Domnului Pirkka TAPIOLA

Ambasador, Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova,

 

Domnului Jose Luis HERRERO

Şeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova,

 

Domnului Alex KREMER

Şeful oficiului Băncii Mondiale în Republica Moldova,

 

Domnului James PETTIT

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova,

 

Doamnei Lucy Joyce OBE

Ambasadorul Marii Britanii în Republica Moldova,

 

Doamnei Armine KHACHATRYAN

Reprezentant permanent a Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova,

 

Domnului Dimitri GVINDADZE

Şeful oficiului BERD din Chişinău,

 

Doamnei Karen HILLARD

Director al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID),

 

OPINIE CU PRIVIRE LA MODIFICAREA SISTEMULUI ELECTORAL DIN REPUBLICA MOLDOVA

 

17 februarie 2017

 

În ultimele luni, modificarea sistemului electoral din Republica Moldova a devenit parte din retorica de bază și una din reformele principale promovate de către factorii de decizie din cadrul Partidului Democrat din RM[1](PDM), formatorii de opinie afiliați acestuia și mass-media aflată în proprietatea privată a companiilor controlate de către Vladimir Plahotniuc, Președintele PDM și pretinsul Coordonator executiv al Consiliului Coaliției de guvernare[2].

În pofida rezultatului modest obținut de PDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 (15.8%[3] și 19 mandate în Parlamentul RM), Partidul Democrat deține controlul Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova prin intermediul majorității Parlamentare formate din fracțiunile PDM (19 + 1), PL (13), deputați neafiliați care au ieșit din fracțiunile PLDM (8) și PCRM (14). Potrivit unui sondaj recent, în caz de alegeri parlamentare anticipate, PDM ar acumula doar 2.7% [4], ceea ce demonstrează lipsa unui suport considerabil în rîndurile alegătorilor.

Informația publică sugerează că factorii de decizie din cadrul Partidului Democrat optează pentru modificarea cadrului normativ electoral și adoptarea sistemului electoral mixt care presupune 50 de circumscripții uninominale cu 50 de mandate și 51 de deputați aleși pe liste de partid. O altă opțiune și mai gravă pentru parcursul democratic al Republicii Moldova ar putea fi adoptarea sistemului electoral uninominal.

Considerăm că, prin modificarea sistemului electoral, PDM urmărește obținerea unei majorități simple în Parlamentul Republicii Moldova, numirea guvernului în afara oricăror coaliții parlamentare, legitimizarea și menținerea controlului politic și financiar-economic al Republicii Moldova.

Scopul unei eventuale reforme electorale constă în valorificarea avantajelor strategice acumulate de către Vladimir Plahotniuc și PDM începînd cu anul 2009, în procesul de pregătire pentru alegerile parlamentare din 2018. Prezenta analiză exemplifică faptul că adoptarea unui sistem electoral mixt prin combinarea listelor electorale de partid și a circumscripțiilor uninominale va avantaja majoritar un singur partid din Republica Moldova – PDM. În cazul adoptării unui sistem electoral uninominal cu 101 circumscripții uninominale, efectele vor fi și mai grave, avantajând partidele finanțate netransparent și susținute masiv de aparatul administrativ de stat și mass-media controlată politic, în primul rând, de PDM.

În cadrul prezentului document de poziție, atenționăm partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova că adoptarea eventuală a unui sistem electoral mixt sau uninominal va lovi direct în pluralismul politic, drepturile omului, libertatea presei, libertatea de exprimare, reformarea sistemului judecătoresc și organelor de drept, lupta cu corupția și investigarea crimelor financiare, va perpetua monopolizarea economiei, stagnarea economică de lungă durată și, în rezultat, va afecta negativ securitatea economică a statului și va stimula exodul populației din RM.

 

1. PARTENERIATUL POLITIC CU IGOR DODON

 

PDM s-a poziționat în calitate de unica forță politică care este în stare să apere cursul de integrare în Uniunea Europeană. Aceasta este un fals demonstrat în primul rând prin ajutorul acordat de către Partidul Democrat și televiziunile lui Vladimir Plahotniuc lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale. În pofida declarației de susținere a candidatului unic desemnat de către Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Demnitate și Adevăr (DA) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), utilizând poziția dominantă pe piața mediatică din RM și un arsenal dezvoltat de tehnologii de denigrare, prin intermediul televiziunilor Prime TV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3 al căror proprietari sunt companiile beneficiarul final al cărora este Vladimir Plahotniuc, candidatul Maia Sandu a fost discreditată și denigrată[5], astfel fiind favorizat candidatul pro-rus Igor Dodon și Partidul Socialiștilor.

Este de notat faptul că, propaganda televizată a fost una dintre tehnicile de influențare a rezultatului alegerilor, contribuind esențial la înclinarea balanței în favoarea unui candidat controlabil. La o diferență de puțin peste 60 de mii de voturi dintre cei doi candidați în turul doi, atacurile mediatice au jucat un rol crucial în alegeri.

Un alt ajutor important acordat de către PDM lui Igor Dodon constă în promovarea intereselor acestuia în cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). CCA asupra căruia planează suspiciuni de subordonare lui Vladimir Plahotnniuc, parțialitate și favorizare a mijloacelor mass-media aflate în proprietatea companiilor acestuia[6], la 8 decembrie 2015, a acordat companiei „Exclusiv Media” SRL, al cărui fondator este deputatul socialist Corneliu Furculiţă, dreptul de a retransmite postul de televiziune rusesc НTВ, sub denumirea NTV Moldova.

Alegerile Prezidențiale din 30 octombrie 2016 au demonstrat că, în pofida controlului asupra Parlamentului și Guvernului RM, organelor de forță, organelor administrației publice locale din majoritatea raioanelor și în pofida dezinformării propagate de numeroasele instituții mass-media aflate în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc și/sau afiliate acestuia, candidatul Igor Dodon, care a fost susținut de întregul arsenal administrativ și mediatic aflat la dispoziția lui Vladimir Plahotniuc, a fost la un pas de a pierde alegerile prezidențiale împotriva unui contracandidat lipsit atât de mijloace financiare, cât și de suport mediatic.

În contextul rezultatelor scrutinului prezidențial, factorii de decizie din PDM realizează că, pentru a obține o majoritate simplă în Parlament la alegerile parlamentare, este necesară valorificarea avantajelor aflate la dispoziția partidului: resursele administrative, controlul administrației publice locale din majoritatea raioanelor și suportul organelor de drept, or aceste avantaje pot fi valorificate cel mai eficient în cadrul unui sistem electoral mixt sau uninominal.

Partidul Democrat a folosit scurtinul prezidențial din 2016 pentru a pregăti un sistem politic antagonist de coordonate ”Est-Vest” – un sistem bipolar de divizare a societății care favorizează pozițiile Partidului Democrat, or acesta are nevoie de un mecanism eficient de manipulare a opiniei publice din Republica Moldova, cât și modelare a opiniei partenerilor externi de dezvoltare – UE și SUA.

În acest context, PDM urmărește poziționarea sa în calitate de unic promotor al valorilor europene în Republica Moldova și pretinsă forță politică capabilă să reziste pericolelor geopolitice și de securitate emanate de Federația Rusă prin Partidul Socialiștilor și Igor Dodon, pe care dl. Plahotniuc și holdingul său mass-media l-au ajutat să devină Președinte al Republicii Moldova.

Astfel, Partidul Democrat pretinde o valoare adăugată în fața partenerilor din vest în speranța neglijării de către UE, SUA și FMI a corupției endemice[7], capturării instituțiilor de stat din RM[8] și a inițiativei de modificare a legislației electorale.

În același timp, sondajele sugerează că asocierea cu valorile europene și integrarea europeană a politicienilor corupți este principalul motiv al declinului sentimentului pro-european în rândul populației Republicii Moldova.

 

2. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ ȘI CONTROLUL UNITĂȚILOR TERITORIAL-ADMINISTRATIVE DE GRADUL DOI

 

Oficial, PDM a înregistrat cel mai bun rezultat în alegerile locale din 2015 și a obținut 23.21% de mandate în consilii raionale și municipale, 26.60% în consilii sătești și orășenești și 31.96% de mandate de primari.[9] PLDM a înregistrat al doilea rezultat la o diferență mică și a obținut 23.21% de mandate în consilii raionale și municipale, 26.17% în consilii sătești și orășenești și 31.96% de mandate de primari.[10]

După arestarea Președintelui PLDM, Vlad Filat, în octombrie 2015, PLDM a declarat retragerea în opoziție[11], fapt ce a rezultat în plecarea a 7 deputați din fracțiunea parlamentară PLDM, formarea unei coaliții parlamentare „hibride” și plecarea numeroaselor organizații teritoriale ale PLDM, inclusiv primari, consilieri în consilii sătești, orășenești, raionale și municipale, cât și primari de sate și orașe la Partidul Democrat pe parcursul anului 2016[12].

În prezent, PDM controlează majoritatea consiliilor locale – sătești, orășenești, raionale și municipale, cât și primari de orașe. Din păcate, nu există o statistică oficială cu privire la numărul de aleși locali care au migrat de la PLDM la PDM, însă putem constata cu certitudine că PDM deține controlul majoritar al unităților teritorial-administrative de gradul doi.

Rolul unităților teritorial-administrative de gradul doi, care cuprind 32 de raioane, municipiile Chișinău și Bălți, UTA Gagauzia și Unitatea Administrativ-Teritorială din stînga Nistrului[13] în cadrul unui sistem electoral mixt sau uninominal, va fi unul major reieșind din considerentul că 50 de deputați urmează să fie aleși în cadrul a 50 de circumscripții electorale ce urmează a fi create în baza unităților teritorial-administrative de gradul doi.

În perioada 2015-2016, PDM a sporit numărul aleșilor locali afiliați PDM din contul PLDM și altor partide politice, cât și din contul aleșilor locali independenți, inclusiv prin presiuni cu implicarea organelor de urmărire penală. Unul din exemplele de persecutare este cazul urmăririi penale a dlui Serghei Filipov, primarul orașului Taraclia, care, în aprilie 2016, a declarat că a fost persecutat de către PDM prin intermediul unui dosar penal pe motiv că a refuzat un parteneriat politic cu acest partid.[14]

Astfel, avînd cel mai mare număr de aleși locali, PDM va fi în mod cert favorizat într-un sistem electoral mixt în raport cu celelalte partide politice și va putea obține majoritatea mandatelor din acele 50 de circumscripții uninominale.

 

3. OPINIA COMISIEI DE LA VENETIA PRIVIND SISTEMUL ELECTORAL MIXT

 

Prima tentativă de modificare a sistemului electoral de către Vladimir Plahotniuc cu susținerea PDM datează din 2012, când acesta, în calitatea sa de deputat, a înregistrat o inițiativă legislativă de modificare a sistemului electoral cu nr. 408 din 27.02.2012[15]. Acest proiect a fost votat inițial de așa-numita Coaliție pentru Integrare Europeană, însă a fost abrogat ulterior prin votul comun al PLDM și PCRM din cauza conflictului apărut între Vladimir Plahotniuc și Vladimir Filat în cadrul alianței.

În pofida faptului că Vladimir Plahotniuc a eșuat să modifice sistemul electoral în 2013, acesta a insistat asupra pregătirii viitorului cadru legal și a opiniei publice în favoarea acestei reforme. În acest context, în noiembrie 2013 Președintele Parlamentului RM, dl. Igor CORMAN, a solicitat Comisiei de la Veneția (în continuare – Comisia) să elaboreze o opinie cu privire la un text trimis din numele fracțiunii PDM cu privire la reformarea legislației electorale al RM și adoptarea unui sistem electoral mixt[16].

În proiectul expediat Comisiei era indicat faptul că acest proiect intenționează să substituie sistemul electoral existent cu un sistem electoral paralel mixt conform căruia membrii Parlamentului ar fi aleși atât prin circumscripții uninominale, cât și liste de partid la nivel național[17].

În 2014, Comisia de la Veneția a elaborat o opinie comună în acest sens cu Nr. 749/2014 CDL-AD și a făcut următoarele constatări și concluzii:

Comisia invocă faptul că, conform Codului Bunelor Practici – elementele de bază a sistemului electoral nu pot fi schimbate cu un an înainte de alegeri, în special când se modifică aspectele fundamentale a legislației electorale, invocând la fel că “trebuie evitată nu doar manipularea (sistemului electoral) în avantajul partidului care deține puterea în stat, dar chiar și o simplă aparență de manipulare.”[18]

Comisia stipulează că o astfel de reformă electorală trebuie să fie rezultatul unei dezbateri deschise și cuprinzătoare, or adoptarea sistemului electoral mixt propus spre examinare prevede că 51 de membri ai Parlamentului din 101 vor fi aleși în baza unui sistem cu o listă proporțională de tip închis, într-o singură circumscripție electorală națională, iar ceilalți 50 membri ai Parlamentului vor fi aleși în același număr de circumscripții uninominale, ceea ce reprezintă o reformă fundamentală.[19]

La fel, Comisia a indicat faptul că, în situația curentă a Republicii Moldova, reforma propusă ar putea avea un efect negativ la nivel local, unde candidații din circumscripțiile uninominale ar putea stabili conexiuni cu oamenii de afaceri din teritoriu sau alți actori care ar urmări interesele lor personale[20].

Comisia a notat că, deși crearea circumscripțiilor uninominale ar putea îmbunătăți reprezentarea minorităților, o astfel de reformă totuși prezintă mai multe provocări. Astfel, o metodologie mai clară de delimitare a circumscripțiilor electorale uninominale este necesară, precum și evaluarea ulterioară și planificarea revizuirii periodice a circumscripțiilor fiind absolut recomandată.

La fel, Comisia a menționat că problema reprezentării Transnistriei și a cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în străinătate nu a fost reglementată în cadrul propunerii de reformare a sistemului electoral de o manieră convingătoare și pasibilă spre implementare[21].

Comisia a combătut argumentele invocate în propunerea de modificare a sistemului electoral înaintată de Igor Corman cu privire la existența sistemelor electorale mixte în Germania, Ucraina și alte state, stipulând expres că succesul implementării acestora depinde de mai mulți factori, inclusiv sistemul de partide, instituțiile și mediul social, care sunt diferite în diferite state. În alte state, alegerea sistemului electoral mixt este rezultatul unei decizii suverane și consensuale, iar modul în care este implementat acest sistem este definitoriu în formarea încrederii în procesele democratice și faptul ajustării și soluționării posibilelor neajunsuri/îngrijorări în mod corespunzător. Germania este un exemplu recurent în dreptul comparativ a sistemului electoral mixt, care a fost în stare să genereze încredere, dar este puțin probabil să fie comparabilă cu Republica Moldova[22].

Cu privire la implementarea sistemului electoral mixt în Ucraina, Comisia atenționează că, în cazul existenței unor conexiuni/influențe ale oamenilor de afaceri locali sau altor părți interesate asupora comunităților lor, acest fapt ar putea servi temei de evoluții negative în stabilirea conexiunilor sau influențării candidaților aleși pe circumscripții uninominale, chiar mai puternice decât între membrii Parlamentului și cetățeni. Astfel, conform primului Raport Interimar No. 1 al OSCE/ODIHR EOM cu privire la alegerile parlamentare din 2012 în Ucraina, p. 13 “… mai mulți candidați au conexiuni cu oameni de afaceri înstăriți, iar unii din aceștia susțin partidele politice financiar.”

La fel, Comisia s-a referit detaliat la imposibilitatea organizării alegerilor în stînga Nistrului pe motiv că autoritățile Republicii Moldova nu controlează acest teritoriu, precum și la disproporționalitatea numărului de membri ai Parlamentului ce urmează a fi aleși de către cetățenii plecați din țară, or 3 mandate propuse de proiect sunt insuficiente pentru a asigura reprezentativitatea cetățenilor aflați în străinătate în număr de cel puțin 500 mii, iar o singură circumscripție atât de vastă ar crea probleme majore în desfășurarea campaniei electorale și finanțarea acestora.

În concluzie, Comisia a indicat că alegerea sistemului electoral este o decizie suverană a statului, dar în contextul prezent al Republicii Moldova reforma propusă ridică subiecte serioase de îngrijorare și ar putea avea neajunsuri importante[23].

În contextul celor expuse mai sus, în pofida faptului că opinia Comisiei de la Veneția este datată cu anul 2014, în prezent concluziile acesteia sunt la fel de oportune și pertinente cum erau la data emiterii, or situația din Republica Moldova s-a înrăutățit constant, atât în plan socio-economic, politic, cât și din punct de vedere al aplicării legislației electorale, funcționării justiției, instituțiilor de stat și libertății mass-media.

 

CONCLUZII. Reformarea legislației electorale la inițiativa PDM, un partid politic cu rating de 2.7% și lideri de partid implicați în cele mai mari scandaluri de corupție și spălare de bani transfrontalieră, inclusiv fiind învinuiți de faptul că au coordonat operațiunile de furt a banilor din rezervele Băncii Naționale, precum și că sunt beneficiarii acestuia[24], nu este o reformă credibilă și este menită să favorizeze PDM în următoarele alegeri parlamentare, indiferent dacă această reformă presupune implementarea unui sistem electoral mixt sau a oricărui alt sistem.

Deși nu excludem beneficiile unui sistem uninominal sau a unui sistem mixt pentru o democrație funcțională, și anume responsabilitatea aleșilor față de cei care i-au ales, în condițiile Republicii Moldova acest sistem poate avea consecințe devastatoare, menținând sistemul oligarhic și conservarea clasei politice compromise.

Republica Moldova are nevoie de politicieni integri, care se bucură de încrederea populației și care acționează în interesul public, nu privat. Considerăm că actuala clasa politică aflată la guvernare acționează contrar interesului public, este nereprezentativă și lipsită de legitimitate.

Până la inițierea oricăror discuții cu privire la modificarea sistemului electoral, Republica Moldova are nevoie de implementarea unor acțiuni-cheie, și anume:

  • asigurarea unei transparențe reale a procesului de finanțare a partidelor politice și reducerea considerabilă a pragului maxim per donație[25];
  • demonopolizarea și depolitizarea mass-media și a pieței de publicitate;
  • scoaterea justiției de sub controlul oligarhiei și politicului;
  • asigurarea protecției efective a tuturor forțelor de opoziție, condamnarea și neutralizarea tentativelor de denigrare și persecutare a acestora.

Considerăm că PDM promovează această reformă cu un singur scop – de a obține majoritatea mandatelor în Parlamentul Republicii Moldova și de a legitimiza controlul politic și financiar-economic al Republicii Moldova, or această reformă contravine intereselor statului Republica Moldova și cetățenilor săi și pune în pericol orice speranță de luptă cu corupția, deoligarhizare și asigurarea parcursului democratic al acestui stat.

Prin prezenta opinie, îndemnăm partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova să descurajeze orice inițiativă de modificare a sistemului electoral de către coaliția de guvernare sau Partidul Democrat din Moldova și, în continuare, să susțină edificarea statului de drept, pluralismul politic, libertatea și independența mass-media în Republica Moldova.

 

Cu respect,

 

Dumitru Alaiba, CPR-Moldova

 

Ștefan Gligor, CPR-Moldova

 

Andrei Lutenco, CPR-Moldova

 

Sergiu Tofilat, Centrul ASPE

 

Dumitru Vicol, activist diasporă.

 

 

[1]http://adevarul.ro/moldova/politica/pdm-propune-sistem-electoral-mixt-alegerile-2018-castigat-dodon-plahotniuc-mai-putin-maia-sandu-1_584293b55ab6550cb8133def/index.html

[2]http://agora.md/stiri/18758/noua-functie-a-lui-plahotniuc-coordonator-executiv-al-consiliului-aliantei-de-guvernare

[3]http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/info/

[4]https://www.zdg.md/stiri/stiri-politice/sondaj-in-cazul-unor-alegeri-parlamentare-nu-ar-ramane-decat-socialistii-in-parlament-pas-unicul-partid-care-ar-accede

[5]http://www.cca.md/files/Raport%20alegeri%20prezidentiale%2006-13%20noiembrie%202016.pdf, a se vedea p. 5, p.7 ”Conotația reflectării”

[6] http://independent.md/foto-cca-santctionat-doar-ntv-si-accent-tv-desi-incalcari-similare-avut-si-prime/

http://glasul.md/analiza-centrului-pentru-studii-estice-moldova-de-la-pluralism-oligarhic-la-hegemonia-lui-plahotniuc-2/

[7] http://www.transparency.org/news/feature/corruption_perceptions_index_2016

[8]http://www.dw.com/ro/de-la-poveste-de-succes-la-stat-capturat-e-o-singur%C4%83-guvernare-a-oligarhilor/a-18644175

[9] http://www.e-democracy.md/elections/local/2015/

[10] Ibid

[11] http://trm.md/ro/politic/pldm-nu-va-participa-in-cadrul-actualei-majoritati-parlamentare/

[12]http://www.realitatea.md/mai-mul-i-ale-i-locali-ai-pldm-parasesc-partidul-i-adera-la-pd-pldm-nu-mai-lupta-pentru-interesele-oamenilor_37483.html

http://www.trm.md/ro/politic/mai-multe-organizatii-teritoriale-pldm-dezaproba-decizia-partidului-de-a-trece-in-opozitie/

http://www.publika.md/ruptura-in-pldm-primarul-orasului-ungheni-si-a-anuntat-plecarea-din-partid-si-aderarea-la-pdm_2755161.html

[13] http://lex.justice.md/viewdoc.php?id=334884&lang=1

[14]http://newsmaker.md/rus/novosti/mer-taraklii-nazval-imya-demokrata-predlagavshego-emu-sotrudnichestvo-nakanune-mes-23898

[15] http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/1098/language/ro-RO/Default.aspx.

[16] http://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2014)003-e

[17] Ibid

[18] Ibid

[19] Ibid

[20] Ibid

[21] Ibid

[22]Ibid

[23]Ibid

[24]https://anticoruptie.md/ro/stiri/mihail-gofman-din-sua-vladimir-plahotniuc-este-principalul-beneficiar-al-furtului-miliardului

[25]Apelul Public al Societății Civile privind prioritățile strategice în domeniul anticorupției: http://ipre.md/new/index.php/2016/12/13/apelul-public-al-societatii-civile-privind-prioritatile-strategice-in-domeniul-anticoruptiei/

Categorii: NotesPublicatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *