Autor: Elena Varta. CPR Moldova, Watch.cpr.md
7 iunie 2017 (update: iulie 2019)
CPR Moldova a elaborat o analiză legată de oportunitatea reducerii cotei TVA pentru alimente și serviciile de alimentație publică ca instrument de impulsionarea a consumului, investițiilor și a creșterii economice.
Documentul este unul preliminar. Îndemnăm cei ce doresc să se expună pe marginea acestui document, să comenteze mai jos cu recomandări și propuneri.
Comentariile vor fi analizate și vor fi utilizate pentru îmbunătățirea documentului. Demersul definitivat va fi adresat autorităților competente.
Oportunitatea reducerii TVA pentru produsele alimentare și serviciile de alimentație publică
Chișinău, 2017
CUPRINS:
1. Introducere
2. Practica internațională
a. TVA-ul în țările Uniunii Europene
b. Studiu de caz: România
3. TVA-ul pentru alimente și servicii de alimentație publică în Republica Moldova
4. Oportunitatea scăderii TVA-ului la produsele alimentare și serviciile de alimentație publică
5. Recomandări
6. Concluzii
1. INTRODUCERE
După o recesiune în a doua jumătate a lui 2015, economia Republicii Moldova a înregistrat o ușoară revigorare (4.1 % în 2016)[1].
Creștera consumului intern (după o evoluție negativă în 2015 : – 1.9%), și-a revenit parțial (3% în 2016)[2]. Modelul de creștere economică al RM este bazat și în continuare, în mare parte, pe consumului intern. În condițiile în care alte mecanisme de impulsionare a acesteia pe termen mediu și scurt sunt mai dificil de influențat (investiții, cheltuieli guvernamentale, exporturi sau investiții în infrastructură, productivitate, dezvoltarea tehnologiilor), consumul intern rămâne instrumentul cel mai eficient de impulsionare a creșterii economice.
Un mecanism simplu de încurajare a consumului intern sunt instrumentele de relaxare fiscală, iar reducerea cotei TVA este acel factor ce ar putea influenţa pozitiv consumul intern și deci creșterea economică.
Ne-am propus să analizăm oportunitatea și impactul pe care l-ar putea avea introducerea unei cote reduse a TVA pentru serviciile de restaurant, catering si produsele alimentare asupra dezvoltării sectoarelor, fenomenului de evaziune fiscală, economiei Republicii Moldova în ansamblu etc., bazat inclusiv pe experienţa altor state care au implementat această măsură.
Politicile fiscale afectează direct veniturile la buget, iar nivelul taxelor poate influența fenomenul evaziunii fiscale. Din acest motiv implementarea unei politici fiscale eficiente este extrem de importantă .
Pentru o economie mică și slab dezvoltată, precum este cea a Moldovei, unde există largi sectoare informale, un nivel adecvat al taxelor ar putea asigura venitul necesar, diminuând fenomenul evaziunii și cel al distorsionării economice. De asemenea, un nivel mai mare al conformării fiscale înseamnă reducerea corupției din economie.
2. PRACTICA INTERNAȚIONALĂ
Pentru statul Republica Moldova, stat asociat la Uniunea Europeană, care tinde să-şi armonizeze legislația cu cea a UE și care și-a setat ca obiectiv final aderarea la Uniunea Europeană, preluarea experienței statelor UE în domeniul politicii fiscale ar însemna un pas în direcția integrării.
Republica Moldova are o taxă pe valoarea adăugată la produsele alimentare și serviciile prestate de unităţile de alimentaţie publică mai mare decât în multe țări ale Uniunii Europene.
Cotele TVA standard și cele aplicate pentru produsele alimentare și servicii restaurant şi catering în Republica Moldova și țările UE [3]
Tabelul de mai sus relevă utilizarea frecventă a cotelor diferențiate reduse pentru alimente (exceptând băuturile alcoolice) și serviciile de restaurant și catering. Acest fapt este o practică frecventă în țările Uniunii Europene. Un șir de state au la alimente un TVA egal cu zero (ex: Marea Britanie, Malta etc.)
Adoptarea mai multor directive, în special a Directivei 2009/47/EC, ce permite statelor membre să aplice cote reduse de TVA pentru unele sectoare intensive în forţă de muncă explică parțial valul de reduceri TVA ce a urmat după 2009. Una din motivațiile majore ale UE a fost stimularea angajărilor în sectoarele dorite.
Numeroase state europene au introdus cote reduse de TVA pentru sectoarele de servicii ce utilizează forta de muncă în regim intensiv.
Astfel, din 1 ianuarie 2017, Ungaria a redus cota TVA-ului pentru servicii de restaurant (excluzând băuturile alcoolice) de la cota standard de 27% la cea de 18%. Guvernul ungar ar putea reduce această cotă până la 5% din 1 ianuarie 2018.[4]
Guvernul suedez a introdus din ianuarie 2012 cota redusă de TVA ( de la 25% la 12%) pentru serviciile de restaurant şi catering. Scopurile urmărite de autoritățile suedeze au fost: crearea de noi locuri de muncă, stimularea cererii pentru serviciile de catering și restaurant şi, în cele din urmă, impulsionarea turismului. Conform analizelor efectuate 4 ani (decembrie 2015) după implementarea acestor măsuri, rezultate pozitive au fost înregistrate legate de crearea locurilor de muncă, creșterea salariilor și cifra de afaceri înregistrată de unitățile de alimentație publică. Profitul mărit înregsitrat de operatorii din domeniu a încurajat noi actori să intre pe piață și, totodată, mai puțini să renunțe la afaceri. Conform unor estimări, în doar doi ani, 490 de noi companii au intrat pe piață și 9.900 de noi locuri de muncă au fost create.[5]
În Finlanda, TVA-ul pentru servicii de restaurant a fost redus de la 22% la 13% la inceputul lui iulie 2010.
Portugalia a introdus începând cu 1 iulie 2016 un TVA redus (intermediar) pentru unele servicii prestate de restaurante ( de la 23% la 13%).[6]
Guvernul irlandez a optat în 2011, ca parte a unei iniţiative mai largi de promovare a creării noilor locuri de muncă, pentru o reducere temporară a TVA-ului de la 13.5% la 9% pentru serviciile de alimentație și turism.[7] Această inițiativă trebuia să expire la sfârşitul anului 2013, însă datorită impactului pozitiv asupra sectorului, măsura a fost păstrată până în prezenti.[8]
Grecia a agreat cu FMI posibilitatea reducerii TVA-ului pentru serviciile de restaurant și cafenea de la 23% la 13% (exceptând produsele alcoolice), începând cu 1 august 2013. Reducerea TVA-ului a avut efecte mici asupra prețurilor (-1.4%, conform datelor furnizate de Eurostat), din cauza unei majorări a ratei cu doi ani mai devreme. Studiile efectuate după introducerea acestei măsuri sugerează că reducerea TVA-ului crește semnificativ fenomenul conformării.
Analizele legate de efectele unei reduceri a cotei TVA în țările unde acest instrument a fost implementat, concluzionează adesea că reducerea TVA provoacă costuri fiscale minimale, deoarece reducerea parţială a veniturilor TVA este urmată de majorarea veniturilor încasate din taxele directe din cauza creșterii numărului de vânzări raportate.[9]
Reducerea TVA-ului va beneficia companiile ce se conformează, astfel îmbunătăţind concurenţa loială din sector. Se observă o relație negativă între nivelul taxelor și conformare, în special pentru întreprinderile mai mici.[10]
Studiu de caz: România
Ordonanța de urgență nr. 6 din 2015 pentru completarea Codului Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României în aprilie 2015, extinde de pe 1 iunie 2015 sfera de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la alimente și servicii de restaurant și catering (cu excepția băuturilor alcoolice).[11]
Cota redusă se aplică pentru tot lanțul economic al produselor listate în Normele de aplicare a modificărilor: de la producție la realizarea către consumatorul final.
Economia României a înregistrat în ultimii ani o creștere extraordinară, având una din cele mai dinamici creșteri conomice din Uniunea Europeană (3.9% în 2015, 4.9 în 2016, 4.4 în 2017 și 3,7% în 2018 – conform pronosticurilor Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare ale Comisiei Europene).[12] La momentul actual, România și Irlanda sunt economiile cu cea mai rapidă creștere din UE.
Creșterea PIB-ului românesc este rezultatul direct al unor politici legate de scăderea poverii fiscale și creșterea salariiilor [13], dar și o creștere dinamica pozitivă a consumului privat, impulsionat de o serie de reduceri de TVA (de la 24% la 9% pentru produsele alimentare din 1 iunie 2015 și la 20 % a TVA-ului standard din ianuarie 2016). Creștera consumului se prognozează să rămână principalul motor al creșterii economice și în 2017.[14]
În lunile ce au urmat introducerii noii cote, în România s-a înregistrat o creștere a vânzărilor în retail a produselor alimentare cu valori între 20 și 30% comparactiv cu aceleași luni ale anului precedent. [15] Prețurile în retail au scăzut deja în primele luni după implementare, un alt impact pozitiv fiind fiscalizarea unor segmente ale economiei gri.
Grație trendului ascendent al consumului, cifra de afaceri în sectorul serviciilor de alimentaţie publică, va continua să crească (ajungând până la 1.5 mlrd USD în 2020) și sectorul alimentar va rămâne un lider regional în următorii ani.[16]
Un studiu al Consiliului Concurenței din România, elaborat la câteva luni după introducerea TVA-ului de 9% la produsele alimentare, sugerează că rezultatul acestei noi politici fiscale a fost scăderea prețurilor pentru consumatorii finali atât în comerțul tradițional, cât și în cel modern.
În comerțul modern, în condițiile unei economii de piață dominate de concurență, reducerea cotei de TVA s-a încununat cu transmiterea aproape integrală a reducerii TVA de la retaileri către consumatorii finali (reducerea TVA de la 24% la 9% s-a tradus cu o reducere de prețuri de 12,1%).
Reducerea prețurilor în comerțul tradițional a fost mai puțin pronunțată – mai mult din jumătatea reducerii cotei TVA a fost tarnsmisă spre consumatorul final (9.1%). [17]
3. SECTORUL AGROALIMENTAR și PRESTĂRI SERVICII ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA
Taxa pe Valoarea Adăugată ( T.V.A.), este o taxă indirectă achitată de consumatorul final, fiind reglementată de titlul III al Codului Fiscal al RM. În speță, art. 93 precizează că TVA este „un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul RM, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în RM”.
Legislația Moldovei stabilește trei cote pentru taxa pe valoare adăugată (art. 96 din Codul Fiscal):
– Cota-standard de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor și serviciilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul RM,
– Cota redusă în mărime de 8% din valoarea livrărilor impozabile pentru pâine și produse de panificație, medicamente, zahărul din sfecla de zahăr etc.,
– Cota zero (art. 104) pentru mărfuri și servicii pentru export, energia electrică, energia termică pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă etc.
Pentru produsele alimentare, art. 96 din Codul Fiscal al RM prevede o cotă TVA standard de 20%, exceptând pâinea, produsele de panificație, laptele și produsele lactate, producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova, pentru care se aplică o cotă de 8%. [18]
Serviciilor de alimentație publică li se aplică cota standard de 20%.
Domeniul restaurației este caracterizat în întreaga lume de profituri mici și o concurență acerbă. Este unul din motive care a determinat guvernele multor țări să sprijine acest sector prin cote reduse de TVA sau prin acordarea unor facilități specifice sectorului.
Un număr mare de instituții de alimentație publică din Moldova activează cu zero profit sau cu un profit foarte mic. În 2016, doar în regiunea centru a capitalei și-au sistat activitatea numeroase localuri, precum Beer platz, Velgar, The Crown Pub, Balzak, Grill de Brazil, Casa Masa, Epoca, etc. La nivelul întregii țări, lista este mult mai impunătoare, fapt ce demonstrează amploarea fenomenului[19].
În Republica Moldova, TVA-ul şi taxele salariale înalte, constituie condiții care incită o mare parte din sector să facă recurs la ocuparea informală şi evaziune fiscală.
Conform estimărilor unor operatori din sector, TVA-ul încasat din vânzările din unităţile de alimentaţie publică (fiscalizarea TVA-ului), nu ar reprezenta decât 50% din valoarea reală a vânzărilor sau chiar mai puţin.[20]
Reducerea taxelor, în cazul dat al TVA-ului, ar putea avea drept rezultat reducerea fenomenului evaziunii fiscale și creșterea investițiilor în sector.
În România, până la introducerea cotei reduse de TVA, ponderea afacerilor de servicii de alimentație publică ce achita TVA-ul era foarte redusă. După introducerea măsurii, acest indice s-a îmbunătățit semnificativ. Deși evaziunea fiscală rămâne un fenomen de amploare în România, reducerea TVA a avut drept efect scăderea fenomenului de evaziune, în ansamblu. Astfel, veniturile încasate din TVA au fost de 57,13 mld. RON, cu 6,25 mld. RON (12,3%) mai mari decât încasările din perioada similară a anului precedent, acest fapt în condițiile reducerii taxei pe valoarea adaugată de la 24% la la 9%.
Veniturile bugetului de stat au crescut cu 11,6%. Cele mai mari creșteri au fost la categoriile de impozite afectate de fenomenul evaziunii fiscale: TVA, profit, accize. Putem conclude că a crescut conformarea în zonele unde există contribuabili caracterizați de comportament fiscal evazionist[21].
Majorarea TVA de la 19% la 24% în 2010 a produs un efect invers. Evaziunea legată de TVA a crescut de la 8% din PIB la 9,6 % din PIB.[22]
Este adevărat că în România reducerea TVA-ului a fost cuplată cu înăsprirea controalelor și sancțiunilor aplicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
În ceea ce privește Republica Moldova, domeniul restaurației este extrem de vulnerabil din cauza mai multor aspecte, precum: povară fiscală mărită, profituri mici, taxele mari pentru chirie, sector intensiv în forță de muncă, etc.
Totodată, TVA-ul pentru serviciile de alimentație publică este printre cel mai înalt din Europa. (vezi tabelul nr. 1). Aceste realități fac dificilă activitatea legală a restaurantelor. Businessul autohton preferă să găsească soluții “better costs”, costul pentru conformitate fiind mult prea înalt.
Profiturile mici și un mediu dificil în care activează operatorii crează premise pentru ca agenții economici autohtoni şi străini să prefere alte destinaţii pentru investiții în restaurație (ex: Ucraina, România etc.). [23]
Fapt gegretabil, căci conform Premium Travel Barometer 2016, sectorul serviciilor de restaurant este (și acest trend se accentuează) unul din factorii cheie pentru dezvoltarea industriei turismului “premium”.[24] În Moldova, din păcate, domeniul restauraţiei rămâne subdezvoltat, chiar dacă ar putea deveni, așa cum arată experiența altor state, un puternic instrument pentru atragerea turiștilor.
4. OPORTUNITATEA SCĂDERII TVA-ULUI LA PRODUSELE ALIMENTARE ȘI SERVICII DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA PENTRU ANUL FISCAL 2018
Pe parcursul anului 2016 încasările efectuate de Serviciul Fiscal de Stat au adus bugetului public național o majorare de 11%[25]. Încasările din impozitele indirecte rămân a fi principalele surse de venit pentru bugetul de stat al Republicii Moldova. Astfel, pentru 2017, este prognozat ca o mare parte din veniturile bugetului public național să fie încasările TVA și încasările din accize (circa 40%).[26] TVA-ul va reprezenta circa 30% din sursele de venit pentru buget, o pondere mai mare în comparaţie cu încasările din statele Uniunii Europene.
Conform unor declaraţii oficiale, aceste rezultate au fost atinse datorită contracarării mai eficiente a evaziunilor fiscale. Putem, deci, deduce că reducerea cotei TVA, corolată cu măsurile de combatere a evaziunilor fiscale, ar putea rezulta într-o creștere economică mai mare, fără a aduce vreun prejudiciu veniturilor la bugetul de stat, sau posibil chiar creștera acestora datorită diminuăriii fenomenului de economie informală.
O relaxare fiscală pentru produsele alimentare și serviciile de alimentaţie publică ar putea avea drept efect ameliorarea climatului de afaceri din țară, creșterea investițiilor, a numărului de locuri de muncă, dar şi, posibil, majorarea încasărilor taxelor directe şi indirecte pe termen mediu şi lung.
Reducerea TVA pentru produsele alimentare:
Introducerea unui TVA redus pentru produsele alimentare ar putea avea un set de efecte economice și sociale pozitive. Printre acestea se numără – sporirea puterii de cumpărare a populației şi creşterea economică, rezultată din impulsionarea consumului intern și a investițiilor.
Un TVA redus pentru alimente se va traduce prin scăderea prețurilor la cele mai importante categorii de produse, precum: carnea, fructele, legumele, produsele lactate etc., urmate de creșterea consumului și a vânzărilor. Reducerea TVA-ului pentru produse alimentare ar influența, deci, negativ tendințele anuale de inflație.
Ţinem să menţionăm că, deşi în a doua jumătate a anului 2016 s-a înregistrat un trend descendent al inflaţiei, din ianuarie 2017 până în aprilie 2017 inflaţia a crescut de la 3% la 6,6%.[27] Majorarea inflaţiei a fost cauzată în primul rând de creşterea preţurilor la produsele alimentare. În luna aprilie 2017, inflaţia la produsele alimentare a constituit 7%, preţul legumelor proaspete majorându-se cu 19,8%, iar cel al fructelor cu 7,3% comparativ cu luna precedentă.[28]
Un alt efect pozitiv al reducerii cotei TVA este scăderea ponderii pieței negre. Costurile și riscurile pentru operatorii economici ce activează în zona gri a economiei va crește, operarea în economia formală va fi mai avantajoasă pentru un număr mai mare de operatori datorită unui cost redus legat de conformare. Exsită, deci, o mare probabilitate că se va mări baza impozabilă și bugetele fiscale, așa cum s-a întâmplat în România, unde veniturile statului s-au majorat cu 13 mlrd RON în 2015, iar încasările din TVA au crescut cu 12%.[29]
Conform unor estimări ale marilor operatori din retail, scăderea TVA-ului de la 20% la 8%, va asigura efecte imediate asupra economiei și consumului. Vânzările ar putea creşte cu 10-20%, conform acelorași calcule. În primii doi ani de la introducerea măsurii, trecerea din zona gri în economia formală a operatorilor în retail se va traduce printr-o o creștere a bazei impozabile de 20 -30% .[30]
Un impact direct pe care l-ar avea scăderea TVA-ului la produsele alimentare este diminuarea ponderii cheltuielilor pentru produsele alimentare în raport cu alte cheltuieli ale populației. Conform datelor BNS[31] publicate pe 30 martie 2017, cea mai mare parte a cheltuielilor de consum pe care le suportă populația Republicii Moldova o reprezintă necesarul de consum alimentar (42,6%), pe când în UE acest indice este de doar 18%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul III 2016 au constituit 2200,1 lei pe o persoană, fiind în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Alte efecte scontate ale reducerii cotei TVA pentru produsele alimentare sunt – impactul social benefic asupra păturilor social vulnerabile, dezvoltarea sectorului agroalimentar, crearea de noi locuri de muncă și un stimularea reducerii evaziunilor fiscale.
Autoritățile responsabile și Consiliul Concurenței vor avea responsabilitatea să monitorizeze prețurile de pe piață și să se asigure că rețelele de retail transferă reducerea TVA-ului în reduceri de preț. Un eșec al acestui transfer va indica direct faptul că economia Republicii Moldova nu funcționează în baza legilor concurenței, ci a înțelegerilor de cartel.
Reducerea TVA-ului pentru sectorul serviciilor de alimentație publică.
Multe state din Uniunea Europeană, ce se evidențiază printr-un sector al serviciilor de restaurant și catering dezvoltat, precum sunt Franța, Italia, Spania, Irlanda, aplică un TVA sub 10% serviciilor de restaurant și catering.
Un TVA scăzut ar crea oportunitatea unor profituri adiționale pentru actorii sectorului respectiv din Republica Moldova.
Profituri mai mari înseamnă noi jucători în sector și, deci, o concurență mai mare și în final prețuri reduse și o calitate mărită a serviciilor pentru consumator. Profitul adițional rezultat din reducerea TVA va permite creșterea investițiilor în sector, dezvoltarea și modernizarea acestuia.
Micşorarea TVA-ului nu va avea neapărat drept efect reducerea prețurilor din unitățile de alimentație publică (există posibilitatea că acestea nu se vor transfera, total şi imediat către consumator, ca în cazul retailului), însă ar contribui la diminuarea fenomenului de evaziune fiscală, având potențialul să devină un instrument eficient de transparentizare al sectorului.
5. RECOMANDĂRI
Guvernul Republicii Moldova a lansat în toamna lui 2016 un proces de reformare a Codului Fiscal prin crearea grupului de lucru însărcinat să elaboreze propuneri de modificare a Codului Fiscal, proces ce ar urma să se încheie până la sfârșitul acestui an.
1. Luând în considerație demararea acestui proces, judicioasă și oportună ar fi includerea pe agenda acestei reforme și a modificărilor Codului Fiscal legate de reducerea cotei TVA pentru produsele alimentare și serviciile de alimentație publiă.
2. Această măsură trebuie să fie parte a unei reforme fiscale mai ample, însoțită de o lărgire a bazei impozabile și o luptă mai acerbă cu evaziunea fiscală (inăsprirea legislației, a sancțiunilor și intensificarea controalelor fiscale) și de creștere a rolului statului în combaterea schemelor de evaziune fiscală, depistarea și eliminarea firmelor de tip “fantomă”.
3. Simultan cu scăderea TVA-ului este necesară lansarea unor campanii de informare a agenților economici legate de riscurile neutilizării aparatelor de casă și neemiterii bonurilor fiscale, dar şi campanii de informare a consumatorului pentru prevenirea evaziunii fiscale, incitând cumpărătorii (de produse ori servicii) să solicite bonul fiscal şi să sesizeze telefonic cazurile de refuz de eliberare a bonurilor fiscale (crearea unei linii fierbinţi).
4. Campaniile respective ar trebui să urmărească scopul să: informeze cetăţenii vizavi de drepturile pe care le au în calitate de cumpărători, să asigure colectarea sumelor reprezentând veniturile bugetului de stat, dar şi să reducă nivelul de evaziune fiscală. Aceste campanii pot fi organizate de Serviciul Fiscal de Stat, de Agenţia pentru protecţia consumatorilor, etc.
5. Pentru ca efectele acestei reforme să fie transferate spre consumator sub forma prețurilor reduse, activitatea Consiliului Concurenței este una crucială. În cazul în care înțelegerile de cartel vor domina piața, nicio reducere de impozite nu va fi transferată spre consumator prin prețuri mai joase.
6. Pentru atragerea de noi jucători pe piață, nu este suficientă doar intervenția insulară de reducere a TVA. În paralel se impun eforturi de eliminare a barierelor de intrare (debirocratizarea procedurilor) și de transparentizare continuă a activității de control din partea diferitor instituții. Controalele fiind unul din principalele riscuri de corupție din sector, acestea se încetează cel mai mult noii jucători pe piață.
6. CONCLUZII:
Îmbunătățirea competitivităţii economiei moldovenești, apariția și dezvoltarea investițiilor private domestice și străine, crearea de noi locuri de muncă, reducerea fenomenului de evaziune fiscală și deci a economiei informale, lărgirea bazei impozabile, sunt doar câteva din posibilele efecte pe care le-ar putea avea reducerea cotei TVA pentru alimente şi serviciile de alimentaţie publică.
Adoptarea unei cote reduse pentru produsele alimentare și serviciile de restaurant si catering este în armonie cu practica multor țări din UE, precum sugerează și analiza cotelor TVA aplicate în această regiune.
Ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în rândul păturilor social-vulnerabile este mai mare, deci aplicarea unui TVA redus pentru alimente ar putea fi un factor de sprijin pentru categoriile sociale cu venituri mici.
Studiile recente, dar și experiența unor țări, precum România sau Grecia, demonstrează o legătură directă între taxele înalte și evaziunea fiscală.[32]
Analiza efectuată în țările unde a fost introdusă cota redusă confirmă că, pe termen scurt, scăderea parțială a venitului la buget din taxe este acompaniată de o creștere corespunzătoare a conformării ce afectează pozitiv taxele directe. În dependență de incidența și distribuția fenomenului de evaziune fiscală, costul acestuia ar purtea fi minim în comparație cu beneficiile acestei măsuri. În situația unor sectoare cu fenomenul evaziunii generalizat, reducerea taxelor poate fi benefic datorită faptului că va crește fenomenul conformării la un preț fiscal mic.
De reducerea TVA-ului vor beneficia, în primul rând, operatorii economici ce activează transparent, căci creșterea transparentizării vânzărilor se va face în special din contul operatorilor care sunt predispuși să subraporteze. Micşorarea cotei TVA va crește echitatea fiscală și concurența în sector și, deci, va facilita apariția noilor jucători.
Sectorul privat va dispune de resurse de cash suplimentare pe care le va putea investi în afaceri rezultate în noi investiții, noi locuri de muncă și creștere economică.
Există un raport direct între taxe (mai joase) şi evaziune fiscală (redusă). Ceea ce presupune că cote mari ale taxelor, nu înseamnă neapărat venituri mai mari la buget.[33]
Surse pentru a compensa posibile pierderi de scurtă durată a veniturilor bugetare din încasările TVA, generate de reducerea cotei TVA, sunt legate de efectele pe care estimăm că le va crea creșterea economică adițională rezultată din creșterea consumului intern, cuplate cu eficientizarea colectării veniturilor bugetare și o creștere a conformității voluntare, grație reducerii TVA-ului.
Măsuri de acest gen presupun costuri fiscale mici și beneficii pe termen lung, ce necesită a fi luate în considerație de factorii de decizie din Republica Moldova.
[1] Moldova Economic Update, The World Bank, mai 2017, http://pubdocs.worldbank.org/en/579541493822164125/Moldova-Economic-Update-2017-Spring-final.pdf
[2] Moldova Economic Update, The World Bank, mai 2017, http://pubdocs.worldbank.org/en/579541493822164125/Moldova-Economic-Update-2017-Spring-final.pdf
[4] http://www.vatlive.com/vat-news/hungary-cuts-restaurant-vat-to-9/
[6] http://www.vatdesk.eu/vat-portugal
[7] Economic Impact of the reduction of the VAT rate on the restaurant sector, A. Foley, 2013,
[8] http://keepvat9.ie/wp-content/uploads/2013/09/RAI-NATIONAL-VAT-Report-SEPT-2015.pdf
[9] AT Rates and Tax Evasion: Evidence from the Restaurant Industry in Greece, Nikolaos Artavanis∗ Isenberg School of Management, 2015, https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2585147
[10] VAT Rates and Tax Evasion: Evidence from the Restaurant Industry in Greece, Nikolaos Artavanis∗ Isenberg School of Management, 2015, https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2585147
[11] http://legestart.ro/ordonanta-de-urgenta-nr-62015-pentru-modificarea-codului-fiscal/
[14] USDA Foreign Agricultural Service, Hotel Restaurant and Institutional Food Service Romania, martie 2017,
[15] Will the Effects of the General VAT Reduction in Romania Meet Sales Growth Expectations?, februarie 2016,
http://blog.euromonitor.com/2016/02/vat-reduction-romania-retailing.html
[16] USDA Foreign Agricultural Service, Hotel Restaurant and Institutional Food Service Romania, martie 2017,
[17] Raport Consiliul Concurenței, Evoluia conucrenței în sectoarele cheie 2015, august 2015, România, pp. 73-81,
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id10686/concurenta_in_sectoare_cheie_2015.pdf
[18] Codul Fiscal al RM, Titlul III, art. 96,
http://lex.justice.md/md/326971
[19] Interviu cu reprezentanții „Asociaţiei Naţionale a Restaurantelor şi a Localurilor de Agrement din Republica Moldova”, aprilie 2017,
[20] Interviu realizat cu reprezentanţi ai sectorului, aprilie 2017,
[21] Raport ANAF pentru 2015, p.4,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Raport_performanta_20042016.pdf
[23] Interviu cu operatori din sectorul serviciilor de alimentație publică, aprilie 2017
[24] The Top 10 Drivers of Premium Tourism, IE Corporate Relations, decembrie 2016
http://www.ie.edu/corporate-relations/insights/top-10-drivers-premium-tourism/
[25] Comunicat al Serviciului Fiscal de Stat,
http://www.fisc.md/Article.aspx?id=8766
[26] Bugetul pentru cetățeni pe anul 2017, Ministerul Finanțelor
http://www.mf.gov.md/files/files/Transparenta/transpbuget/BC2017.pdf
[27] Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna aprilie 2017, Biroul Național de Statistică
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5616
[28] Rata anuală a inflației, Banca Națională a Moldovei
http://www.bnm.org/ro/content/rata-inflatiei-0
[30] Interviu realizat cu reprezentanți ai retailului modern în Republica Moldova, aprilie 2017
[31] Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2016, Biroul Național de Statistică
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5579&parent=0
[32] VAT Rates and Tax Evasion: Evidence from the Restaurant Industry in Greece, Nikolaos Artavanis, Isenberg School of Management, 2015,
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2585147
[33] Myth and reality of flat tax freedom: Micro estimates of tax evasion response and welfare effects in Russia, Yuriy Gorodnichenko (UC Berkeley NBER, IZA Bonn), Jorge Martinez-Vazquez (Georgia State University), Klara Sabirianova Peter (Georgia State University) CEPR, IZA Bonn, 2009,
