Recent au apărut câteva decizii ale autorităților publice din Republica Moldova care vizează modul în care funcționarii și instituțiile publice comunică cu populația și mass-media.

Printre acestea:

Dispoziția Primarului Municipiului Chișinău nr. 1063-d din 22.11.2017 ”Cu privire la comunicarea cu mass-media a subdiviziunilor structurale ale administrației publice locale ale municipiului Chișinău”.

și

Ordinului 20/1606 din 20.11.2017 al Ministrului Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova.

Aceste decizii, care afectează direct transparența instituțiilor publice în Republica Moldova, nu sunt izolate, ci se înscriu într-un lung șir de decizii, metode și instrumente care, luate împreună, au ca efect o mai mare opacitate a proceselor de luare a deciziilor și o informare mai proastă a cetățenilor.

Vezi și

„Cum statul îngrădește presei accesul la informația de interes public?”

„Statul – principalul obstacol pentru transparență?”

Aceste acte normative cu siguranță vor avea un efect negativ asupra transparenței, accesului la informație, libertății presei, dar și respectării dreptului la opinie și exprimare al funcționarului public.

În Republica Moldova, libertatea presei, a opiniei și exprimării și dreptul la informație sunt consfințite prin Constituție (Articolele 32 și 34), iar exercițiul acestora nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care sunt necesare pentru protejarea intereselor naționale expres prevăzute de constituție. Nici una din restrângerile enumerate nu au vreo legătură cu Ordinul Ministrului sau Dispoziția Primarului, menționate mai sus. Totodată orice restrângeri în exercitarea acestor drepturi și libertăți trebuie să fie proporționale interesului public urmărit.

Dreptul la opinie al funcţionarului public este expres prevăzut în Articolul 15 al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, iar obligațiile ce țin de accesul la informațiile cu caracter public sunt detaliat prevăzute în Legea privind accesul la informații. Astfel, orice decizii care ar limita comunicarea dintre funcționari, pe de o parte și mass-media și cetățeni, pe de altă parte, ar fi o limitare a acestor drepturi, care trebuiește să fie justificată.

Or, constatăm că justificările aduse pentru aceste decizii – „comunicarea eficientă cu mass-media”, în cazul Dispoziția Primarului Municipiului Chișinău, sau „asigurarea unei vizibilități pozitive a ministerului”, în cazul MSMPS – fie nu corespund efectului așteptat ale acestora, fie nu sunt proporționale restrângerilor aduse drepturilor citate.

Foarte des suntem martori la situații, în care unele prevederi din legislație, care corespunde bunelor standarde și practici, sunt neutralizate de ordine interne, deseori chiar neoficiale. Acest caz este unul din ele.

Date fiind cele de mai sus, facem apel la autoritățile sus-numite să anuleze actele normative interne ce nu corespund literei și spiritului Constituției și a Legii privind accesul la informație.

 

Categorii: ApeluriNotes

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *