La data de 26 iunie 2017 pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost plasat, pentru discuții publice, Proiectul de modificare a Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor judecătorești (în continuare Proiect). Regulamentul a fost modificat de grupul de lucru instituit prin Hotărârea CSM nr. 115/5 din 07 februarie 2017 drept consecință a „adoptării prevederilor legale care impun necesitatea modificării Regulamentului”.

Proiectul de regulament introduce noțiuni noi care își au sediul în Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Mai mult decât atât, Proiectul reglementează categoriile de date cu caracter personal necesare a fi depersonalizare și cele care rămân publice din hotărârile judecătorești. De asemenea, Proiectul stabilește un mecanism care permite depersonalizarea la cererea subiectului de date cu caracter personal a hotărârilor şi încheierile judecătoreşti publicate pe portalul instanţelor de judecată anterior intrării în vigoare a Regulamentului pus în discuție.

CPR Moldova a expediat o opinie în adresa CSM atenționând că modificările propuse afectează negativ dreptul la informație, libertatea de expresie și cea a presei, dar și interesul public față de o justiție deschisă, corectă și integră, fără a institui un echilibru echitabil față de dreptul la viața intimă, de familie și privată. Totodată, opinia subliniază că orice decizie de stabilire a unui echilibru între aceste drepturi și interese, trebuie să se facă la nivel legislativ și în corespundere cu principiul proporționalității, așa cum o cer standardele internaționale.

 

Prezentăm mai jos opinia integrală a CPR Moldova pe marginea Proiectului.

 

Domnului Victor Micu

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii

Dat fiind faptul că justiția din Republica Moldova nu se bucură de încrederea cetățenilor[1] și nu este percepută drept una calitativă și eficientă, limitarea instrumentelor de acces și control din partea cetățenilor asupra actului justiției creează riscul micșorării și mai mult a acestei încrederi. Mai mult ca atât, încrederea față de justiție este determinată nu doar de garanțiile propriu-zise de limitare a abuzurilor și asigurare a transparenței, dar și de percepția acestora. Or inițiativa de modificare propusă riscă să fie percepută anume astfel – ca un regres în ceea ce privește controlul/monitorizarea civică a actului justiției și un pas spre opacitatea acestuia.

Norma legislativă care reglementează publicarea online a hotărârilor judecătorești este conținută în articolul 10 al Legii privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06.07.1995 care reglementează principiul caracterului public al dezbaterilor judecătoreşti. Respectiv, legiuitorul a stabilit legătura directă dintre publicarea deciziilor și publicitatea procesului de judecată.

Publicitatea procedurilor în instanțele de judecată vine să asigure încrederea cetățenilor în transparența și echidistanța instanțelor de judecată, să protejeze justițiabilii împotriva abuzurilor și justiției netransparente. Principiul publicității procedurilor judiciare este consfințit constituțional (articolele 21, 34, 117 ale Constituției Republicii Moldova) și este parte a garanțiilor stabilite prin articolul 6 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Principiul caracterului public al dezbaterilor judiciare (stabilit în Codul de Procedură Penală (art. 18), Codul de Procedură Civilă (art. 23), Legea privind organizarea judecătorească, Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor judecătorești) garantează nu doar dreptul de a participa liber la o procedură de judecată, dar și accesul, controlul asupra informațiilor legate de aceasta, inclusiv accesul publicului la hotărârile emise de instanțele de judecată.

Publicarea hotărârilor judecătorești, ca urmare a respectării principiului publicității, servește drept o garanție a independenței judecătorilor și a subordonării lor legii. De asemenea, constituie o condiție prealabilă pentru o judecată imparțială și completă a tuturor circumstanțelor cauzei și luării unei hotărâri judecătorești legitime și echitabile. Nu în ultimul rând, aceasta a devenit și o importantă componentă a dreptului la informație cu caracter public, așa cum este consfințit în articolul 34 din Constituție și Legea privind la accesul la informație și, totodată, a dreptului la libertatea expresiei și libertatea presei.

Astfel, constatăm că din textul Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, nu rezultă o obligație a statului de a asigura depersonalizarea tuturor hotărârilor de judecată. În acest context, modificările propuse în Proiect, vin să instituie o normă nouă care să soluționeze un perceput conflict dintre, pe de o parte, dreptul la viață intimă, familială și privată a persoanei implicate într-un proces de judecată și, pe de alta, principiul publicității dezbaterilor judiciare, dreptul la informație, cel la libertatea exprimării și a presei, dar și interesul public pentru o justiție transparentă, corectă, echidistantă și integră.

În opinia noastră, soluționarea acestui conflict de drepturi și interese, dat fiind faptul că ridică o problemă de limitare a drepturilor omului, poate fi luată doar la nivel legislativ, în urma dezbaterilor parlamentare, în cadrul cărora să se ajungă la o interpretare univocă a normelor vizate, și nu de către Consiliul Superior al Magistraturii. Or, chiar dacă norma din articolul 10 din Legea cu privire la Organizarea Judecătorească prevede că modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti se stabilește printr-un regulament al CSM, considerăm că o eventuală decizie despre depersonalizarea hotărârilor trebuie să fie rezultatul unui exercițiu de interpretare și identificare a echilibrului de drepturi și interese, care depășește mandatul CSM.

În ceea ce privește accesul publicului la datele cu caracter personal, protecția cărora este invocată în prezentul proiect de regulament, este de menționat faptul că acesta nu stabilește un echilibru echitabil între interesul în publicitatea procedurilor judiciare și a accesului la informații, pe de o parte, şi interesele părții sau a unei persoane terțe în menţinerea confidenţialităţii datelor cu caracter personal, pe de altă parte.

Astfel, depersonalizarea hotărârilor judecătorești în toate cazurile, inclusiv în cazurile de săvârșire a infracțiunilor de către o persoană publică, persoană cu funcţie de răspundere, persoană cu funcţie de demnitate publică, duce la încălcarea dreptului cetățenilor de informare în privința calității înfăptuirii actului de justiție în aceste cazuri, fiind ignorat principiul proporționalității în restrângerea dreptului.

Mai mult ca atât, în condițiile încrederii scăzute în justiție, citate mai sus, și a dezideratelor strategice ale Republicii Moldova în ceea ce privește reformarea sectorului justiției și prevenirea și combaterea corupției, considerăm că depersonalizarea hotărârilor de judecată, așa cum e propusă în prezentul regulament, contravine acestor direcții de reformare. De exemplu, Proiectul propus, în redacția actuală contravine punctului 4.3.4. din Strategia de Reformă a Sectorului Justiției, care prevede publicarea şi mediatizarea hotărârilor judecătoreşti privind condamnarea actorilor din sectorul justiţiei pentru acte de corupţie. Or, depersonalizarea ar face ca astfel de măsuri de politici să fie lipsite de substanță și consecințele dorite.

Pronunțarea hotărârii judecătorești în şedinţă publică dă posibilitatea ulterioară fiecărei persoane de a avea acces la aceasta, prin solicitarea eliberării unei copii de pe ea la cancelaria instanţei de judecată[2]. Iar depersonalizarea automată, din oficiu, a tuturor hotărârilor, fără a îmbunătăți substanțial garanțiile împotriva ingerințelor în viața privată a persoanei, va avea ca efect doar instituirea barierelor adiționale în accesarea informațiilor de interes public, afectând mai ales activitatea jurnaliștilor.

Un exemplu convingător în ceea ce privește practica de publicare a hotărârilor, este practica CtEDO. Curtea funcționează pe baza principiului că deciziile publicate nu sunt depersonalizate, cu excepția cazului în care este admisă cererea motivată a persoanei vizate, subiect al datelor cu caracter personal (de obicei, Reclamantul).

În acest context, CPR Moldova consideră că modificările propuse afectează negativ dreptul la informație, libertatea de expresie și cea a presei, dar și interesul public față de o justiție deschisă, corectă și integră, fără a institui un echilibru echitabil față de dreptul la viața intimă, de familie și privată. Orice decizie de stabilire a unui echilibru între aceste drepturi și interese, trebuie să se facă la nivel legislativ, așa cum o cer standardele internaționale.

 

Cu respect,

CPR Moldova

 

[1] Barometrul Opiniei Publice, aprilie 2017 http://www.ipp.md/libview.php?l=ro&idc=156&id=820 (24% din respondenți au declarant că au o percepție pozitivă față de justiția din Republica Moldova)

[2] Manualul judecătorului pentru cauze penale, Iurie Sedlețchi, p. 78, Chișinău, 2013

Categorii: NotesPublicatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *