Autoare: Marcela Zămosteanu, jurnalistă

19.12.2018

Soluționarea problemelor de mediu în Republica Moldova se face în mare parte la noroc: în lipsa unor criterii bine stabilite de lege, unele proiecte se aprobă și se finanțează în regim urgent, pe când altele sunt tergiversate. Tot la întâmplare, proiectele investiționale ajung să fie finalizate, constituind un procentaj foarte mic din totalul proiectelor finanțate de Fondul Ecologic Național (FEN), însă nu la întâmplare sunt câștigate de anumite primării și consilii locale. În mare parte, lucrările sunt făcute de aceleași firme, unele dintre ele fiind implicate în delapidări de fonduri din Fondul Ecologic Național al Republicii Moldova.

În ultimii cinci ani, cel puțin 16,5 milioane de lei a pierdut statul Republica Moldova din cauza corupției la nivel înalt în domeniul protecției mediului, bani delapidați din bugetul public prin FEN, arată datele furnizate de Centrul Național Anticorupție (CNA).

Problema stă în nivelul scăzut de transparență şi incertitudine în luarea deciziilor de finanțare în cadrul Consiliului de Administrare al Fondului Ecologic Național, care rămâne a fi un factor de risc pentru dezvoltarea corupției. Vinovați s-ar face unii factori de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltări Regionale și Mediului (MADRM), Agenției Apele Moldovei, precum și primari din republică.

Circa 250 de milioane de lei sunt alocate anual din bugetul de stat pentru dezvoltarea proiectelor de mediu, prin intermediul Fondului Ecologic Național. Chiar și așa, numărul proiectelor finalizate cu succes este în descreștere.

Fondul Ecologic Național a fost creat acum 20 de ani cu scopul de a acumula mijloace suplimentare pentru finanţarea activităţilor din domeniul mediului. FEN-ul se formează din mijloacele plăţilor pentru emisiile de substanţe nocive de către sursele mobile care folosesc benzină și motorină, mijloace destinate compensării daunelor cauzate resurselor piscicole, precum și contribuțiile benevole ale persoanelor fizice și juridice. Banii sunt destinați soluționării problemelor de mediu și ecologie, iar de finanțarea sub formă de granturi pot beneficia organele administraţiei publice locale, instituţiile, întreprinderile și organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova, a căror contribuție financiară trebuie să fie de cel puțin 15% din valoarea proiectului, se arată în regulamentul FEN.

 

Licitații cu proiecte de sute de milioane de lei, câștigate de aceleași companii

Un raport al Curții de Conturi arată că în cadrul licitațiilor publice organizate administrațiile publice locale au participat unii și aceiași operatori economici, care au ajus să dețină, între timp, monopolul asupra resurselor statului investite în domeniul ecologic. Mai mult, se atestă că nivelul de realizare a proiectelor variază în mare parte de la 5% până la 50%, din cauza faptului că operatorii execută în paralel mai multe proiecte, iar lucrările în cadrul acestora fiind sistate din cauza lipsei mijloacelor financiare necesare pentru finalizarea proiectelor demarate.

 

Milionari în afaceri cu statul

Patru dintre firmele care au câștigat cele mai multe contracte cu FEN au intrat sub lupa Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii Anticorupție în noiembrie 2017, iar cauzele penale se află în proces de judecată, ne-a comunicat CNA.

Este vorba de „Regal-Rent” SRL, Levprocons, Barzine-Cons și Santeh Trans, care, potrivit datelor FEN, au câștigat contracte în valoare de 386,2 milioane de lei. Potrivit ultimului raport al Curții de Conturi, nivelul de realizare al proiectelor investiționale de către acești operatori variază între 2% și 29%, ceea ce înseamnă foarte puțin. În dosarul penal în care sunt cercetate cele patru firme se arată că beneficiarul unic al banilor ar fi Alexei Voloșciuc, care gestiona întreaga schemă infracţională. De fapt, Voloșciuc era proprietarul acestor entități, care erau reprezentate de rude și prieteni ai acestuia, Activitatea afaceristului consta în negocierea finanțării proiectelor cu factorii de decizie din cadrul Fondului Ecologic Naţional, care urmau să fie atribuite primăriilor din republică.

După ce erau identificate localităţile, beneficiarul mergea la responsabilii din teritoriu şi le propunea 5% din valoarea contractului care urma să fie semnat. Ulterior, membrii grupului de lucru din primării aranjau câştigarea licitaţiei de către agentul economic indicat de Voloșciuc.

După semnarea contractelor, Alexei Voloșciuc prezenta la FEN documente contabile false cu privire la executarea lucrărilor prevăzute în contracte, pentru a obţine plăţile indicate. De facto, lucrările nu erau executate, iar Fondul Ecologic Național transfera bani pe conturile firmelor gestionate de el în baza unor acte fictive, fapt ce a dus la delapidarea bugetului de stat în proporţii deosebit de mari.

Potrivit informațiilor Procuraturii Anticorupție, după desfășurarea mai multor licitații cu încălcări, anulate de către Agenția de Achiziții Publice, Alexei Voloșciuc, prin intermediul unei firme gestionate de soția sa, Galina Voloșciuc, a fost desemnat câștigător și a semnat un contract de antrepriză pentru efectuarea lucrărilor de canalizare într-o comună din Strășeni, la un preț de 17,95 milioane de lei, deși oferta cea mai mică plasată de o altă societate comercială constituia 11,32 milioane de lei. Diferența de bani între oferta desemnată câștigătoare și cea mai mică ofertă este de 6,62 milioane de lei, ceea ce reprezintă, conform legislației penale, daune în proporții deosebit de mari cauzate bugetului de stat, în special instituțiilor care gestionează cheltuirea banilor publici – Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Ministerul Finanțelor.
La moment, din cele cinci persoane implicate în dosar, doar una și-a aflat sentința. La 16 noiembrie curent, Vasile Budu, reprezentant al unui agent economic, a fost condamnat de prima instanță și i s-a aplicat o amendă în mărime de 2.250 de unități convenționale, adică 112.500 de lei. De asemenea a fost aplicată confiscarea mijloacelor bănești în sumă de 113 mii de lei.

Alexei Voloșciuc, care figurează în calitate de beneficiar principal în acest dosar, se află la moment în arest la domiciliu. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă de la 6 la 12 ani de închisoare și o amendă de la 6.000-8.000 de unități convenționale, adică o sumă de până la 400 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități și chiar lichidarea persoanei juridice. Cât despre coparticipanți, Procuratura Anticorupție anunță că aceștia riscă închisoare de până la 3 ani și pot fi impuși să achite o amendă de la 650-1150 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate timp de 2-5 ani.

 

Stație de epurare la Băcioi, risipă de bani publici

În unele cazuri, Consiliul de Administrare al FEN nu a ținut cont de rezultatele expertizei proiectelor efectuate de experți din domeniu, iar acest lucru a dus la cheltuieli ineficiente pentru bugetul de stat, se arată în probele ultimului raport de audit al Curții de Conturi. Este și cazul construcției unei stații de epurare în localitatea Băcioi, din municipiul Chișinău.

În septembrie 2016, Fondul Ecologic Național a finanțat cu un milion de lei construcția unei stații de epurare în comuna Băcioi, asta deși specialiștii care au expertizat proiectul au emis un aviz negativ, argumentând refuzul prin faptul că „investiția solicitată este una ineficientă”, dat fiind faptul că la o distanță de circa 5-10 km există o stație de epurare funcțională și un operator puternic care gestionează sectorul pentru întreg municipiul Chișinău, respectiv poate prelua și apele uzate din Băcioi.

În pofida acestor recomandări, Consiliul de Administrație de atunci, în frunte cu fostul ministru al Mediului, ex-liberalul Valeriu Munteanu, a aprobat spre finanțare proiectul, iar comuna Băcioi a primit un milion de lei din totalul de circa 11 milioane, suma estimată pentru proiect per total. Lucrările de construcție a stației de epurare au durat un an, iar acum proiectul e pe linie moartă, din cauza lipsei de finanțare.  

De menționat este faptul că operatorul economic care a efectuat lucrările de construcție a stației de epurate de Băcioi, este unul dintre cei vizați de Centrul Național Anticorupție în spălare de bani publici. Mai exact este vorba de Levprocons SRL, care a câștigat proiecte finanțate de FEN în valoare de 151,1 milioane de lei.

Levprocons a fost fondată în 2003, iar în calitate de fondator figurează Sergiu Aramă. Nume identic figurează și în lista fondatorilor SRL Interar Broker, SRL Sucuri Naturale, Sevex-Prim, Azorescom.

Comuna Băcioi din municipiul Chișinău are circa 10 mii de locuitori și mai exact 2.903 gospodării. Potrivit datelor Recensământului  populației din anul 2014, 62,5% dintre gospodării sunt conectate la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă, iar alte aproape 29 la sută au sistem propriu. Majoritatea dintre gospodării – 77,6% – au sistem de canalizare propriu, construit în curtea casei, arată datele ultimului recensământ.

Primarul localității, Vitalie Șalari, fost membru al Partidului Liberal (PL), actual membru al Partidului Unității Naționale (PUN), afirmă acum că, într-adevăr, localitatea nu ar avea nevoie de o stație de epurare proprie, dat fiind faptul că întreținerea acesteia presupune cheltuieli adiționale.

„Ne-am consultat cu un specialist de la Apă Canal Chișinău care a venit cu un aviz de recomandare cum că ar fi mai rentabil să ne conectăm la stația de epurare din orașul Sîngera. Am discutat cu primarul de atunci al localității (n.r. – Mihail Lari, fost primar PL). Am aflat că este posibilă conectarea, dar era nevoie de câteva lucrări care, la acel moment, nu puteau fi făcute, trebuia modificată o țeavă cu diametru mai mare”, afirmă Vitalie Șalari. „Totuși încăperea construită la moment nu e o risipă de bani. În cazul în care ne va reuși să ne conectăm la stația din Sîngera, aceasta va fi folosită în calitate de stație de pompare a apelor reziduale”, mai spune primarul de Băcioi. Finanțare pentru a-și duce proiectul la bun sfârșit nu a mai obținut de la FEN. Vitalie Șalari susține că a expediat o scrisoare către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, însă nu a primit niciun răspuns, proiectul rămânând suspendat până la o nouă finanțare.

 

Proiecte vechi – pe linie moartă, proiecte noi – undă verde pentru finanțare

În timp ce unele proiecte pornite spre implementare așteaptă finanțare, Fondul Ecologic Național finanțează proiecte noi. FEN primește anual circa 200-270 de milioane de lei. Timp de 20 de ani a cheltuit aproximativ șase miliarde de lei din bugetul de stat. Datele prezentate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, arată că dintre cele 345 de proiecte finanţate din FEN, anul trecut au fost finalizate doar șase. Acest fapt ar fi din cauza mecanismului ineficient de finanţare, prin tranşe anuale, constată auditorii Curţii de Conturi.

Conform regulilor interne stabilite de MARDM, Consiliul de Administrare al FEN examinează proiectele înaintate spre finanțare în baza unei liste întocmite de către angajații Serviciului fonduri de dezvoltare. În aceste condiții, în 2017, în cadrul a șase ședințe, CA a examinat 290 de proiecte, din care: pentru 277 de proiecte a fost prelungit termenul de realizare a contractelor de finanțare încheiate între beneficiarii proiectelor și MADRM, 12 proiecte au fost aprobate spre finanțare și un proiect a fost respins.

Expertul în domeniul mediului, care face parte din Consiliul de Administrare (CA) al FEN și reprezintă societatea civilă, Gabriel Mărgineanu, susține că se finanțează proiecte noi dat fiind faptul că nu există solicitări din partea APL-urilor care au în implementare proiecte aflate la etape intermediare. Accesul la dosarele depuse de solicitanți îl are, în principiu, doar președintele Consiliului de Administrare al FEN, adică ministrul. „Proiecte poate sunt multe, dar eu nu cunosc câte dosare se depun, la fel cum nu cunoaște nimeni dintre membrii CA, decât cele care ni se prezintă în timpul ședințelor. Astfel, pentru a cheltui toți banii din bugetul preconizat pentru anul respectiv, se finanțează și proiecte noi”, spune Mărgineanu.

 

Cadrul legislativ

Una din cauzele apariției corupției în domeniul mediului este legislația incompletă și învechită, caracterizată de ambiguitate, se arată într-un document elaborat de MADRM și numit „Planul anticorupție pentru sectorul de mediu 2018-2020”, acesta însă nu a fost aprobat nici până astăzi de Guvern, deși a fost postat pe platforma de dezbateri particip.gov.md încă din noiembrie 2017.

„Proiectul a fost restituit de două ori de Cancelaria de Stat pentru perfectare, la moment se definitivează în conformitate cu obiecțiile Cancelariei de Stat și cât de curând va fi prezentat spre aprobare”, ne-a comunicat consultantul principal din cadrul Direcției politici de prevenire a poluării și evaluării de mediului a MADRM, Raisa Leon.

Despre legislația învechită vorbește în fiecare an și Curtea de Conturi, în rapoartele emise, oferind an de an aceleași recomandări – legislația necesită modificări.

După 20 de ani de activitate, regulamentul FEN nu are un cadru metodologic privind criteriile de prioritizare a proiectelor investiționale înaintate, ceea ce a determinat aprobarea acestora în lipsa procedurilor de concurs și de competitivitate.

Potrivit Regulamentului privind fondurile ecologice, după care funcționează FEN, „Fondurile ecologice finanțează exclusiv proiectele în domeniul mediului, care au trecut etapele stabilite de selectare şi evaluare în bază de concurs”. În raportul de audit al Curții de Conturi pentru anul 2017 se notează că, în realitate, spre aprobare de către Consiliul de Administrație se înaintează toate proiectele care au trecut verificările privind completitudinea setului de documente care urmează a fi prezentat obligatoriu, iar CA aprobă proiectele fără o analiză cost-eficiență a acestora. Mai mult decât atât, proiectele sunt aprobate inclusiv fără evaluarea importanței și acoperirii financiare atât din partea FEN, cât și din partea beneficiarului, nefiind evaluat nici impactul social al acestora.

În afară de lipsa unei concurențe între proiectele investiționale înaintate spre aprobare, se atestă și lipsa unei metodologii privind criteriile de prioritizare a proiectelor, ceea ce condiționează aprobarea tuturor proiectelor înaintate ce corespund criteriilor de eligibilitate, fără să se țină cont de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru acoperirea solicitărilor aprobate.

De asemenea, se atestă că FEN nu dispune de o informație sistematizată referitor la rezultatele investițiilor efectuate, spre exemplu: lungimea apeductelor construite/reconstruite; numărul populației și numărul gospodăriilor care urmau a fi conectate la apeduct și care real au fost conectate. În aceste condiții, experții în audit susțin în ultimul Raport al Curții de Conturi că este necesar să fie integrat în Standardele Internaționale de Audit „FEN”, destinat înregistrării proiectelor, și un modul care va monitoriza rezultatele investițiilor efectuate din FEN.

În cadrul regulator aferent gestionării mijloacelor FEN există neconcordanțe referitor la domeniile și direcțiile de utilizare a resurselor respective, precum și la termenul de prezentare a raportului final și la măsurile care urmează a fi întreprinse în cazul neprezentării acestuia.

Prezența în cadrul regulator a unor prevederi contradictorii a condiționat efectuarea unor cheltuieli care nu corespund rigorilor legislației din domeniu, raportează experții de la Curtea de Conturi. Fondul Ecologic Național funcționează în baza Legii privind protecția mediului înconjurător; Regulamentului privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărâre de Guvern și în baza Regulamentului privind administrarea Fondului Ecologic Național, aprobat prin Ordinul MADRM.

Legea privind protecţia mediului înconjurător conține 13 direcții de utilizare a mijloacelor, Regulamentul privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărâre de Guvern (HG) doar 7 direcții, iar Regulamentul privind administrarea Fondului Ecologic Național aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului – 9 direcții. Din cele trei documente relevă că din 13 direcții de utilizare a mijloacelor FEN incluse în Lege, doar una coincide cu direcțiile menționate în cele două regulamente: „politici și management în domeniul protecției mediului”. De asemenea, din cauza faptului că în cele două regulamente după care funcționează FEN se regăsesc direcții diferite de utilizare a mijloacelor, precum direcții de utilizare aferente achitării cheltuielilor pentru crearea bazei tehnico-materiale, care este una improprie FEN, din fond ajung să fie cheltuiți bani pentru domenii care revin Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Un alt neajuns al cadrului de reglementare este faptul că acesta nu asigură o claritate şi exactitate în ce priveşte limitele de reglementare a fiecărui act.  Legea nu stipulează în ce măsură prin regulamente poate fi dezvoltat sau extins un subiect, ceea ce poate duce la transferul ascuns al unor competenţe de la un nivel de reglementare la altul. O consecinţă a acestei probleme este reglementarea ambiguă a categoriilor de beneficiari ai FEN. În Legea cu privire la protecția mediului înconjurător sunt stipulate categoriile de beneficiari potenţiali ai mijloacelor FEN, fără a fi menţionat faptul că această listă de categorii este completă, dar şi fără o stipulare clară privind dreptul anumitor autorități de a completa această listă prin Regulamente. În situaţia când Regulamentul prevede o listă de beneficiari mai extinsă decât cea stipulată în lege, aceasta duce la confuzii. Din aceleaşi motive mai multe reglementări referitoare la sursele de formare a FEN şi utilizarea mijloacelor sunt imprecise, iar în unele cazuri chiar contradictorii.

 

Reacția Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului întârzie să apară

Principalul instrument în asigurarea transparenţei utilizat de FEN este compartimentul de pe pagina web a MADRM în care se găsește Regulamentul FEN, rapoartele de activitate din anii 2010-2016 și listele proiectelor aprobate în perioada anilor 2011-2017. Niciun proces verbal al ședințelor Consiliului de Administrare, nici bugetele FEN și nici cine sunt actualii membri ai CA nu se găsește pe site-ul Ministerului.

La începutul lunii septembrie curent am încercat să o contactăm pe Valentina Țapiș, secretar de stat la MADRM, care este vicepreședinta CA al FEN și care a deținut anterior funcția de ministră a Mediului, apoi viceministră, dânsa având experiență și expertiză în domeniul distribuirii fondurilor și activității FEN. Ne-a comunicat că pentru a realiza un interviu trebuie să facem o solicitare către ministru care să „îi permită” să ofere acest interviu. Ulterior, câteva zile mai târziu, Valentina Țapiș ne-a comunicat că e disponibilă pentru un interviu, însă a solicitat să-i trimitem întrebările în scris. Zis și făcut. I-am trimis câteva întrebări cu mențiunea să stabilim interviul în următoarea zi, după care ne-a comunicat că pleacă din țară și revine mai târziu. Ulterior, Țapiș nu a mai răspuns nici la telefon și nici la e-mail-uri.

La 19 octombrie curent am expediat o solicitare de informație în adresa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului care conținea zece întrebări cu privire la foncționarea FEN, precum și dacă există inițiative de a modifica actualul cadrul regulator. Potrivit legii privind accesul la informație ar fi trebuit să primim un răspuns în decurs de 15 zile lucrătoare, dar, deși au trecut exact două luni până la momentul publicării acestui material, Ministerul nu a răspuns solicitării noastre, deși ni s-a dat asigurări că răspunsul e „la avizare”.

Concluzii și Recomandări

Controalele efectuate de Curtea de Conturi asupra activităţii Fondurilor Ecologice pe parcursul a mai mulţi ani au scos în evidenţă un şir de nereguli, precum: definirea neclară a priorităţilor la selectarea proiectelor pentru finanţare, alocarea resurselor cu încălcarea prevederilor de reglementare, utilizarea contrar destinaţiei şi nerealizarea scopurilor proiectelor.

În contextul în care activitatea Consiliului de Administrație al Fondului Ecologic Național se desfășoară într-un cadru legal permisiv și insuficient fundamentat, precum și lipsa de transparență în gestionarea banilor din Fondul Ecologic Național, riscăm ca în continuare numărul proiectelor finalizate să fie unul redus, aprobarea proiectelor să se efectueze în lipsa procedurilor de concurs din cauza lipsei unui cadru metodologic privind criteriile de prioritizare, să se finanțeze proiecte care nu respectă toate criteriile, iar păgubași rămân a fi tot cetățenii plătitori de taxe, care ajung să nu beneficieze de bunul care li se cuvine.

Situația dată se va menține atât timp cât ministerul de resort nu va întreprinde măsuri pentru determinarea unor proceduri clare și scrise, care să includă o perioadă limită de prezentare a proiectelor noi și schimbarea mecanismului de finanțare a proiectelor deja inițiate, astfel încât la formarea bugetului FEN pentru anul bugetar următor să se țină cont de proiectele deja finanțate și de termenele de realizare a proiectelor convenite între beneficiar și antreprenor, precum și pentru elaborarea unor criterii de prioritizare a proiectelor în cadrul domeniilor sau direcțiilor de utilizare a mijloacelor gestionate de FEN.

Mai mult, mijloacele financiare ale FEN sunt direcționate, în mare parte, spre proiectele destinate aprovizionării cu apă potabilă a populației și nu pentru soluționarea problemelor de mediu și ecologie, care este, de fapt, și menirea Fondului Ecologic Național. Totuși, problema fundamentală este lipsa unor priorități clare a cheltuielilor făcute din FEN. Este necesar să fie restructurată modalitatea de contabilizare a cheltuielilor. Întâi de toate, acestea ar trebui integrate într-o baza de date flexibilă ce permite interogarea soldurilor pe tipuri de criterii (de exemplu: sume alocate pe tipuri de beneficiari, sume alocate pe domenii de finanțare, sume alocate pe regiuni geografice). O asemenea bază de date ar permite monitorizarea și evaluarea periodică a strategiilor și remodelarea priorităților în funcție de rezultatele obținute.

Polonia poate fi un exemplu pentru Republica Moldova în ceea ce privește sistemul ecologic național. Polonezii se conduc după principiul „poluatorul plătește”, astfel a fost creat un Fond Național de Protecție a Mediului și Management al Apei (FNPMMA), 16 fonduri provinciale și numeroase fonduri locale. Spre deosebire de Fondul Ecologic Național de la noi, care acordă beneficiarilor doar granturi, suportul financiar al FNPMMA poate fi acordat inclusiv prin:

  • subsidii, care reprezintă ajutoare bănești acordate unor instituții pentru finanțarea proiectelor ecologice educaționale, pentru proiecte-pilot sau pentru elaborarea unor tehnologii ecologice cu caracter experimental;

  • împrumuturi, cu o rată mai mică a dobânzii decât cea a băncilor comerciale. FNPMMA pune o parte din resursele sale la dispoziția băncilor comerciale și altor instituții financiare, care ulterior oferă credite preferențiale pentru implementare unor proiecte mai specifice (de exemplu achiziționarea bateriilor solare sau construcția stațiilor eoliene);
  • compensarea creditelor bancare, care este o formă de asistență ce compensează diferența dintre rata dobânzii oferită de o bancă comercială și rata dobânzii preferențială ce i-ar fi fost percepută beneficiarului în cazul in care acesta s-ar fi adresat direct la FNPMMA.

 

De menționat este faptul că FNPMMA nu acoperă mai mult de 50% din valoarea proiectului, ceea ce asigură faptul că beneficiarul va rămâne interesat de succesul proiectului și-l va duce la bun sfârșit. Mai mult decât atât, pentru proiecte nu pot aplica doar instituții publice și asociații obștești, ca în cazul Republicii Moldova, ci și agenți economici. Această liberalizare a beneficiarilor ar contribui la faptul că cei care vor utiliza mijloace proprii pentru a implementa proiectele ecologice vor fi mult mai interesați de reușita proiectelor ecologice.

De asemenea este importantă cooperarea Fondului Ecologic Național cu comunitatea internațională de donatori, pentru a putea atrage mai multe resurse. Granturile și împrumuturile externe reprezintă o sursă importantă de finanțare a proiectelor de mediu. În prezent există proiecte de mediu care beneficiază de finanțare externă, banii sunt alocați însă direct. Este important ca această asistență externă să fie gestionată de FEN, în contextul în care aceasta ar avea expertiză corespunzătoare privind proiectele de importanță națională și locală. Acest lucru ar putea fi posibil doar în cazul în care FEN va fi transformat într-o instituție cu statul de persoană juridică separată.

Atât timp cât banii publici sunt alocați pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul ecologiei fără criterii clare, în lipsă de transparență, în baza unei legi incomplete și fără rezultate vizibile, iar Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului își continuă activitatea în același ritm, riscăm ca acest Fond Ecologic Național să fie doar o gaură neagră în bugetul public.

 


Proiectul „Instigare la ordine”: comunitatea împotriva corupției este implementat de CPR Moldova cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova / Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului și opiniile exprimate în cadrul acestei publicații țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova

Categorii: Publicatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *