În adresarea de mai jos, solicităm Ministerului Finanțelor să corecteze informația despre recuperarea activelor fraudate, pe care o publică regulat pe pagina web a instituției.
Domnului Octavian Armașu
Ministru al Finanțelor
Stimate Domnule Ministru,
Prin prezenta, dorim să Vă atragem atenția asupra reflectării eronate a procesului de recuperare a banilor delapidați din rezervele Băncii Naționale a Republicii Moldova.
În ianuarie 2016, Prim ministrul Pavel Filip, după investirea prezentului Guvern, a promis, public, să instaleze în centrul orașului un panou informativ, care ar indica, în timp real, câți bani au fost recuperați din suma de peste un miliard de dolari sustrași din rezervele Băncii Naționale a Moldovei pentru a compensa frauda din cele trei bănci comerciale – Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.
Într-un final, pe site-ul web al Ministerului Finanțelor a fost plasat un tabel denumit „recuperarea activelor fraudate”.
În pofida faptului că, în spațiul public au fost expuse un șir de argumente prin care a fost invocat caracterul manipulatoriu[1] al acestui tabel (în anexă) și anume faptul că, în mare parte, cifrele indicate în tabelul sus-numit nu reprezintă „recuperarea activelor fraudate”, ci venituri din urma lichidării băncilor (adică a vinderii activelor băncilor falimentate – active ce nu au fost fraudate, sau altfel înstrăinate), Ministerul Finanțelor, spre regret, nu a întreprins nicio acțiune pentru a corecta informația prezentată în fișierul informativ plasat pe site-ul web al instituției.
Este regretabil faptul că Ministerul Finanțelor nu oferă publicului informații corecte cu privire la subiectul celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova.
Considerăm că o comunicare onestă și deschisă la subiectul furtului bancar este indispensabilă unui proces de restabilire graduală a încrederii atât a cetățenilor în instituțiile statului, cât și a partenerilor de dezvoltare în statul Republica Moldova – ambele compromise pe ani înainte.
În condițiile lipsei unui proces permanent de informare cu privire la mersul investigației, este importantă și necesară reflectarea corectă a informației în tabelul menționat mai sus. Cu regret, constatam că prezentul Guvern evită comunicarea la subiectul dat, în pofida faptului că recuperarea prejudiciului cauzat și procesul de reflectare corectă a sumelor recuperate trebuia să devină o sarcină prioritară pentru Guvernul Republicii Moldova, inclusiv Ministerul Finanțelor.
Motivul pentru care am decis să ne adresăm Dumneavoastră este faptul că, la moment, organizații neguvernamentale credibile, bazându-se pe informația oficială prezentată de Ministerul Finanțelor, au utilizat respectiva informație în analizele lor cu privire la procesul de recuperare a banilor fraudați. Nu ne dorim dezinformarea societății și a partenerilor de dezvoltare la acest subiect. Mai mult, asemenea tentative de manipulare a informației ridică suspiciuni suplimentare asupra sincerității intențiilor autorităților Republicii Moldova de a investiga aceste crime.
Suntem convinși că doar un dialog onest între guvern, societatea civilă și partenerii de dezvoltare poate contribui la restabilirea încrederii în Republica Moldova, la moment compromise.
Ministerul Finanțelor dispune de specialiști ce și-au demonstrat, nu o singură dată, capacitățile și competențele. Suntem siguri, că Ministerul Finanțelor poate avea o comunicare corectă cu privire la procesul de recuperare a banilor furați din rezervele BNM. Considerăm, că problema constă nu în lipsa capacităților, ci în faptul că importanța acestui subiect este una declarativă și vă îndemnăm să vă aduceți contribuția, în calitate de Ministru al Finanțelor, pentru remedierea acestei greșeli.
În temeiul celor expuse, ținând cont de legislația cu privire la petiționare, Vă solicităm respectuos următoarele:
- să dispuneți revizuirea datelor prezentate în tabelul privind recuperarea activelor fraudate, pentru a reflecta informația în mod corect și obiectiv
- să excudeți din respectivul tabel informațiile ce țin de vânzarea de către băncile aflate în proces de lichidare, a activelor propii, celor luate în posesie, a încasărilor aferente creditelor și altor sume ce nu țin de recuperarea mijloacelor delapidate din rezervele Băncii Naționale a Moldovei
- să dispuneți prezentarea informației din viitoarele materialele informaționale într-un format clar și ușor de consumat de publicul larg
- să ne comunicați, în conformitate cu prevederile art. 14 a Legii nr. 190 – cu privire la petiționare, rezultatul examinării prezentei adresări.
Cu respect,
CPR-Moldova
ANEXĂ:
Tabelul Ministerului Finanțelor, la capitolul ”recuperarea activelor fraudate” include date cu privire la sumele încasate în procesul de de lichidare al băncilor. Deși, prin formulările propuse, se dă de înțeles că sumele date sunt parte din banii delapidați din rezervele BNM în sumă de peste un miliard de dolari, nu este așa. Respectivele active nu au fost fraudate, vândute ilegal, preluate netransparent, sau înstrăinate în orice alt mod fraudulos și nu pot face parte din tabelul cu privire la recuperarea activelor fraudate, astfel:
– Vânzarea activelor proprii. Veniturile obținute din vânzarea sediilor și filialelor băncilor, mașinilor, echipamentelor și altor active și bunuri nu pot fi considerate parte din recuperarea mijloacelor fraudate. Băncile aflate în proces de lichidare dețin în proprietate numeroase imobile în sate, orașe și municipii și veniturile obținute din înstrăinarea acestor bunuri imobile nu pot fi considerate parte din mijloacele delapidate.
– Vânzarea activelor luate în posesie. Mijloacele obținute din vânzarea gajului pentru creditele ce nu au fost rambursate, la fel, nu pot fi considerate parte din recuperarea mijloacelor fraudate. Pe lângă companiile și persoanele fizice care au beneficiat de credite fictive și ilegale, ce au servit drept element de bază în schema de delapidare a rezervelor Băncii Naționale, respectivele bănci au eliberat credite legale persoanelor fizice și juridice, iar veniturile obținute din rambursarea respectivelor credite nu pot fi incluse în tabel.
– Încasări aferente creditelor. Veniturile obținute de la persoanele fizice și juridice care au contractat credite cu bună credință și în mod legal în continuare își onorează obligațiile contractuale – nu pot fi considerate parte din mijloacele recuperate.
– Altele (titluri executorii, proceduri de insolvabilitate, ş.a.). În aceiași ordine de idei, chiar dacă sumele sunt mici la această categorie, acestea nu pot fi catalogate ca parte din recuperarea miliardului fraudat, ci sunt parte din procesul de lichidare a băncilor.
[1] ”Filip prins cu minciuna?! Ce prezintă, de fapt, tabelul ”Recuperarea activelor fraudate”? http://moldnews.md/rom/news/80803
