fbpx

Autor: Andrei Cebotari, CPR Moldova

În spațiul public se vorbește de ceva timp despre faptul că fostul președinte al Partidului Democrat și un om din anturajul său ar avea o a doua identitate în Republica Moldova. Asta chiar dacă, din punct de vedere legal, o astfel de posibilitate există doar în cazuri excepționale și strict reglementate de lege. CPR Moldova a constatat că aceste temeiuri legale nu s-ar putea aplica situației fostului lider democrat și a solicitat informații de la autorități. Chiar dacă e vorba de un caz de maxim interes public și un potențial abuz serios al legislației, autoritățile au refuzat să ne ofere vreo informație univocă. În lipsa de confirmări oficiale, publicul trebuie în continuare să-i creadă (sau să nu-i creadă) pe cuvînt pe politicienii care apar cu „dezvăluiri” în spațiu public și să-și facă singur concluziile.

Deputat, investitor în Statele Unite, simplu afacerist cu conexiuni în lumea criminală și chiar agent al serviciilor secrete. Fiecare din identitățile enumerate i-au fost atribuite de-a lungul timpului uneia și aceleiași persoane – Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat.

La finele lunii noiembrie, ex-președintele Comisiei Securității Naționale, Apărare și Ordine Publică a Parlamentului Republicii Moldova – Chiril Moțpan a venit cu mai multe dezvăluiri despre faptul că Vladimir Plahotniuc și unul din apropiații săi, ar deține dubla identitate în Republica Moldova. Câteva zile mai târziu, și președintele Igor Dodon a confirmat acest fapt, după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Cea de-a doua identitate a lui Vladimir Plahotniuc a fost perfectată pe numele Novak Vladislav Vladimir, iar pe numele unei persoane apropiate lui Plahotniuc, ar fi fost eliberată identitatea – Reznic Alexandr(u) Mihai(l). Din spusele lui Dodon, pașapoartele cu dubla identitate ar fi fost eliberate în lunile iulie – august 2018 la solicitarea ex-directorului SIS – Vasile Botnari. Nici Chiril Moțpan, nici Igor Dodon nu au dezvăluit cine era cea de-a doua persoană apropiată lui Plahotniuc care a beneficiat de perfectarea, la solicitarea SIS, a unei noi identități. În baza acestor declarații publice, Procuratura Anticorupție s-a autosesizat și investighează acest caz.

Din informații neoficiale, aflate de CPR, a doua persoană care deține dubla identitate, ar putea fi ex-deputatul PD – Constantin Botnari. A doua identitate a acestuia ar fi Reznic Alexandr(u) Mihai(l), anul nașterii fiind indicat – 12.06.1964, vârstă care este apropiată de vârsta adevărată a lui Constantin Botnari – 04.11.1966. Potrivit unor informații neconfirmate, există bănuiala că și o altă persoană din anturajul lui Plahotniuc – Serghei Iaralov, ar deține dubla identitate. Acestuia i-ar fi fost emise acte pe numele de familie Haichin. O simplă căutare pe Registrul de Stat al Populației, arată că în Republica Moldova există o singură persoană cu acest nume de familie. Acest fapt este mai mult decât straniu, or asta ar însemna că această persoană nu ar avea nici o rudă în Republica Moldova – nici părinți, frați, surori, soție sau copii care ar purta acest nume de familie. Nu este clar cum ar fi posibil această situație. Totodată nici pe rețelele sociale sau internet nu este nici o urmă despre o persoană cu acest nume.

Este legal sau nu să deții dubla identitate în Republica Moldova?

Cu privire la motivul deținerii de către Vladimir Plahotniuc a dublei identități, mai mulți politicieni, inclusiv din anturajul lui Plahotniuc au înaintat 2 versiuni de bază:
1) viața sa era pusă în pericol, fiind pregătite atentate asupra vieții sale și aceasta a fost necesară pentru a-i asigura securitatea și anonimatul în cazul părăsirii Republicii Moldova;
2) acesta a perfectat a doua identitate, având intenția de a merge în Afganistan, pentru a participa la eliberarea celor doi piloți moldoveni deținuți drept ostatici de talibani.

CPR Moldova a efectuat o analiză pentru a vedea ce spune legislația în acest sens.

În Republica Moldova, legislația într-adevăr permite în anumite circumstanțe expres reglementate de lege, ca o persoană să dețină dubla identitate. Dacă e să admitem că Plahotniuc a beneficiat de dubla identitate în legătură cu faptul că viața sa a fost pusă în pericol (prima ipoteză de mai sus), atunci ilegalitățile apar imediat la iveală.
Așadar, în cazul în care viața unei persoane este pusă în pericol, aceasta beneficiază de o protecție din partea statului în conformitate cu prevederile Legii nr. 105/2008 cu privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal. Astfel partea vătămată sau victima poate beneficia de protecția statului în cauza penală ce ţine de infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave, aflată în fază de urmărire penală sau de judecată care acceptă să coopereze până la începerea procesului penal.

În acest caz, ca măsură extremă de securitate, poate fi dispusă schimbarea identităţii persoanei și schimbarea datelor personale. Noua identitate nu poate avea nici o influenţă asupra statutului persoanei şi nici asupra unor alte drepturi sociale, culturale şi politice ale persoanei. În cazul dat, după expirarea termenului de aplicare a măsurii de protecţie, persoana poate reveni la vechea identitate sau poate păstra noua identitate. Persoana protejată nu-şi poate restabili identitatea iniţială dacă în noua sa identitate a influenţat semnificativ statutul unui terţ prin căsătorie, paternitate, maternitate etc.

În cazul în care Plahotniuc a beneficiat de dubla identitate anume în baza acestor prevederi legale, fiind victima sau partea vătămată a unor atentate asupra vieții sale, constatăm că procedura de eliberare a dublei identități s-a produs cu grave încălcări legislative.

În conformitate cu legea cu privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal, în cazul necesității de a aplica măsurile urgente față de participantul la procesul penal aflat în stare de pericol, organul de urmărire penală este abilitat cu atribuţia de a aplica din oficiu aceste măsuri cu informarea imediată sau în cel mult 24 de ore a procurorului şi a organului abilitat. În acest sens, dacă e să pornim de la afirmațiile președintelui Dodon, SIS nu putea, prin definiție, înainta demersul către ASP pentru a perfecta un pașaport cu altă identitate lui Plahotniuc ca măsură de protecție, din simplul fapt că SIS nu dispune de organ de urmărire penală – atribuţia de efectuare a urmăririi penale a fost exclusă din competenţa SIS încă din anul 2005 (În conformitate cu Legea nr.177- XVI din 22 iulie 2005 pentru modificarea Legii nr. 753 – XIV din 23 decembrie 1999 privind SIS şi Legea nr. 178 – XVI din 22 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală).

Agenți secreți, acțiuni operative și rolul SIS în emiterea dublei identități

Serviciul de Informații și Securitate poate solicita eliberarea actelor care codifică identitatea persoanei, doar în baza Legii nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații. În acest sens de acte cu identitate cifrată pot beneficia, la solicitarea SIS, persoanele care exercită activitate operativă de investigaţii, precum şi persoanele care colaborează cu aceste organe în mod confidenţial. Astfel unica justificare legală în care Vladimir Plahotniuc ar fi putut beneficia de dubla identitate în limitele legii, este cea că ultimul ar fi fost colaborator confidențial al SIS și s-a angajat să realizeze anumite sarcini operative. Mai exact, potrivit mai multor declarații și aluzii din spațiul public, acesta ar fi trebuit să se deplaseze, în calitate de agent secret, în Afganistan, pentru a participa, la eliberarea celor 2 piloți moldoveni deținuți drept ostatici încă din noiembrie 2015.

Duble identități, ilegalități și accesul la informație 

Pentru a testa dreptul cetățenilor de a accesa informații de (maxim) interes public și pentru a verifica anumite suspiciuni privind emiterea ilegală a dublei identități pentru Plahotniuc și a unei persoane din anturajul său, CPR Moldova a adresat mai multe solicitări de informație autorităților care, prin competența lor, trebuie să dețină informații în acest sens, și anume – SIS, ASP, Procuratura Generală, Consiliul Suprem de Securitate, deputatului Alexandru Jizdan – președintele Comisiei Parlamentare „Comisia Securității Naționale, Apărare și Ordine Publică” și deputatului Chiril Moțpan. Considerăm că ipoteza Plahotniuc – agent operativ secret al SIS este puțin sau chiar deloc plauzibilă și că, de fapt, aceasta maschează un favor, cel al unei identități false, făcut de fostul șef al SIS, Vasile Botnari, liderului democrat. Din moment ce  piloții moldoveni au fost eliberați din Afganistan, în februarie 2019, și au revenit în siguranță acasă, comunicarea de către SIS a anumitor detalii cu privire la conexiunea lui Plahotniuc și a apropiatului acestuia, cu dosarul, nu le mai pune piloților și foștilor ostatici, viața în pericol. Asta, chiar și în cazul în care o astfel de conexiune cu cazul prizonierilor ar fi existat. Secretizarea acestor documente diminuează încrederea întregii societății  în instituțiile statului, încredere și așa destul de șubredă. Mai mult decât atât, noua conducere a Serviciului Informații și Securitate trebuie să se disocieze de eventuale acțiuni ilegale ale precedenților șefi. Este inadmisibil ca instituția statului care ar trebui să identifice pericole reale pentru securitatea națională să fie folosită pentru perfectarea fără temei sau chiar ilegală, a dublelor identități pentru lideri politici tranzitorii. Amintim că instituția Serviciului de Informații și Securitate, în perioada exercitării conducerii de către Vasile Botnari, a mai fost responsabilă și de expulzarea celor șapte profesori turci, acțiuni ce au încălcat grav legislația națională și angajamentele noastre internaționale, fapt pentru care Republica Moldova a fost deja condamnată la CEDO.

Solicitări de informații și reacțiile autorităților 

Astfel Serviciul de Informații și Securitate, Agenția Servicii Publice și Consiliul Suprem de Securitate au venit toate trei cu o reacție similară, menționând că informațiile solicitate cu privire la dubla identitate pot fi puse la dispoziție doar cu autorizația procurorului ce efectuează urmărirea penală pe acest caz. Procuratura Generală a remis spre examinare solicitarea către Procuratura Anticorupție, iar cea din urmă, însă nu a dat curs solicitării și nu a oferit nici un răspuns în termenii legali. Nici deputatul Alexandru Jizdan care actualmente deține și funcția de președinte al Comisiei Parlamentare pentru Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică nu a venit cu o reacție în acest sens, sfidând grav prevederile legii privind accesul la informație. Deputatul Chiril Moțpan, cel care a deținut anterior funcția de președinte al aceleiași Comisii parlamentare, a răspuns verbal solicitării noastre, menționând că nu poate face mai multe dezvăluiri decât cele deja făcute public, întrucât ar fi semnat anumite angajamente atunci când a făcut cunoștință cu documentele în cauză și ar fi pasibil de pedeapsă penală dacă le-ar dezvălui.

Prin reacția autorităților la solicitările de informații parvenite de la cetățeni, există riscul ca cei din urmă să rămână doar cu declarații răsunătoare. În luna iunie 2019, Parlamentul a adoptat Hotărârea cu nr. 39, prin care a recunoscut și denunțat caracterul captiv al statului, inclusiv controlul ilegal exercitat de către Vladimir Plahotniuc asupra Serviciului de Informații și Securitate și a altor instituții ale statului. 

CPR Moldova va continua să monitorizeze evoluția acestui caz, astfel încât rolul cetățenilor să nu se limiteze doar la consumul de informații aruncate de către autorități parțial și sporadic, atunci când acestea decid să facă declarații pentru a impresiona publicul. Dacă identitățile care au fost emise pentru Plahotniuc și unul din apropiații săi au putut fi făcute publice, cu siguranță nu mai există pericole nici pentru dosarul în baza căruia au fost emise și nici pentru persoanele reale, Plahotniuc și apropiatul acestuia. Dar dacă se cunoaște numele inventat, cel al identității duble, pentru care au fost perfectate actele, de ce s-ar tăinui numele adevărat al persoanei? Și dacă președintele țării a făcut publice detalii despre perfectarea acestor acte, de ce ar alege să tăinuiască o parte din detaliile pe care le are la dispoziție?

Cetățenii trebuie să pretindă și să obțină nu doar acces la informații de maxim interes public, dar și responsabilități identificate, inclusiv penale și pedepse aplicate.


Articolele și informațiile sunt publicate în cadrul proiectului “A More Honest Government: Advancing Access to Information Standards in Moldova “, finanțat de National Endowment for Democracy și implementat în perioada septembrie 2018 – decembrie 2019.

Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția oficială a instituțiilor finanțatoare.


Lasă un răspuns