INTRODUCERE

Informația de interes public este un bun ce aparține fiecărui cetățean, iar atunci, când o instituție îngrădește artificial acestuia accesul la respectiva informație, ea comite o ilegalitate la fel de gravă ca și în cazul în care cetățeanului i s-ar interzice accesul pe un drum construit din bani publici.

Într-o societate cu adevărat democratică, cetățenii trebuie să fie informați și să aibă acces liber la orice informație legată de deciziile, acțiunile autorităților, dar și „informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii”[1].

Transparența și accesul la informație sunt importante nu doar în activitatea jurnaliștilor de investigație, pentru a preveni sau demasca schemele de corupție și a informa cetățenii, ci și pentru antreprenori, pentru care o transparență maximă înseamnă mai multe oportunități de business, inovație, prevenire a fraudelor, studii mai eficiente ale pieței și a concurenței. Un antreprenor informat este un antreprenor competitiv și puternic.

Autoritățile Republicii Moldova ar putea întreprinde mai multe acțiuni pentru creșterea transparenței informației de un interes specific pentru antreprenori.

Cu toate acestea și deși accesul liber și deschis la informație este crucial pentru antreprenori, instituțiile statului nu oferă acestora accesul la tipul de informații ce le-ar putea reduce costurile, asigurând, în primul rând, reguli de joc echitabile pentru toți actorii de pe piață.

Publicarea datelor, accesul la informații liber și nestingherit, sunt elemente necesare pentru combaterea corupției și asigurarea unui mediu antreprenorial sigur și transparent.

 

DE CE-AM ALES IMM-URILE CA OBIECT DE STUDIU

În perioada august – octombrie 2017, antreprenorii ce activează pe teritoriul Republicii Moldova au completat un chestionar realizat de echipa CPR Moldova. Grupul țintă au fost întreprinderile micro, mici și mijlocii, reprezentând diverse sectoare ale economiei, marea majoritate, fondate după anul 2000.

Dat fiind importanța ÎMM-urilor ca motor al creșterii economice (în 2016 acestea reprezentând 98,7 % din totalul întreprinderilor înregistrate în Republica Moldova și angajând fiecare al 3-lea al sau al 4-lea salariat din Republica Moldova [2]) și vulnerabilitatea lor față de un număr mare de factori, în special un mediu economic favorabil, accesul la informație, concurența liberă etc., este importantă identificarea barierelor ce stau în calea dezvoltări lor și a condițiilor optime pentru activitate.

Aportul ÎMM-urilor la PIB-ul Moldovei este de aproximativ 30%, o contribuție modestă în comparație cu cea a a ÎMM-urilor din Uniunea Europeană[3], sau media din țările dezvoltate care este de aproape două ori mai importantă.[4] Acest fapt demonstrează că sectorul dat este încă extrem de slab, cu o productivitate sub nivelul mediei mondiale.

În țările OCDE, ÎMM-urile sunt forma predominantă a întreprinderilor, reprezintând 99% din numărul total al companiilor și, totodată, principala sursă de creare a locurilor de muncă, însumând 70% din acestea.[5] În Uniunea Europeană, ÎMM-urile reprezintă 99,8 % din totalul întreprinderilor și 66,8% din angajări.[6]

O definiție standard internațională a ÎMM-urilor nu există, fiind diferit interpretată în dependență de legislația diferitelor țări. Una din explicații este faptul că decizia de a cataloga o întreprindere ca fiind micro, mică sau mijlocie depinde și de dimensiunea economiei domestice, la care acestea se raportează.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare face referință la ÎMM-uri ca fiind companii ce angajează până la 249 de persoane (micro de la 1 la 9, mici de la 10 la 49 și mijlocii de 50-249), plus o delimitare legată de cifra de afaceri anuală a acestora.

Aceeași abordare o are și Comisia europeană, ÎMM-urile fiind considerate întreprinderile ce au până la 250 angajați și o cifră de afaceri anuală ce nu depășește 50 mln. EUR. [7]

O definiție asemănătoare a ÎMM-urilor se regăsește și în art. 4 al Legii 179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, ce definește ÎMM-urile ca fiind intreprinderile, ce: “ a) au un număr mediu anual de salariați (numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune) de până la 250 și b) realizează o cifră anuală de afaceri (venituri din vânzări) de până la 50 de milioane de lei sau deţin active totale (active imobilizate și active circulante) de până la 50 de milioane de lei, conform ultimei situaţii financiare aprobate“[8]. Clasificarea întreprinderilor în micro, mici și mijlocii coincide, de asemenea, cu cea a OCDE și a Comisiei Europene[9].

 

LIPSA TRANSPARENȚEI ȘI A ACCESULUI LA INFORMAȚIE, PERCEPUT CA UN IMPEDIMENT ÎN ACTIVITATEA ÎMM – URILOR

Răspunsurile din chestionarele distribuite de CPR indică faptul că mai mult de jumătate din respondenți au avut nevoie la un moment dat de informații oficiale ce nu erau disponibile public.

În ceea ce privește informația ce poate fi obținută contra plată, procedura de furnizare a acesteia este, conform celor chestionați, adesea birocratizată și mult prea complicată.

Or, accesul liber și gratuit, la informația de interes public este, în primul rând, în beneficiul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, pentru care costurile operaționale, precum abonarea cu plată la diferite baze de date ce oferă informația de caracter public contra plată, reprezintă bariere adiționale în calea dezvoltării afacerilor.

Este primordial să avem o abordare corectă a conceptului de „informație de interes public”. Prin definiție, informațiile publice trebuie să fie accesibile fără obstacole nejustificate. În momentul în care există bariere birocratice în procesul obținerii acesteia, ele încetează să mai fie, cu adevărat, publice.

Un aspect central perceput de cei chestionați și în discuțiile avute cu mediul de afaceri este lipsa unor ghiduri explicite legate de diverse procese, proceduri, autorizații, ce ar putea fi accesate, din start, de doritori. Se constată o abordare reactivă, caracterizată printr-o politică care condiționează furnizarea informațiilor ce ar trebui să fie publice de la bun început, cu expedierea unor solicitări.

Acest tip de situații nu doar cauzează costuri adiționale pentru antreprenori, legate de timp și resurse, dar și favorizează dezvoltarea fenomenului de corupție. Iar acesta din urmă este perceput de întreprinderile autohtone ca fiind principalul obstacol în dezvoltarea afacerilor[10].

Deseori, pentru a obține datele de care au nevoie, agenții economici recurg la achiziționarea acestora în mod ilegal, fac apel la terțe persoane care s-au confruntat cu același tip de situație sau iau legătura cu angajații instituțiilor, prin canale inclusiv neoficiale, fapt ce crează premise pentru scheme de corupție.

Dacă facem referință la inițierea unei afaceri, se constată că nu există o completă claritate legată de toate etapele acestui proces, până la etapa în care businessul devine pe deplin funcțional. Dacă înregistrarea unui SRL pare un exercițiu relativ clar și poate fi realizat (după depunerea tuturor documentelor) într-o zi, atunci toate etapele ce urmează după înregistrare, sunt confuze. Iar informația legată de proceduri, în marea majoritate a cazurilor, nu este disponibilă în totalitate online (ex: obținerea ștampilei, deschiderea unui cont bancar, înregistrarea contabilului-șef, înregistrarea în calitate de plătitor de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, prezentarea statelor de personal la Inspecția Teritorială de Muncă, instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă, raportarea pentru instituțiile statului etc.)[11].

De asemenea, există, spre exemplu, ambiguități legate de înregistrarea unui business care este 100% o investiție străină. Un șir de documente solicitate la înregistrarea afacerii nu sunt eliberate de instituțiile altor state, sau au o formă diferită de cea a documentelor eliberate de instituțiile din Republica Moldova (ex: extras, statutul organizației etc.). În aceste cazuri apare spațiu pentru interpretarea legislației din domeniu. Or această lacună ar putea fi eradicată prin publicarea unei broșuri cu informații explicite, pentru fiecare caz în parte, un document ce ar explica fiecare pas care trebuie parcurs pentru înregistrarea afacerii și obținerea autorizațiilor necesare. Este o informație de bază de care are nevoie orice investitor străin, în special cei de talie mică și medie.

La întrebarea legată de tipul de informații necesare în activitatea curentă ce nu a putut fi accesată, cei chestionați au evidențiat: informații legate de granturi și subvenții, informații de ordin economic, necesare pentru demararea unei afaceri (prospectarea pieței, informații statistice legate de unele aspecte ale structurii populației etc.), informații despre furnizori, despre partenerii de afaceri, despre clienți (numărul de angajați, cifra de afaceri, stabilitatea financiară, datoriile financiare, informații despre procesele în judecată în curs, datele de contact).

Este bine cunoscut faptul că lipsa finanțării este unul din obstacolele cel mai des citate în dezvoltarea, în special, a ÎMM-urilor, la nivel global. Densitatea ÎMM-urilor este mai mare în țările unde proporția celor ce și-ar fi dorit un împrumut și nu l-au avut (“financially unserved firms”) este mai mic. Acest indice este corelat și cu mărimea creditului existent.[12] Există o legătură directă dintre densitatea ÎMM-urilor dintr-un stat și dezvoltarea economică a acestui stat. În Republica Moldova indicatorul respectiv este sub media europeană (45 versus 14 în 2015).[13]

Ținem să menționăm că mulți din cei chestionați nu consideră informația cu referire la programele de creditare avantajoasă, subvenții, granturi etc. ca fiind organizată sau explicită. Această realitate, desigur, poate limita accesul la finanțare pentru cei, pentru care procedurile sunt confuze, iar informația legată de oportunitățile existente neclară sau dispersată.

Un alt aspect menționat în repetate rânduri în chestionarul CPR este lipsa unor detalii explicite legate de pașii concreți ce trebuie întreprinși pentru a beneficia de proiectele și granturile finanțate de stat.

O parte din setul de informații citate mai sus au fost, în cele din urmă, obținute de antreprenori prin contactarea angajaților instituțiilor de stat. Informațiile despre parteneri, clienți și furnizori, agenții economici le-au obținut luând legătura cu acele companii care au fost în contact cu compania respectivă, prin persoane cunoscute (adesea metoda preferată).

Această constatare confirmă faptul că informația de care au nevoie agenții economici din Republica Moldova continuă să circule prin canale informale. Realitate ce are câteva efecte directe: stimularea corupției, propagarea informațiilor difuze și concurența neloială.

Astfel, un investitor străin sau un antreprenor de talie mică, fără conexiuni, care nu are posibilitatea de a contracta o companie de consultanță și nu are un cerc de cunoscuți ce i-ar putea furniza o parte din informații, cel mai probabil nu va avea curajul să lanseze o afacere în Moldova. Iar un antreprenor local va fi din start dezavantajat în raport cu business-urile ce au contacte, legături cu diverși funcționari din instituțiile de stat.

Eliminarea oricărui tip de ambiguități și reflectarea cât mai clară și exactă a tutor etapelor legate de orice proces în dezvoltarea unei afaceri ar putea deveni unul din cele mai eficiente instrumente pentru impulsionarea dezvoltării sectorului ÎMM-urilor și limitarea contactelor cu angajații diverselor instituții și, deci, diminuarea fenomenului corupției.

 

DATELE DESCHISE

Culegerea datelor de interes public și publicarea acestora online este una din sarcinile de bază ale autorităților publice.

Datele accesibile online pot reduce timpul și banii alocați pentru a urmări activitatea autorităților. Elementele cheie ce definesc datele deschise sunt: accesul online și gratuitatea[14].

Am constatat, însă, din discuțiile avute cu reprezentanții ÎMM-urilor, că cei din urmă nu au încredere în informația publicată online de către diverse instituții, pentru că adesea, aceasta nu este actualizată, iar alteori este irelevantă.

Platforma date.gov.md unde sunt publicate date ce parvin de la aproximativ 50 instituții, era menită să joace un rol important în facilitarea accesului cetățenilor la datele ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale.

Din păcate și în pofida faptului că acest gen de date sunt extrem de importante pentru a garanta o maximă transparență, accesul publicului la informații și a crea instituții eficiente și responsabile, o parte din datele publicate pe platforma dată, nu a fost actualizată de mai mulți ani.

Conform clasamentului The Open Data Barometer 2016, Republica Moldova a înregistrat cel mai slab scor cu referire la implementarea programelor de date deschise la categoriile: drept de proprietate asupra terenurilor (15 din 100, comparativ cu 70 puncte pentru Marea Britanie), cheltuieli guvernamentale (5 din 100, comparativ cu 95 în cazul Marii Britanii, sau 65 în cel al Ucrainei) și legislație (15 din 100, comparativ cu 100 puncte pentru Marea Britanie)[15].

 

INFORMAȚII NECESARE BUSINESS-ULUI AUTOHTON, CE NU SUNT PUBLICATE

DATE DEȚINUTE DE CAMERA ÎNREGISTRĂRII DE STAT

În ceea ce privește informațiile deținute de Camera Înregistrării de Stat (C.Î.S.), una din problemele fundamentale legate de informațiile publicate de această instituție este faptul că ele nu sunt actualizate, ceea ce diminuează importanța și utilitatea acestora.

Spre exemplu, din cauza procedurii extrem de anevoioase de închidere a unei afaceri, un număr mare de întreprinderi, deși și-au sistat cu mult timp în urmă activitatea, apar, totuși, în Registrul C.Î.S.

O altă constatare paradoxală este că informațiile publicate pe extrasele din Registrul de stat (ex: capitalul statutar (social)) nu sunt accesibile online. Cu toate acestea, agenții economici sunt obligați, conform legislației, să afișeze extrasele de la C.Î.S.

Or, din momentul în care numele fondatorilor este publicat, la fel și aportul acestora sub formă bănească sau nebănească trebuie să fie cunoscută. Este o informație ce ar contribui la o mai mare transparență și previzibilitate.

Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova conține următoarele date: numărul unic de identificare de stat (IDNO) atribuit persoanei juridice, data înregistrării, denumirea completă, forma organizatorico-juridică, adresa juridică, lista conducătorilor, lista fondatorilor, genuri de activitate nelicențiate și licențiate, statutul (activă, lichidată etc.)[16].

Din rândul informațiilor de care un agent economic ar putea avea nevoie și care în prezent nu sunt în Registru sau nu sunt actualizate, putem cita: numele directorului, statutul companiei activ/pasiv, istoricul modificărilor, istoricul schimbării în proprietatea întreprinderii, suma capitalului statutar, datele de contact, tipul companiilor (micro, mici, mijlocii, mari).

Informația privind numele fondatorilor companiilor înregistrate în Republica Moldova a fost inclusă pentru prima dată în Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova, în august 2015. Până în acel moment, acest gen de informație se obținea contra cost, în condițiile în care este o informație de interes public și la care accesul ar trebui să fie liber și gratuit.

Publicarea setului de date a stat la baza dezvoltării mai multor aplicații practice care facilitează consultarea informațiilor privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova, cum ar fi www.idno.md, www.openmoney.md, www.companii.md, etc.

Pe 28 august 2017, CPR Moldova, detectând faptul că setul de date din Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova nu a fost actualizat timp de câteva luni, a adresat o petiție Prim-ministrului și două copii Băncii Mondiale, și Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare, solicitând reluarea publicării setului de date. Publicarea acestuia a fost reluată scurt timp după expedierea solicitării CPR.

Republica Moldova, datorită, inclusiv a publicării informației legate de numele fondatorilor, are un scor pozitiv (80 din 100) în clasamentul Open Company Data Index. Un scor asemănător îl are Canada, Danemarca și Franța. Statele cu cel mai bun scor sunt Bulgaria (95), Marea Britanie și Danemarca (90). Zero puncte Moldova a acumulat la capitolul – accesul liber la rapoartele financiare ale companiilor și includerea numelor directorilor în informația disponibilă public[17], spre deosebire de Marea Britanie, Danemarca, Franța, Bulgaria, unde rapoartele financiare anuale ale companiilor pot fi accesate liber.

 

DATE DEȚINUTE DE SERVICIUL FISCAL DE STAT

O informație relevantă pentru agenții economici este situația financiară a clienților și partenerilor de afaceri, căci aceștia pot avea un impact, inclusiv financiar, asupra unei companii. Riscurile ar putea fi minimizate în cazul în care agenții economici ar cunoaște dacă partenerii lor au suferit falimente, dacă au sau nu datorii față de bugetul de stat.

Pe site-ul serviciilor fiscale electronice este menționat că pot fi verificate, în regim online, datele contribuabililor extrase din Registrul Fiscal de Stat și că odată introdus codul fiscal al contribuabilului, pot fi vizualizate următoarele informații: denumirea contribuabilului; forma organizatorico-juridică; numele administratorului; statutul companiei; datele cu privire la TVA și lipsa/existența restanțelor față de buget[18].

Cu toate acestea, accesând site-ul, nu am putut vizualiza informația respectivă, un mesaj comunicându-ne că serviciul dat este sistat din cauza unor erori ale sistemelor informaționale[19]. Mesajul respectiv se afișează de cel puțin două luni.

Acest tip de informații, precum și cele despre venituri și profit, sunt necesare antreprenorilor din Moldova pentru a cunoaște mai bine situația financiară a partenerilor de afaceri, furnizorilor, clienților și a verifica solvabilitatea financiară a acestora.

În statele din vecinătatea Republicii Moldova, precum România, Ministerul Finanțelor Publice publică adițional la datele afișate de site-ul SFS și informații legate de declarațiile obligațiilor fiscale și bilanțurile din ultimii 6 ani ale societăților comerciale[20].

Această bază de date este folosită de un șir de site-uri pentru a oferi informații agregate, sistematizate despre companiile din România. Astfel, agenții economici pot verifica partenerii de afaceri accesând rapoarte precum rating financiar, limita plăți la termen etc, ce furnizează informații despre cifra de afaceri, profitul net, numărul de angajați și o analiză detaliată a situației financiar-contabile a unei firme, ce poate confirma că în perioada următoare compania își va putea plăti obligațiile față de parteneri comerciali și instituțiile de credit. Un instrument ce este util atât distribuitorilor, producătorilor, furnizorilor, cât și companiilor ce doresc să cunoască situația financiară a partenerilor de afaceri sau a clienților[21].

Un alt tip de informație, menționat de cei chestionați și care nu este publicat, deși autoritățile dispun de acest gen de date, est legat de mediile ratelor de impozitare pe industrie/sectoare de activitate (spre exemplu: rata impozitului efectiv pentru un tip concret de activitate, compus din: TVA, taxe salariale, taxe profit și alte taxe existente).

Impozitul pe venit și secretul fiscal. Conform prevederilor art. 129 pt. 19) din Codul fiscal, “secret fiscal este orice informație de care dispun organele cu atribuții de administrare fiscală, inclusiv informația despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepția informației despre încălcarea legislației fiscale.”

Anume la această noțiune a făcut referință Serviciul Fiscal în răspunsurile sale la solicitările adresate de CPR în ceea ce privește sumele încasate la bugetul de stat din contul impozitelor pe venit, achitate de deputații din Parlamentul Republicii Moldova pe parcursul anilor 2015-2016. Eliminarea acestei noțiuni ar fi în beneficiul tuturor, pentru o mai mare transparență, dar și diminuarea fenomenului de evaziune fiscală.

Într-un stat, unde economia informală reprezintă un procent semnificativ din PIB, iar evaziunea fiscală este un fenomen omniprezent, păstrarea noțiunii de secret fiscal nu este, cel puțin, oportună.

Statele din Europa de Nord, precum Finlanda[22], Norvegia[23], Suedia, cunoscute pentru un nivel scăzut al evaziunii fiscale și o economie transparentă, publică anual informația legată de impozitele achitate de cetățeni[24].

Este normal ca publicul să cunoască cine își plătește impozitele și cine nu o face. Contribuabilul din Republica Moldova are dreptul să aibă acces la acest tip de date, în special când ne referim la persoane ce dețin funcții publice. Este o informație la care și-ar dori accesul și agenții economici, atunci când doresc să se asigure că partenerul lor de afaceri nu a fost sancționat pentru evaziune fiscală.

Transparența în domeniul fiscal este, în condițiile actuale, o necesitate pentru Republica Moldova.

 

DATELE DEȚINUTE DE Î.S. “CADASTRU”

În februarie 2013 a fost lansat serviciul electronic de acces la datele din Registrul Bunurilor Imobile și la informația grafică privind bunurile imobile. Cetățenii pot verifica informații privind suprafața, modul de folosință, valoarea estimată în scopul impozitării, tipul de proprietate și existența unor interdicții asupra bunului imobil.

Însă informația cu adevărat importantă, precum numele proprietarului imobilului și istoricul tranzacțiilor din ultimii ani, nu este disponibilă.

Publicarea acestor date nu doar ar crește transparența și ar reduce corupția, dar și ar preveni schemele de escrocherie ce se pot dezvolta din cauza lipsei acestui tip de informație. Aspecte ce sunt, bineînțeles, și în beneficiul agentului economic.

 

DATELE DEȚINUTE DE SERVICIUL VAMAL

În ceea ce privește informațiile deținute de Serviciul Vamal, dar care nu sunt publice, antreprenorii din Moldova au făcut referință la inexistența unor statistici pe domenii/industrii.

Cu toate că instituția deține numeroase date, informațiile publicate sunt insuficiente, spre exemplu – accesul la informație (fie și cu plată) legată de importurile și exporturile pe anumite categorii de mărfuri. Au fost semnalate cazuri de dezinformare a agenților economici de către lucrătorii Serviciului Vamal, din motivul interpretării eronate a legislației și instrucțiunilor interne ale instituției.

 

ALT GEN DE INFORMAȚII

Un tip de informații relevant pentru agenții economici, dar indisponibil, este cel legat de prospectarea pieței, în special, lista agenților economici ce desfășoară același gen de activitate (concurenți).

Toate instituțiile de reglementare ce organizează controale ar trebui să ofere business-ului începător un ghid succint, dar foarte explicit și simplist, pentru a fi pe înțelesul tuturor (inclusiv reprezentări grafice) care ar cuprinde o lista exhaustivă a documentelor pe care trebuie să le dețină agenții economici în cazul unui control.

Aceste ghiduri, permanent actualizate, ar trebui să devină adevărate manuale în baza cărora businessul s-ar conforma cerințelor legislației. Instituțiile ce au înregistrat câteva evoluții pozitive în acest sens sunt Serviciul Fiscal de Stat și Inspecția Muncii.

Același tip de informații clare și structurate sunt necesare pentru a explica prevederile legislației ce reglementează diverse tipuri de activitate și pașii concreți pe care trebuie să le realizeze un antreprenor pentru a se lansa și a deveni operațional într-un anumit domeniu. ÎMM-urile, spre deosebire de întreprinderile mari, deseori au un număr foarte redus de angajați, care pot fi fără o pregătire juridică. Acest fapt poate crea premise pentru interpretări eronate ale legislației. Oferirea de la bun început a informației explicite vizavi de legislația ce reglementează un tip anumit de activitate economică, ar putea evita potențiale confuzii sau erori în activitatea acestora.

Companiile mici, de asemenea, sunt mai vulnerabile în fața unor factori ca izolarea geografică[25]. Conectarea pieței autohtone la piața de idei și inovații, europeană și internațională, este, la fel, extrem de importantă, în special pentru ÎMM-urile inițiatoare de inovații ( ex: domeniul ITC). Or, acest lucru nu este posibil în prezent, motiv din care un număr tot mai mare de (inclusiv viitori) antreprenori renunță la activitatea începută în Republica Moldova în beneficiul unor orașe din Uniunea Europeană.

 

CONCLUZII:

Lipsa transparenței sau opacitatea și deci incertitudinea politicii de reglementare au un impact negativ, în special, asupra ÎMM-urilor, creându-le costuri adiționale, inclusiv pentru că acestea din urmă au mai puține resurse și aptitudini pentru a face față acestor factori.

Reguli clare, echitabile, accesul la informațiile legate de procedurile necesare pentru a intra pe piața domestică și de export, o concurență liberă sunt, în primul, rând în beneficiul ÎMM-urilor.

Prin intermediul unui set de exemple, am încercat să demonstrăm în ce mod și lipsa accesului la ce tip de informații limitează transparența, predictibilitatea și reduc șansele existenței unui mediu concurențial pentru antreprenorii din Moldova.

În linii generale, putem deduce, atât din răspunsurile formulate în chestionarele CPR, cât și din discuțiile avute cu antreprenorii din Chișinău și din afara capitalei, că o mare parte din informațiile necesare nu pot fi accesate online, iar orice tip de informație obținută de la angajații diverselor structuri sunt adesea “neclare”, “generale, imprecise sau vagi” și nu pot fi aplicate în situații concrete, ceea ce, vădit, crează spațiu pentru interpretare și corupție[26].

Agenții economici preferă, deseori, să obțină informațiile necesare pe căi informale (spre exemplu prin intermediul cunoscuților etc.), chiar dacă acestea se pot dovedi a fi contradictorii și renunță la căile formale, oficiale de obținere a acesteia. Acest lucru este valabil, inclusiv, pentru micii investitori străini. Este modalitatea prin care se pot ocoli procesele birocratizate și complicate de obținere a informațiilor necesare.

Procedurile superflue, neclare, extrem de birocratizate, inflexibile și complicate crează impresia, pentru actorii de pe piața autohtonă, dar și cei din afară, interesați de oportunitățile pe care le oferă Republica Moldova, că sistemul existent “a fost creat și funcționează pentru a perpetua schemele de corupție“[27]. Astfel, se pierd oportunități de dezvoltare economică, de creștere a investițiilor autohtone și străine, adesea în beneficiul intereselor și câștigurilor personale ale unor funcționari publici.

***

REFERINȚE

[1] Legea 982/2000 privind accesul la informație, art. 6, definiția informațiilor oficiale

[2] BNS, http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5685

[3] Agnes Thilbault, The importance of SMEs in the European Economy, 2010, http://www.ecgi.org/presidency/documents/madrid2010/11_Ms_Agnes_Thibault.pdf

[4] World Trade Report 2016, https://www.wto.org/english/res_e/booksp_e/wtr16-1_e.pdf, p.18

[5] Enhancing the contributions of SMEs in a global and digitilised economy, https://www.oecd.org/mcm/documents/C-MIN-2017-8-EN.pdf, p.6

[6] Annual Report on European SMEs 2015-2016, European Commission, p.8

[7] http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/sme-definition/

[8] http://lex.justice.md/md/366638/

[9] art 5, legea 179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii

[10] Enterprise Surveys (http://www.enterprisesurveys.org), The World Bank, 2013

[11] https://www.facebook.com/notes/cpr-moldova-centrul-de-politici-și-reforme/birocrația-din-spatele-fondării-unei-organizații/699357270253079/

[12] MSME Country Indicators, Micro, small and medium entreprises around the world: how many are there and what affects the count, Kristina Kushnir, Rita Ramalho, World Bank IFC, 2010, p. 6

[13] http://odimm.md/files/ro/pdf/Perspectiva%20sectorului%20IMM.pdf

[14] http://opendatabarometer.org/doc/3rdEdition/ODB-3rdEdition-GlobalReport.pdf, p. 6

[15] http://opendatabarometer.org/4thedition/detail-country/?_year=2016&indicator=ODB&detail=MDA

[16] http://www.date.gov.md/ckan/ro/dataset/11736-date-din-registrul-de-stat-al-unitatilor-de-drept-privind-intreprinderile-inregistrate-in-repu

[17] http://registries.opencorporates.com/jurisdiction/md

[18] https://servicii.fisc.md/contribuabil.aspx

[19] “în legătură cu erorile depistate în procesul implementării versiunilor noi a sistemelor informaționale ale Serviciului Fiscal de Stat, ajustate în legătură cu implementarea codului IBAN și a clasificației economice noi, temporar se sistează serviciul de afișare a informației despre lipsa sau existența restanței față de buget din rubrica Informații publice/Despre contribuabil.”

[20] http://www.mfinante.ro/agenticod.html?pagina=domenii

[21] https://www.risco.ro/en/verifica-firma

[22] https://www.finnishnews.fi/business-finance/taxes-are-public-information-in-finland-and-have-made-the-country-a-great-place-to-live-in/

[23] https://www.theatlantic.com/business/archive/2011/07/in-norway-everyones-income-is-public-and-so-is-tax-paid/242386/

[24] https://taxjustice.blogspot.md/2009/07/paying-taxes-is-public-in-finland.html

[25]http://www.ifc.org/wps/wcm/connect/9ae1dd80495860d6a482b519583b6d16/MSME-CI-AnalysisNote.pdf?MOD=AJPERES

[26] Din răspunsurile obținute la întrebările formulate în chestionarul CPR

[27] Extras dintr-un interviu realizat de CPR în octombrie 2017

 

Categorii: NotesPublicatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *