Autoare: Elena Druță, CPR Moldova – Centrul de Politici și Reforme
Întreprinderile de stat trebuie să genereze efecte pozitive pentru cetățeni, fie sub formă de servicii de calitate, fie sub formă de încasări la buget, dar când cetățenii încearcă să obțină informații despre modul în care acestea sunt gestionate, informațiile devin brusc greu de găsit, accesat, reconstituit. Consiliile de administrație ar fi trebuit să asigure o gestionare eficientă a întreprinderilor de stat, dar deseori, acestea au eșuat în identificarea și stoparea cheltuielilor exagerate, fraudelor și a schemelor de corupție. CPR a încercat să reconstituie, prin intermediul solicitărilor de informații, pe cine au delegat ministerele să ne reprezinte interesele în consiliile de administrație, în perioada 2009-2019. Identitatea și remunerarea membrilor Consiliilor de administrație s-a demonstrat a fi informație greu accesibilă.
Ce sunt întreprinderile de stat?
Întreprinderile de stat sunt întreprinderi care au fost fondate de stat și care activează pe piață în condiții preferențiale sau de monopol. Acestea trebuie să urmărească un dublu obiectiv: acela de a desfășura o activitate profitabilă, dar și de a urmări interesul statului într-un anumit domeniu.
De-a lungul timpului, activitatea întreprinderilor de stat au reprezentat o zonă obscură, majoritatea cazurilor în care s-a scris despre ele în presă au fost legate nu de excelente rezultate economice, ci de cumătrism, interese, conflicte, salarizări excesive, scheme.
Până la reforma administrației publice centrale din 2017, fondatorii întreprinderilor de stat erau ministerele. Respectiv, fiecare minister avea în subordine și gestiune un anumit număr de întreprinderi de stat. Asta însemna că fiecare minister era responsabil de modul în care era administrată întreprinderea, numea membrii consiliilor de administrație, care, la rândul lor, selectau directorii întreprinderilor (la sugestia ministerului).
Ce sunt consiliile de administrație?
Consiliul de administraţie al unei întreprinderi de stat este organul colegial de administrare, reprezintă interesele statului și supraveghează modul în care administratorul își execută atribuțiile. Consiliul de administrație este deci, organul care trebuie să se asigure că sunt urmărite interesele cetățenilor, că întreprinderea este gestionată eficient, că nu sunt permise fraude sau să se asigure că fondurile întreprinderii sunt utilizate conform interesului public, al statului și al cetățenilor. Consiliul aprobă planul de afaceri, devizul de venituri și cheltuieli, examinează (o dată la 3 luni) darea de seamă a administratorului cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii, selectează compania de audit, asigură transparenţa procedurilor de achiziţie a bunurilor, a lucrărilor şi a serviciilor, selectează (prin concurs) administratorul. Consiliul de administrație este, deci, organul de control asupra activității întregii activități a întreprinderii de stat și a acțiunilor administratorului.
Cum sunt gestionate întreprinderile de stat? Cetățenilor chiar le pasă?
O corectă gestiune a întreprinderilor de stat este extrem de importantă pentru cetățeni deoarece deseori, acestea activează în condiții de monopol. De exemplu, Î.S. Cadastru este întreprinderea care are dreptul exclusiv de a emite, contra cost, pașapoarte sau oricare alt act de stare civilă, iar Î.S. MoldATSA este singura autoritate responsabilă de siguranța spațiului aerian. Întreprinderile de stat Poșta Moldovei, Calea Ferată din Moldova sau Administrația de Stat a drumurilor sunt alte exemple de întreprinderi al căror nume ar trebui să trezească asocieri rapide cetățenilor cu un anumit tip de servicii și cu nivelul de calitate al acestora: servicii poștale, de transport feroviar sau de transport terestru pe drumurile naționale.
Modul în care sunt gestionate întreprinderile de stat are efect direct asupra cetățenilor, fie pentru că acestea gestionează bani publici, fie pentru că prestează servicii de calitate înaltă sau joasă, fie că prin intermediul acestora au fost puse în aplicare scheme de contrabandă sau corupție, fie pentru că la final de an contabil bugetul de stat va încasa o parte a profitului realizat sau va acoperi pierderile.
De-a lungul anilor, întreaga listă a întreprinderilor de stat a servit drept bază de angajare pentru susținătorii unui anumit partid politic sau sursă de venit de fonduri negre pentru partide. Deseori, consiliile de administrație nu își exercitau în mod profesionist responsabilitățile, iar directorii de întreprinderi ajungeau, fără experiență profesională în domeniu sau merite obiective, la conducerea unor sectoare pentru care aveau prea puține cunoștințe sau pregătire.
Și atunci, dacă întreprinderile de stat au efecte directe asupra cetățenilor, dacă acestea trebuie să urmărească interesele acestora și ale statului, au cetățenii dreptul să acceseze informații despre gestiunea acestora? Cât de greu este pentru un cetățean să afle cine a fost membru în Consiliul de Administrație al vreunei întreprinderi de stat, dar, mai ales, cu cât a fost remunerat?
Doar 50% din instituții au oferit un răspuns și doar Cancelaria de Stat – un răspuns aproape complet
În încercarea de a obține astfel de informații, am expediat 10 solicitări de informații – celor 9 ministere și Cancelariei de Stat.
Doar cinci instituții au răspuns solicitării, asta, deși conform legii privind accesul la informație, acestea sunt obligate, în termen de 15 zile lucrătoare, să dea un răspuns solicitantului. Informațiile despre componența Consiliilor de Administrație și despre remunerarea membrilor acestora par să fie de o sensibilitate deosebită, de parcă am fi solicitat acces la documente ce conțin secrete de stat, iar argumentele invocate pentru nedivulgare sunt diferite.
Și totuși, în Consilii, cât se câștigă?
De exemplu, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a invocat reforma din 2017 a administrației publice centrale, pentru a nu ne comunica informațiile de până la reformă. Reforma a însemnat reducerea numărului de ministere, iar MADRM a fost constituit din absorbția de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pe cel al Mediului și al Dezvoltării Regionale. Asta înseamnă că deși până în 2017, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare avea în subordine 37 întreprinderi de stat (5 în insolvabilitate), cel al Dezvoltării Regionale – 10 (1 în insolvabilitate), iar cel al Mediului – doar o întreprindere, pare să fie imposibil acum să reconstitui, din 2009 și până în 2019, pe cine a delegat conducerea respectivelor ministere în Consiliile de Administrație ale întreprinderilor de stat din subordine. Odată cu reforma, nu este clar ce s-a întâmplat cu arhivele, documentele, ordinele foștilor miniștri, dacă acestea nu sunt disponibile noii conduceri a ministerului reformat. Răspunsul primit de la minister, ce poartă semnătura ministrei Georgeta Mincu, ne sugerează să ne adresăm întreprinderilor de stat sau Agenției Proprietății Publice, pentru a obține informațiile solicitate. Cu toate acestea, subliniem că anterior, pentru întreprinderile din subordine, o parte a membrilor Consiliilor erau desemnați din rândurile angajaților din minister, de către conducerea acestuia, în baza unor ordine. Ministerele nu doar desemnau membri în Consiliile de Administrație, dar erau și responsabile de buna gestiune a întreprinderilor. Pentru perioada 2017-2019, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului ne-a furnizat doar numele persoanelor din cadrul ministerului care au fost delegate în Consilii, fără a indica și remunerarea. În baza acestor informații și accesând declarațiile de avere și interese personale depuse de acești funcționari la Autoritatea Națională de Integritate, am putut identifica cu cât sunt remunerați unii membri din Consiliile de Administrație ale unor întreprinderi de stat. Astfel, aflăm că Î.S. ,,Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice”, pentru anul 2018 și-a remunerat membrii Consiliului cu 26911 lei (Alexei Gîncu, șef direcție la minister), 7051 lei (Rodica Reșitca, șef serviciu minister), 9000 lei (Bevziuc Sergiu, consultant principal), 17715 lei (Veaceslav Cernat, secretar de stat) sau 18392,7 lei (Pîrlog Alisa, secretar de stat).
Un alt exemplu este Î.S. ,,Centrul de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar și a Fertilizanților”, care a remunerat mai generos membrii Consiliului : 34800 lei (Veronica Tertea, șef direcție la minister), 8347,83 lei (Doina Vozian, șef de cabinet), 20660,11 lei (Roman Zalitaci, consilier în cadrul ministerului). Pentru o imagine mai clară a acestor câștiguri suplimentare pentru unii funcționari public, țineți cont că una și aceeași persoană, în afară de funcția de bază din cadrul ministerului, poate fi concomitent membru al mai multor Consilii de Administrație. De exemplu, Liliana Dascaliuc, șef serviciu la minister, pentru anul 2018 a încasat 37542 lei de la Î.S. Mileștii Mici și 64337.58 de la Cricova S.A., pentru calitatea de reprezentant al statului, încasând suma totală de 101879,58 lei. Un alt exemplu este Igor Burda, șeful de cabinet al fostului ministru, care a încasat 89924,49 lei din reprezentarea intereselor statului în 4 Consilii.
Cancelaria de Stat a fost singura instituție care ne-a furnizat un răspuns aproape complet, comunicându-ne cea mai mare parte a informațiilor solicitate. Deși am rugat să ni se comunice numele și funcția angajaților Cancelariei care au fost delegați, în perioada 2009-2019, în Consilii de Administrație și remunerarea de care au beneficiat pentru aceasta, Cancelaria ne-a comunicat pentru 2009-2012 doar funcția în cadrul Cancelariei și Consiliul în care au fost delegați, fără a indica remunerarea. Pentru perioada 2013-2017, avem, în schimb, indicată și remunerarea, informație ce a fost elaborată de Agenția Proprietății Publice și expediată Cancelariei. Putem astfel, cu ușurință să aflăm sumele cu care unele întreprinderi de stat își remunerează membrii Consiliului de Administrație sau sumele cu care au fost remunerați unii funcționari publici, angajați cu normă întreagă în cadrul instituției, care mai făceau parte, concomitent, din mai multe Consilii de Administrație.
De exemplu, unul din Secretarii generali adjuncți ai Cancelariei, Roman Cazan, pentru anul 2017 a încasat o sumă totală de 192020 lei de la 6 Consilii de Administrație. Un alt Secretar general adjunct, Guznac Valentin, care ulterior a devenit șef al Agenției Servicii Publice, a beneficiat de suma totală de 78400 lei pentru calitatea de Președinte a două Consilii. Contabila-șefă a Cancelariei, Budeci Svetlana, a fost remunerată de la 3 Consilii, cu o sumă totală de 94000 lei, iar adjuncta acesteia, Cujba Ludmila – 58000 lei de la 2 Consilii.
În 2016, Eduard Bănăruc, Secretar general adjunct al Cancelariei a înregistrat venituri de 15426 lei de la 3 Consilii a căror Președinte era, fără a se prezenta la nicio ședință a acestora. Și secretara acestuia, Cugut Maria, tot a încasat 8245 lei de la Î.S. Complexul Casa Presei, fără să participe la vreo ședință a Consiliului din care făcea parte.
Tot pentru 2016, Roman Cazan a beneficiat de o remunerare de 191326 lei (7 Consilii), Budeci Svetlana – de 115699 lei (4 Cons.), Cujba Ludmila – de 71832 lei (2 Cons.), Guznac Valentin – 85967 lei (4 Cons.).
În tabelul elaborat de Agenția Proprietății Publice și expediat Cancelariei de Stat, care l-a remis Centrului de Politici și Reforme, este indicat și salariul oficial stabilit pentru fiecare membru al Consiliului și acesta este, aproape fără excepție, de doar 3000 lei. Salariul real achitat însă, este de peste 20000 lei, 30000 lei sau chiar 40000 lei. Diferența se explică probabil prin acordarea de prime, deși acesta nu neapărat este legată de performanțe economice ale întreprinderii gestionate.
De exemplu, Î.S. Pensiunea din Holercani, pentru 2017, și-a remunerat membrii Consiliilor cu câte 38400 lei (Cazacu Iurie) deși a încheiat anul cu o pierdere netă de 882900 lei. Aceeași întreprindere a încheiat anul 2016 cu o pierdere netă de 640900 lei, dar membrii Consiliului i-a remunerat cu 23714 lei (Cazacu Iurie), 8190 (Fondos Tatiana), 12285 lei (Budeci Svetlana), 31904 lei (Cujba Ludmila).
Un alt exemplu este Î.S. Palatul Republicii, care, deși a înregistrat o pierdere netă de 1120900 lei în anul 2016, a împărțit remunerări de 21000 lei (Vasile Vasiliu), 5142 lei (Bănăruc Eduard), 21000 lei (Guznac Valentin). Pentru anul 2017 Palatul Republicii a înregistrat un profit de 160200 lei, dar și remunerarea Consiliului a fost mai generoasă: 14400 lei (Cazacu Iurie), 36000 lei (Vasile Vasiliu).
În cazul Î.S. Complexul Casa Presei, funcționarii Cancelariei de Stat delegați în Consiliul de Administrație, au încasat, pentru 2017 câte 18500 lei (Fondos Tatiana), 18500 lei (Cristian Natalia), 44000 lei (Glusenco Oxana), 42400 lei (Guznac Valentin).
Este evident, în baza cifrelor de mai sus, că uneori, statutul de funcționar public poate fie extrem de remunerant pentru unii angajați, dacă aceștia sunt suficient de norocoși să fie împuterniciți să reprezinte interesele statului în activitatea de supraveghere și gestiune a vreunei întreprinderi de stat. Cu toate acestea, nu neapărat prezența în Consilii presupune și o activitate efectivă și profesionistă de control a gestiunii activității economice. În schimb, statutul de membru al Consiliilor de Administrație este remunerat în mod cert cu mii și zeci de mii de lei.
Întreprinderile de Stat – în interesul cetățenilor (?), dar fără a permite accesul cetățenilor la informații?
Exercițiul de mai sus cu expedierea solicitărilor de informații a demonstrat că posibilitatea cetățenilor de a efectua un control asupra activității instituțiilor publice este unul extrem de anevoios. Deși întreprinderile de stat trebuie să genereze efecte pozitive pentru cetățeni, fie sub formă de servicii de calitate, fie sub formă de încasări la buget, cetățenii nu pot obține informații minime despre cine le guvernează, în mod ipotetic, în interesul lor. În cazul accesării acestei informații ,,sensibile”, dreptul cetățenilor de a accesa informații oficiale și de a exercita un legitim control democratic este grav limitat.
Întreprinderile de Stat trebuie să fie obligate să facă publice aceste informații pe site sau, în lipsa acestuia, informațiile să fie accesibile pe site-ul Agenției Proprietății Publice. Componența Consiliilor, funcția de bază a membrilor acestora, remunerarea, CV-urile, situația financiară a întreprinderii, sunt informații care trebuie să fie cu ușurință accesibile cetățenilor și nu tăinuite de parcă ar fi secrete de stat. Cetățenii au dreptul să știe cine le reprezintă interesele și în ce mod.
În cazul în care proiectul de modificare a Legii privind întreprinderile de stat și municipale, înregistrat de deputatul Dumitru Alaiba, va fi votat în Parlament, informațiile de mai sus, cu privire la componența Consiliului de Administrare, la remunerări, la situațiile financiare ale întreprinderilor de stat, vor deveni accesibile publicului larg prin plasarea acestora pe site-ul instituției. Cu toate acestea, posibilitatea efectuării unui control democratic și legitim al cetățenilor pentru anii precedenți, în încercarea de a stabili inclusiv cine și ce responsabilități a avut în gestionarea defectuoasă a întreprinderilor de stat rămâne greu de realizat.
CPR va continua să expedieze solicitări de informații la acest subiect, în efortul de a reconstitui pentru publicul larg componența Consiliilor de administrație, pentru perioada 2009-2019, astfel încât cetățenii să poată fi informați asupra remunerărilor membrilor Consiliilor, identității acestora și a funcțiilor lor de bază. Ulterior, aceste informații vor putea servi pentru a evalua impactul acestor Consilii asupra gestiunii întreprinderilor de stat și, inevitabil, pentru identificarea responsabilităților concrete în gestionarea defectuoasă sau de succes a întreprinderilor de stat.
Articolele și informațiile sunt publicate în cadrul proiectelor “A More Honest Government: Advancing Access to Information Standards in Moldova “, finanțat de National Endowment for Democracy și implementat în perioada septembrie 2018 – noiembrie 2019.
