat, de exemplu posibilitatea vizualizării declarațiilor de venit și interese ale parlamentarilor de pe site-ul ANI (Autoritatea Națională de Integritate).
  • Publicarea seturilor de date despre activitățile Parlamentare, pentru a putea fi mai ușor reutilizate și accesate de mass-media și societatea civilă. Seturile de date trebuie să conțină cheltuielile de deplasare a fiecărui Parlamentar, veniturile sale, cheltuielile secretariatului și alte date relevante. De asemenea, recomandăm posibilitatea pentru mass-media să acceseze prin semnătură digitală date care nu sunt oferite publicului larg.
  • Digitalizarea arhivei parlamentare și diseminarea acesteia, în format PDF.
  • Ajustarea planului mai detaliat pe 2 ani privind deschiderea Parlamentară, și anume extinderea procesului de digitalizare a documentelor Parlamentare, dar și definirea unui proces mai clar de lucru cu organizațiile societății civile care monitorizează activitatea parlamentară.
  • Consolidarea capacității secretariatului Parlamentului în gestionarea sistemului informațional, și anume oferirea unui suport mai mare, inclusiv bugetar, pentru departamentul tehnologii informaționale. De asemenea, Parlamentul trebuie să definească mai clar implicarea secretariatului său în procesul de publicare și management al informației.

 

 

 

Articolele și informațiile sunt publicate în cadrul proiectului “A More Honest Government: Advancing Access to Information Standards in Moldova “, finanțat de National Endowment for Democracy și implementat în perioada septembrie 2018 – decembrie 2019.

Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția oficială a instituțiilor finanțatoare.

 

 

Categorii: Publicatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *